Tuˈj Matey 21
Mam, Central
Tej tkanin Jesús toj Jerusalén(A)
21 Tej qkaniˈn tukˈa Jesús nqayin tkˈatz Jerusalén, o poˈn ttxaˈn jun kojbˈil Betfagé tbˈi, nqayin t‑xe wutz Olivos. Xi tchqˈoˈn Jesús kabˈe qxola, 2 ex xi tqˈmaˈn kye: Ku kyxiˈy tojjo tal kojbˈil jlajxi. Antza kjyetila jun tal bur kyuˈn, kˈloˈn tukˈa tal tal. ¡Kypjumila, exsin kyintza tzaluˈn! 3 Ex qa at jun saj qaninte jun tiˈ kyeˈy: At tajbˈin te qAjaw, me jaˈlinx tzul quˈn, chichkujiˈy.
4 Bˈajjo ikyjo, quˈn iltaq tiˈj tuˈn tjapin yol kyij ttzˈibˈin yolil Tyol Dios ojtxe, tej tqˈma:
5 Kyqˈmanxa kye xjal toj tnam Sion:
Kykaˈyinxjiˈy Nmaq kyKawila tzul;
mutxin tten,
ex qˈuqlekx tibˈaj jun tal bur,
kˈleˈn tal tal.
6 Ayetziˈn t‑xnaqˈtzbˈin kubˈ kybˈinchin tzeˈnku xi tqˈmaˈn Jesús kye. 7 Tzaj kyiˈn bur tukˈaxjo tal tal, bˈaj jax kyqˈoˈn kytxoˈw tibˈaj, exsin jax qe Jesús tibˈaj. 8 Ex bˈaj kubˈ kylikyˈin xjal kytxoˈw toj tbˈe, ex txqantl tzaj toqinte t‑xaq tze, a palma tbˈi, ex bˈaj kubˈ kylikyˈin toj tbˈe tuˈn kytzaljbˈil. 9 Ex ayetziˈn jniˈ xjal nejninqetaq exqetziˈn lipcheqektaq tiˈj, i ok ten ẍchˈil:
Nimxit tbˈiy, ay Tyajil qtzan nmaq kawil David.
Kyˈiwlinxita a ay ma tzula toj tbˈi tAjaw Tkyaqil.
Nimxitjo toklin tbˈiy toj tnajbˈila.
10 Atzaj teˈ tokx Jesús toj Jerusalén, bˈeˈx i bˈaj jaw najxjal, ex nimx qˈmante: ¿Ankye teˈ xjal lo?
11 Me xi kytzaqˈwin txqantl: Antej yolil Tyol Dios, a Jesús aj Nazaret, toj txˈotxˈ te Galiley.
Tej kyex tlajoˈn Jesús jniˈ kˈayil toj tnejil ja te naˈbˈl Dios(B)
12 Tbˈajlinxiˈ ikyjo, okx Jesús toj tnejil ja te naˈbˈl Dios, ex i bˈajetz tlajoˈn kykyaqiljo jniˈqe nchi bˈaj kˈayintaq exqetziˈn nchi bˈaj loqˈintaq antza. Ex i bˈaj jaw tpichˈkin jniˈ kymeẍjo jniˈqe nchi bˈaj txˈexbˈintaq kypwaqxjal, ex kykˈaybˈiljo jniˈqe nchi bˈaj kˈayintaq palom. 13 Ex xi tqˈmaˈn kye: Tzˈibˈinl teˈ toj Tuˈjil Tyol Dios: Atzin njaˈy k‑okil te ja te naˈbˈl Dios, me ayetzin kyeˈ ma tzˈok kyqˈoˈn te kyja ileqˈch.
14 Ex tojxjo tnejil ja te naˈbˈl Dios, i bˈaj tzaj laqˈe junjun moẍ ex kox tkˈatz Jesús, ex bˈeˈx i bˈaj kubˈ tqˈanin.
15 Me tej tok kykaˈyiˈn nejinel kyxol pale, exqetziˈn jniˈ xnaqˈtzil tiˈj ojtxe kawbˈil, a jniˈ nimku techil tipin Jesús otaq bˈant, ex teˈ tok kybˈiˈn jniˈqe kˈwal nchi ẍchˈin toj tnejil ja te naˈbˈl Dios: Nimxit tbˈiy, ay Tyajil qtzan nmaq kawil David, bˈeˈx tzaj kyqˈoj, 16 ex xi kyqˈmaˈn te Jesús: ¿Ma tzuntzin tbˈiˈnjiy nkyqˈmaˈn maˈ kˈwal tiˈja? chi chiˈ.
Xi ttzaqˈwin Jesús: Tzuntzin. ¿Ma naˈmxsin tkux kyuˈjiˈn toj Tuˈjil Tyol Dios, a ntqˈmaˈn tiˈjjo lo kyjaluˈn:
Ma tzaj tqˈmaˈn, tuˈn tjaw nimsin tbˈiy,
tuˈn kybˈitzjo tal kˈwal,
majxpe kyuˈn tzma qe nchi miˈẍin?
17 Ex bˈeˈx ex Jesús, i bˈaj kyij ttzaqpiˈn, ex xiˈ toj kojbˈil Betania, jaˈ ikyˈxi qnikyˈin tuˈn.
Tej ttzqij tqan iw tuˈn Tyol Jesús(C)
18 Toj juntl qlixje, kyjaˈtaq qxiˈy Jerusalén, tzaj waˈyaj tiˈj Jesús. 19 Ok tkaˈyin jun tqan iw ttzi bˈe, ex bˈeˈx xiˈ t‑xe tqan. Me ntiˈx jun twutzjo tze knet tuˈn, noq txqan t‑xaq. Tuˈntziˈn ikyjo, xi tqˈmaˈn te tqan iw: Mixla jtojx tuˈn tel twutza te kyloˈxjal.
Ex antej tqan iw jun paqx jaw tzqij.
20 Atzaj teˈ tok qkaˈyiˈn noq tzqijl tej tze, xi qqaniˈn te Jesús: ¿Tzeˈntzin tten teˈ tze jun paqx xjaw tzqij? qo chijiˈy.
21 Tzaj ttzaqˈwin Jesús: Twutzxix kxel nqˈmaˈn kyeˈy, noqit at‑xix kynimbˈila, ex noqit mi njawje kykˈuˈja, nya noq oˈkxjo luˈn aku bˈant kyuˈn, tzeˈnku xbˈant wuˈn tiˈjjo tqan iw, qalaˈ noqit txi kyqˈmaˈn te wutz luˈn: Ku tela tzaluˈn, ex ku txiˈy toj ttxuyil aˈ, ex akula tzikyˈ. 22 Quˈn tkyaqiljo kxel kyqanin toj naˈj Dios tukˈa kynimbˈila, ok ktzajil qˈoˈn.
Jun kyxjel Parisey tiˈj toklin Jesús(D)
23 Tej tokx Jesús toj tnejil ja te naˈbˈl Dios, i pon laqˈe kynejil pale exqetziˈn kynejinel kyxolxjal aj Judiy, a tzmataq nxnaqˈtzintaq. Xi kyqanin te: ¿Tiˈn tokiy tuˈn tbˈinchinjiy jniˈ lo, a nkubˈ tbˈinchiˈn? ¿Ex ankye saj qˈoˈnte tokliˈn? chi chiˈ.
24 Xi ttzaqˈwin Jesús: Ex ikyx wejiˈy, kxel nqaniˈn jun nxjelbˈitza kyeˈy. 25 ¿Ankye tzaj chqˈoˈnte qtzan Juan tuˈn kykuˈxxjal tuˈn toj aˈ te jawsbˈil aˈ? ¿Apela Dios, mo noq ayexjal?
Bˈeˈx i bˈaj jaw yolin kyxolx, ex kyqˈma: Qa ma txi qqˈmaˈn a Dios, bˈeˈx ktzajil tqˈmaˈn qe, ¿Tin quˈn mi nxi kynimintza? chilaˈ. 26 Ex qa ma txi qqˈmaˈn qa xjal, at qxobˈil. ¿Ma nyatzin kykyaqil xjaltz qˈmante qa a Juan jun yolil Tyol Dios?
27 Tuˈnpetziˈn, xi kyqˈmaˈn: Mi bˈiˈn qe quˈn, chi chiˈ.
I xi ttzaqˈwin Jesús: Exsin ikyx wejiˈy, nlay txi nqˈmaˈn weˈ, alkye saj qˈoˈnte wokliˈn tuˈn tkubˈ nbˈinchiˈn tkyaqiljo lo.
Jun techil tuˈn Jesús tiˈjjo kabˈe kˈwalbˈaj
28 Xi tqˈmaˈn Jesús: ¿Tzeˈntzin chˈin kyeˈ toj kywutz?
Attaq jun ichin attaq kabˈe tkˈwal. Xi tqˈmaˈn te jun: Nkˈwal, maˈ txiˈy aqˈnil jaˈlin toj tqan uvch. 29 Me mina, chi kˈwal. Me jun paqx tja tmeltzˈin tnabˈl, ex bˈeˈx xiˈl aqˈnil.
30 Atzaj teˈ t‑xiˈ lol teˈ juntl, ex ikyx xi tqˈmaˈn te: Kutzin tata. Kˈaˈ chiˈn chinaj teˈ, exsin mix xaˈyiltz.
31 ¿Ankyeˈ kubˈ nimin teˈ tajtaq manbˈaj kyxoljo kabˈe kˈwal lo?
Xi kyqˈmaˈn: A tnejil, chi chiˈ.
Xi tqˈmaˈn Jesús kye: Twutzxix kxel nqˈmaˈn kyeˈy; ayepe kyeˈ peyiltaq pwaq, ayeˈ iˈjlin kyuˈnxjal, exqetziˈn aj kyˈaˈjilqetaq kchi okix toj Tkawbˈil Dios toj kyaˈj, tuˈn kynimbˈil. ¿Yajtzin kyetza? 32 Quˈn tej tul Juan, a Jawsil Aˈ, qˈmalte tumil kyeˈy tzeˈn tuˈn kybˈetiˈy tzˈaqle, me mix xi kynimiˈn. Me ayetzinl kyeˈ, aye peyil pwaq exqetziˈn aj kyˈaˈjil ma txi kynimin. Me qalatzin kyeˈ, nixpela tuˈn ma kyliˈy tkyaqiljo lo, me mi s‑ajtz koˈpjx kyanmiˈn tuˈn txi kynimiˈn.
Jun techil tuˈn Jesús kyiˈjjo manil txˈotxˈ(E)
33 Ex xi tqˈmaˈn Jesús: Kybˈinkujiˈy juntl techil lo: Attaq jun tajaw txˈotxˈ ok tawin tqan uv. Ok tqˈoˈn jun chˈlaj tiˈjile, kubˈ tbˈinchin jun bˈinchbˈil taˈl uv, ex jaw twaˈbˈin jun xkyaqˈte te tzajbˈilte. I kyij bˈant kyukˈa jteˈbˈin aqˈnil tuˈn kymanin tiˈj, exsin xiˈtz toj jun tbˈe najchaq wen.
34 Me atzaj teˈ tpon tqˈijil, jaˈ tuˈn tok chmete twutz awal, i xi tchqˈoˈn junjun taqˈnil qanil teˈ manbˈil ttxˈotxˈ.
35 Me ayetziˈn manil txˈotxˈ i ok lipin kyiˈjjo taqˈnil tajaw txˈotxˈ. Jun teˈ noq bˈaj kylankˈin, jun teˈ bˈeˈx kyim, ex jun teˈ noqx techx kyˈixbˈe tuˈn abˈj. 36 Tuˈn ikyjo, bˈeˈx i xi tchqˈoˈn txqantl taqˈnil tzeˈnku te tnejil. Me ikyx bˈajjo kyiˈj, tzeˈnkuˈ bˈaj kyiˈjjo tnejil kyuˈn manil txˈotxˈ. 37 Me kubˈ tbˈisin tajaw txˈotxˈ tuˈn t‑xi tchqˈoˈn a tkˈwalkuxix, quˈn kubˈ t‑ximin, nyapela kˈwel kynimin nkˈwalach.
38 Me atzaj teˈ t‑xi kykaˈyiˈn manil txˈotxˈ, teˈ ttzaj kˈwalbˈaj, bˈeˈx i bˈaj ja yolin kyxolile: Ate luˈn kyjel te tajaw txˈotxˈ. Qalaˈ qbˈyonku, tuˈntzin qkyij te tajaw, chi chiˈ.
39 Bˈeˈx tzaj kytzyuˈn, ex kyiˈn tzma ttxaˈn txˈotxˈ tuˈn tkubˈ kybˈyoˈn.
40 Tuˈntzintzjo, xi tqanin Jesús kye: ¿Yajtzilaˈ? Aj tuljo tajaw txˈotxˈ, ¿Tiˈtzila kbˈajil kyiˈjjo manil txˈotxˈ?
41 Ex xi kytzaqˈwin: Bˈalaqa kchi kˈwel tbˈyoˈn te jun majx. Ex bˈalaqa kxel tqˈoˈn ttxˈotxˈ te kymajin txqantl taqˈnil, ayeˈ chi chojil manbˈil txˈotxˈ tojxix tqˈijil.
42 Ex xi ttzaqˈwin Jesús kye: ¿Ma naˈmtzin tkux kyuˈjiˈn toj Tuˈjil Tyol Dios, jaˈ ntqˈmaˈne kyjaluˈn:
A abˈj, a xi kyxoˈn bˈinchil ja, a nyakuj ntiˈtaq tajbˈin,
me axixpente abˈjjo ma tzˈokin te tqˈuqil tẍkyin ja, a nimxix toklin.
Atziˈn tbˈanilxjo ma tzaj tqˈoˈn tAjaw Tkyaqil qe,
ex ma qo jaw kaˈylajx tiˈj?
43 Tuˈnpetziˈn kxel nqˈmaˈn kyeˈy, k‑elil qˈiˈn Tkawbˈil Dios kyeˈy, ex kxel tqˈoˈn kyexjal, ayeˈ kˈwel kyyekˈiˈn tiˈj Tkawbˈil Dios toj kychwinqil.
44 Ex atzin abˈj jun techil wiˈja. Ankye teˈ kˈwel t‑xoˈn tibˈ tibˈajjo abˈj, tuˈn tyuchˈj tuˈn; axte kˈwel tyuchˈin tibˈ tibˈaj. Ex qa a abˈj xkubˈ tzˈaq tibˈaj jun aˈla te kawbˈil kujxix, bˈeˈx kˈwel quqix te jun majx.
45 Me atzaj teˈ kybˈinte kynejil pale exqetziˈn Parisey, jniˈ techil bˈaj kubˈ tqˈoˈn Jesús, ex qa kyiˈjxtaq nyoline, 46 oktaq kytzyuˈn toj kywutz. Me bˈeˈx i tzaj xobˈ kyexjal, quˈn tuˈn otaq tzˈel kynikyˈxjal te qa a Jesús jun yolil Tyol Dios.
Matei 21
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014
Intrarea lui Isus în Ierusalim
21 Când(A) s-au apropiat de Ierusalim şi au ajuns la Betfaghe, înspre Muntele(B) Măslinilor, Isus a trimis doi ucenici 2 şi le-a zis: „Duceţi-vă în satul dinaintea voastră. În el veţi găsi îndată o măgăriţă legată şi un măgăruş împreună cu ea; dezlegaţi-i şi aduceţi-i la Mine. 3 Dacă vă va zice cineva ceva, să spuneţi că Domnul are trebuinţă de ei. Şi îndată îi va trimite.” 4 Dar toate aceste lucruri s-au întâmplat ca să se împlinească ce fusese vestit prin prorocul care zice: 5 „Spuneţi(C) fiicei Sionului: ‘Iată, Împăratul tău vine la tine, blând şi călare pe un măgar, pe un măgăruş, mânzul unei măgăriţe’.” 6 Ucenicii(D) s-au dus şi au făcut cum le poruncise Isus. 7 Au adus măgăriţa şi măgăruşul, şi-au(E) pus hainele peste ei şi El a şezut deasupra. 8 Cei mai mulţi din norod îşi aşterneau hainele pe drum; alţii(F) tăiau ramuri din copaci şi le presărau pe drum. 9 Noroadele care mergeau înaintea lui Isus şi cele ce veneau în urmă strigau: „Osana(G), Fiul lui David! Binecuvântat(H) este Cel ce vine în Numele Domnului! Osana în cerurile preaînalte!”
Gonirea vânzătorilor din Templu
10 Când(I) a intrat în Ierusalim, toată cetatea s-a pus în mişcare şi fiecare zicea: „Cine este acesta?” 11 „Este Isus, Prorocul(J), din Nazaretul Galileii”, răspundeau noroadele. 12 Isus a intrat(K) în Templul lui Dumnezeu. A dat afară pe toţi cei ce vindeau şi cumpărau în Templu, a răsturnat mesele schimbătorilor(L) de bani şi scaunele celor ce vindeau porumbei 13 şi le-a zis: „Este scris: ‘Casa(M) Mea se va chema o casă de rugăciune’. Dar(N) voi aţi făcut din ea o peşteră de tâlhari.” 14 Nişte orbi şi şchiopi au venit la El în Templu şi El i-a vindecat. 15 Dar preoţii cei mai de seamă şi cărturarii, când au văzut minunile pe care le făcea şi pe copii strigând în Templu şi zicând: „Osana, Fiul lui David!”, s-au umplut de mânie. 16 Şi I-au zis: „Auzi ce zic aceştia?” „Da”, le-a răspuns Isus. „Oare n-aţi citit niciodată cuvintele acestea: ‘Tu ai scos laude din(O) gura pruncilor şi din gura celor ce sug’?” 17 Şi, lăsându-i, a ieşit din cetate, şi S-a îndreptat spre Betania(P) şi a rămas acolo.
Blestemarea smochinului
18 Dimineaţa(Q), pe când Se întorcea în cetate, I-a fost foame. 19 A văzut(R) un smochin lângă drum şi S-a apropiat de el, dar n-a găsit decât frunze şi i-a zis: „De acum încolo, în veac să nu mai dea rod din tine!”Şi îndată smochinul s-a uscat. 20 Ucenicii, când(S) au văzut acest lucru, s-au mirat şi au zis: „Cum de s-a uscat smochinul acesta într-o clipă?” 21 Drept răspuns, Isus le-a zis: „Adevărat vă spun că, dacă(T) veţi avea credinţă şi nu(U) vă veţi îndoi, veţi face nu numai ce s-a făcut smochinului acestuia, ci(V), chiar dacă aţi zice muntelui acestuia: ‘Ridică-te de aici şi aruncă-te în mare’, se va face. 22 Tot(W) ce veţi cere cu credinţă, prin rugăciune, veţi primi.”
Puterea lui Isus. Pilda celor doi fii
23 Isus(X) S-a dus în Templu şi, pe când învăţa norodul, au venit la El preoţii cei mai de seamă şi bătrânii norodului şi I-au zis(Y): „Cu ce putere faci Tu lucrurile acestea şi cine Ţi-a dat puterea aceasta?” 24 Drept răspuns, Isus le-a zis: „Vă voi pune şi Eu o întrebare şi, dacă-Mi veţi răspunde la ea, vă voi spune şi Eu cu ce putere fac aceste lucruri. 25 Botezul lui Ioan de unde venea? Din cer sau de la oameni?” Dar ei vorbeau între ei şi ziceau: „Dacă vom răspunde: ‘Din cer’, ne va spune: ‘Atunci de ce nu l-aţi crezut?’ 26 Şi dacă vom răspunde: ‘De la oameni’, ne temem de norod, pentru că(Z) toţi socotesc pe Ioan drept proroc.” 27 Atunci au răspuns lui Isus: „Nu ştim!” Şi El, la rândul Lui, le-a zis: „Nici Eu nu vă voi spune cu ce putere fac aceste lucruri. 28 Ce credeţi? Un om avea doi feciori. S-a dus la cel dintâi şi i-a zis: ‘Fiule, du-te astăzi de lucrează în via mea!’ 29 ‘Nu vreau’, i-a răspuns el. În urmă, i-a părut rău şi s-a dus. 30 S-a dus şi la celălalt şi i-a spus tot aşa. Şi fiul acesta a răspuns: ‘Mă duc, doamne!’ Şi nu s-a dus. 31 Care din amândoi a făcut voia tatălui său?” „Cel dintâi”, au răspuns ei. Şi Isus le-a zis: „Adevărat(AA) vă spun că vameşii şi curvele merg înaintea voastră în Împărăţia lui Dumnezeu. 32 Fiindcă Ioan(AB) a venit la voi umblând în calea neprihănirii şi nu l-aţi crezut. Dar(AC) vameşii şi curvele l-au crezut. Şi, măcar că aţi văzut lucrul acesta, nu v-aţi căit în urmă ca să-l credeţi.
Pilda vierilor
33 Ascultaţi o altă pildă. Era un om, un gospodar, care(AD) a sădit o vie. A împrejmuit-o cu un gard, a săpat un teasc în ea şi a zidit un turn. Apoi a dat-o unor vieri şi a plecat(AE) în altă ţară. 34 Când a venit vremea roadelor, a trimis pe robii săi la vieri, ca(AF) să ia partea lui de rod. 35 Vierii(AG) au pus mâna pe robii lui şi pe unul l-au bătut, pe altul l-au omorât, iar pe altul l-au ucis cu pietre. 36 A mai trimis alţi robi, mai mulţi decât cei dintâi; şi vierii i-au primit la fel. 37 La urmă, a trimis la ei pe fiul său, zicând: ‘Vor primi cu cinste pe fiul meu!’ 38 Dar vierii, când au văzut pe fiul, au zis între ei: ‘Iată(AH) moştenitorul; veniţi(AI) să-l omorâm şi să punem stăpânire pe moştenirea lui’. 39 Şi(AJ) au pus mâna pe el, l-au scos afară din vie şi l-au omorât. 40 Acum, când va veni stăpânul viei, ce va face el vierilor acelora?” 41 Ei I-au răspuns(AK): „Pe ticăloşii aceia ticălos îi va pierde(AL), şi(AM) via o va da altor vieri, care-i vor da roadele la vremea lor”. 42 Isus le-a zis: „N-aţi(AN) citit niciodată în Scripturi că: ‘Piatra pe care au lepădat-o zidarii a ajuns să fie pusă în capul unghiului; Domnul a făcut acest lucru, şi este minunat în ochii noştri’? 43 De aceea vă spun că(AO) Împărăţia lui Dumnezeu va fi luată de la voi şi va fi dată unui neam care va aduce roadele cuvenite. 44 Cine va(AP) cădea peste piatra aceasta va(AQ) fi zdrobit de ea, iar pe acela peste care va cădea ea, îl va spulbera.” 45 După ce au auzit pildele Lui, preoţii cei mai de seamă şi fariseii au înţeles că Isus vorbeşte despre ei 46 şi căutau să-L prindă, dar se temeau de noroade, pentru că ele(AR) îl socoteau drept proroc.
Copyright © 2002 by Wycliffe Bible Translators International
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.
