Cuvântul Domnului a venit din nou la Zaharia şi i-a zis: „Aşa vorbeşte Domnul Oştirilor:

«Înfăptuiţi judecată dreaptă
    şi fiecare să arate bunătate şi milă
        faţă de semenul său!
10 Nu asupriţi pe văduvă sau pe orfan,
    nici pe străin sau pe sărac
şi nici unul să nu gândească rău în inima lui
    împotriva semenului său!»

11 «Dar ei au refuzat să asculte, şi-au întors spatele cu încăpăţânare şi şi-au astupat urechile ca să n-audă! 12 Şi-au făcut inima tare ca diamantul, ca să n-asculte Legea şi cuvintele pe care le trimitea Domnul Oştirilor prin Duhul Său, prin profeţii din vechime. Şi astfel a venit o mare mânie de la Domnul Oştirilor.

13 Când Eu[a] am chemat, ei n-au ascultat. Tot astfel, când ei vor chema, nici Eu nu voi asculta, zice Domnul Oştirilor. 14 I-am împrăştiat asemenea unei furtuni printre toate neamurile pe care nu le cunoşteau, iar ţara a fost pustiită în urma lor, aşa că nimeni nu mai trecea prin ea şi nu se mai întorcea prin ea. Şi au prefăcut astfel ţara cea plăcută într-o pustietate.»“

Read full chapter

Footnotes

  1. Zaharia 7:13 Ebr.: El