¹ Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor răi,
    nu se opreşte pe calea celor păcătoşi
        şi nu se aşază pe scaunul celor batjocoritori!
² Ci îşi găseşte plăcerea în Legea Domnului
    şi zi şi noapte cugetă la Legea Lui.
³ El este ca un pom
    sădit lângă nişte izvoare de apă,
care-şi dă rodul la vremea lui
    şi ale cărui frunze nu se veştejesc.
        El prosperă în tot ceea ce face!

⁴ Cei răi însă nu sunt aşa,
    ci ei se aseamănă cu pleava
        spulberată de vânt.
⁵ De aceea cei răi nu pot sta în picioare la judecată
    şi nici cei păcătoşi în adunarea celor drepţi.
⁶ Căci Domnul cunoaşte calea celor drepţi;
    calea celor răi însă duce la pieire.