Vindecarea unui lepros

8 Când S-a coborât Isus de pe munte, multe noroade au mers după El. ² Şi^(A) un lepros s-a apropiat de El, I s-a închinat şi I-a zis: „Doamne, dacă vrei, poţi să mă curăţeşti”. ³ Isus a întins mâna, S-a atins de el şi a zis: „Da, vreau, fii curăţit!”Îndată a fost curăţită lepra lui. ⁴ Apoi, Isus i-a zis: „Vezi^(B) să nu spui la nimeni, ci du-te de te arată preotului şi adu darul, pe care l-a rânduit^(C) Moise, ca mărturie pentru ei”.

Vindecarea robului unui sutaş

⁵ Pe când^(D) intra Isus în Capernaum, s-a apropiat de El un sutaş, care-L ruga ⁶ şi-I zicea: „Doamne, robul meu zace în casă slăbănog şi se chinuieşte cumplit.” ⁷ Isus i-a zis: „Am să vin şi să-l tămăduiesc.” ⁸ „Doamne”, a răspuns sutaşul, „nu^(E) sunt vrednic să intri sub acoperământul meu, ci zi^(F) numai un cuvânt, şi robul meu va fi tămăduit. ⁹ Căci şi eu sunt om sub stăpânire; am sub mine ostaşi şi zic unuia: ‘Du-te!’ şi se duce; altuia: ‘Vino!’ şi vine; şi robului meu: ‘Fă cutare lucru!’ şi-l face.” ¹⁰ Când a auzit Isus aceste vorbe, S-a mirat şi a zis celor ce veneau după El: „Adevărat vă spun că nici în Israel n-am găsit o credinţă aşa de mare. ¹¹ Dar vă spun că vor veni mulţi^(G) de la Răsărit şi de la Apus şi vor sta la masă cu Avraam, Isaac şi Iacov în Împărăţia cerurilor. ¹² Iar^(H) fiii Împărăţiei vor^(I) fi aruncaţi în întunericul de afară, unde vor fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor.” ¹³ Apoi a zis sutaşului: „Du-te şi facă-ţi-se după credinţa ta”.Şi robul lui s-a tămăduit chiar în ceasul acela.

Vindecarea soacrei lui Petru şi mai multor bolnavi

¹⁴ Isus S-a dus apoi^(J) în casa lui Petru şi a văzut pe soacra^(K) acestuia zăcând în pat, prinsă de friguri. ¹⁵ S-a atins de mâna ei şi au lăsat-o frigurile; apoi ea s-a sculat şi a început să-I slujească. ¹⁶ Seara^(L), au adus la Isus pe mulţi îndrăciţi. El, prin cuvântul Lui, a scos din ei duhurile necurate şi a tămăduit pe toţi bolnavii, ¹⁷ ca să se împlinească ce fusese vestit prin prorocul Isaia, care zice: „El^(M) a luat asupra Lui neputinţele noastre şi a purtat bolile noastre”.

Cum să urmăm pe Isus

¹⁸ Isus a văzut multe noroade împrejurul Său şi a poruncit să treacă de cealaltă parte. ¹⁹ Atunci^(N) s-a apropiat de El un cărturar şi I-a zis: „Învăţătorule, vreau să Te urmez oriunde vei merge”. ²⁰ Isus i-a răspuns: „Vulpile au vizuini şi păsările cerului au cuiburi, dar Fiul omului n-are unde-Şi odihni capul”. ²¹ Un^(O) altul, care era dintre ucenici, I-a zis: „Doamne, dă-mi^(P) voie să mă duc mai întâi să îngrop pe tatăl meu”. ²² „Vino după Mine”, i-a răspuns Isus, „şi lasă morţii să-şi îngroape morţii”.

Potolirea furtunii

²³ Isus S-a suit într-o corabie, şi ucenicii Lui au mers după El. ²⁴ Şi^(Q), deodată, s-a stârnit pe mare o furtună atât de straşnică, încât corabia era acoperită de valuri. Şi El dormea. ²⁵ Ucenicii s-au apropiat de El şi L-au deşteptat, strigând: „Doamne, scapă-ne, că pierim!” ²⁶ El le-a zis: „De ce vă este frică, puţin credincioşilor?” Apoi S-a sculat^(R), a certat vânturile şi marea şi s-a făcut o linişte mare. ²⁷ Oamenii aceia se mirau şi ziceau: „Ce fel de om este acesta, de-L ascultă până şi vânturile şi marea?”

Doi îndrăciţi sunt tămăduiţi

²⁸ Când^(S) a ajuns Isus de partea cealaltă, în ţinutul gadarenilor, L-au întâmpinat doi îndrăciţi, care ieşeau din morminte. Erau aşa de cumpliţi, că nimeni nu putea trece pe drumul acela. ²⁹ Şi iată că au început să strige: „Ce legătură este între noi şi Tine, Isuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici să ne chinuieşti înainte de vreme?” ³⁰ Departe de ei era o turmă mare de porci, care păşteau. ³¹ Dracii rugau pe Isus şi ziceau: „Dacă ne scoţi afară din ei, dă-ne voie să ne ducem în turma aceea de porci”. ³² „Duceţi-vă”, le-a zis El. Ei au ieşit şi au intrat în porci. Şi, deodată, toată turma s-a repezit de pe râpă în mare şi a pierit în ape. ³³ Porcarii au fugit şi s-au dus în cetate de au povestit tot ce se petrecuse şi cele întâmplate cu îndrăciţii. ³⁴ Şi iată că toată cetatea a ieşit în întâmpinarea lui Isus şi, cum L-au văzut, L-au^(T) rugat să plece din ţinutul lor.

Pilda lucrătorilor viei

20 Fiindcă Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un gospodar care a ieşit dis-de-dimineaţă să-şi tocmească lucrători la vie. ² S-a învoit cu lucrătorii cu câte un leu^[a] pe zi şi i-a trimis la vie. ³ A ieşit pe la ceasul al treilea şi a văzut pe alţii stând în piaţă fără lucru. ⁴ ‘Duceţi-vă şi voi în via mea’, le-a zis el, ‘şi vă voi da ce va fi cu dreptul’. Şi s-au dus. ⁵ A ieşit iarăşi pe la ceasul al şaselea şi al nouălea şi a făcut la fel. ⁶ Când a ieşit pe la ceasul al unsprezecelea, a găsit pe alţii stând în piaţă şi le-a zis: ‘De ce staţi aici toată ziua fără lucru?’ ⁷ Ei i-au răspuns: ‘Pentru că nu ne-a tocmit nimeni’. ‘Duceţi-vă şi voi în via mea’, le-a zis el, ‘şi veţi primi ce va fi cu dreptul’. ⁸ Seara, stăpânul viei a zis ispravnicului său: ‘Cheamă pe lucrători şi dă-le plata, începând de la cei de pe urmă până la cei dintâi’. ⁹ Cei din ceasul al unsprezecelea au venit şi au luat fiecare câte un leu. ¹⁰ Când au venit cei dintâi, socoteau că vor primi mai mult, dar au primit şi ei tot câte un leu de fiecare. ¹¹ După ce au primit banii, cârteau împotriva gospodarului ¹² şi ziceau: ‘Aceştia de pe urmă n-au lucrat decât un ceas, şi la plată i-ai făcut deopotrivă cu noi, care am suferit greul şi zăduful zilei’. ¹³ Drept răspuns, el a zis unuia dintre ei: ‘Prietene, ţie nu-ţi fac nicio nedreptate. Nu te-ai tocmit cu mine cu un leu? ¹⁴ Ia-ţi ce ţi se cuvine şi pleacă. Eu vreau să plătesc şi acestuia din urmă ca şi ţie. ¹⁵ Nu pot^(A) să fac ce vreau cu ce-i al meu? Ori^(B) este ochiul tău rău, fiindcă eu sunt bun?’ ¹⁶ Tot aşa^(C) , cei din urmă vor fi cei dintâi, şi cei dintâi vor fi cei din urmă; pentru că^(D) mulţi sunt chemaţi, dar puţini sunt aleşi.”

Isus vesteşte moartea şi învierea Sa

¹⁷ Pe când^(E) Se suia Isus la Ierusalim, pe drum a luat deoparte pe cei doisprezece ucenici şi le-a zis: ¹⁸ „Iată^(F) că ne suim la Ierusalim, şi Fiul omului va fi dat în mâinile preoţilor celor mai de seamă şi cărturarilor. Ei Îl vor osândi la moarte ¹⁹ şi-L^(G) vor da în mâinile neamurilor, ca să-L batjocorească, să-L bată şi să-L răstignească, dar a treia zi va învia.”

Cererea fiilor lui Zebedei

²⁰ Atunci^(H), mama fiilor^(I) lui Zebedei s-a apropiat de Isus, împreună cu fiii ei, şi I s-a închinat, vrând să-I facă o cerere. ²¹ El a întrebat-o: „Ce vrei?” „Porunceşte”, I-a zis ea, „ca, în Împărăţia Ta, aceşti doi fii ai mei să şadă^(J) unul la dreapta şi altul la stânga Ta”. ²² Drept răspuns, Isus a zis: „Nu ştiţi ce cereţi. Puteţi voi să beţi paharul^(K) pe care am să-l beau Eu şi să fiţi botezaţi cu botezul^(L) cu care am să fiu botezat Eu?” „Putem”, I-au zis ei. ²³ Şi El le-a răspuns: „Este adevărat^(M) că veţi bea paharul Meu şi veţi fi botezaţi cu botezul cu care am să fiu botezat Eu, dar a şedea la dreapta şi la stânga Mea nu atârnă de Mine s-o^(N) dau, ci este păstrată pentru aceia pentru care a fost pregătită de Tatăl Meu”. ²⁴ Cei zece, când^(O) au auzit, s-au mâniat pe cei doi fraţi. ²⁵ Isus i-a chemat şi le-a zis: „Ştiţi că domnitorii neamurilor domnesc peste ele, şi mai-marii lor le poruncesc cu stăpânire. ²⁶ Între^(P) voi să nu fie aşa. Ci oricare^(Q) va vrea să fie mare între voi să fie slujitorul vostru; ²⁷ şi^(R) oricare va vrea să fie cel dintâi între voi să vă fie rob. ²⁸ Pentru^(S) că nici Fiul^(T) omului n-a venit să I se slujească, ci^(U) El să slujească şi să-Şi^(V) dea viaţa ca răscumpărare pentru^(W) mulţi.”

Doi orbi vindecaţi la Ierihon

²⁹ Când^(X) au ieşit din Ierihon, o mare gloată a mers după Isus. ³⁰ Şi doi^(Y) orbi şedeau lângă drum. Ei au auzit că trece Isus şi au început să strige: „Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!” ³¹ Gloata îi certa să tacă. Dar ei mai tare strigau: „Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!” ³² Isus S-a oprit, i-a chemat şi le-a zis: „Ce vreţi să vă fac?” ³³ „Doamne”, I-au zis ei, „să ni se deschidă ochii!” ³⁴ Lui Isus I s-a făcut milă de ei, S-a atins de ochii lor şi îndată orbii şi-au căpătat vederea şi au mers după El.