Add parallel Print Page Options

Tek ri Jesús xucˈachojsaj jun achi siquirnek

Y tek kˈaxnek chic cˈa caˈiˈ oxiˈ kˈij, ri Jesús xtzolin ri pa tinamit Capernaum, y yacˈariˈ tek ri winek xquicˈaxaj chi Riyaˈ cˈo pa jun jay chiriˈ pa tinamit. Yacˈariˈ tek yecˈo winek ri can chanin cˈa xquimol apo quiˈ ri achique jay cˈo wi ri Jesús, y ma xeruben ta chic chi xeˈoc chupan ri jay. Ri pa ruchiˈ jay can majun chic cˈa nicowin ta ntoc. Rumariˈ hasta chuwajay el yecˈo winek. Y ri Jesús can nubij cˈa ri ruchˈabel ri Dios chique quinojel ri xquimol apo quiˈ. Yacˈa chukaˈ riˈ tek yecˈo nicˈaj chic ri xeˈapon, quicˈuan cˈa apo jun achi siquirnek. Ye cajiˈ cˈa ri ye ucˈuayon apo riche (rixin), quiliˈen el chuwech ri ruwarabel. Pero riyeˈ xa ma xecowin ta xeˈoc apo cˈa riqˈui ri Jesús, cuma ri winek ri quimolon apo quiˈ sibilaj ye qˈuiy. Ma xecowin ta cˈa xekˈax chiquicojol ri winek riˈ, rumariˈ xa ya chic ruwiˈ ri jay ri xquelesaj el jubaˈ. Y chiriˈ cˈa xquikasaj wi ka ri yawaˈ, rachibilan ri ruwarabel. Y tek ri Jesús xerutzˈet chi can quicukuban quicˈuˈx riqˈui Riyaˈ, xubij cˈa chare ri achi siquirnek: Walcˈual, ri amac xecuyutej, xchaˈ.

Y ri jay ri quimolon wi quiˈ, ye tzˈuyul chukaˈ apo caˈiˈ oxiˈ aj tzˈibaˈ. Riyeˈ niquichˈob cˈa pa tak cánima: ¿Achique ruma tek re Jesús nubij chare la achi laˈ chi nucuy rumac? Can itzel ri nubij ruma nuben chi can ya Riyaˈ ri Dios. ¿Ruma achique ta chic jun ri nicuyu mac? Majun chic jun. Xaxu (xaxe) wi ri Dios ri nicuyu mac, yechaˈ cˈa pa tak cánima ri aj tzˈibaˈ riˈ. Yacˈa ri Jesús can jabel retaman ri niquichˈob pa tak cánima ri achiˈaˈ riˈ. Y rumariˈ xubij chique: ¿Achique cˈa ruma tek riyix queriˈ nichˈob pa tak iwánima? Wacami tibij na cˈa chuwe: ¿Achique cami ri más cˈayef (cuesta) rubanic nichˈob riyix? ¿La ya cami ri nbij chare re achi siquirnek chi ri rumac xecuyutej yan, o ya ri nbij chare: Cayacatej, tacˈuaj la awarabel y cabiyin el? 10 Wacami cˈa, riche (rixin) chi riyix niwetamaj chi riyin ri Cˈajolaxel ri xinalex chicojol can cˈo kˈatbel tzij pa nukˈaˈ riche (rixin) chi ncuy mac, titzˈetaˈ cˈa. Y ri Jesús xubij cˈa chare ri achi siquirnek: 11 Nbij cˈa chawe: Cayacatej, tacˈuaj el la awarabel y cabiyin chawachoch, xchaˈ chare.

12 Y ri achi can yacˈariˈ tek xyacatej anej, xucˈol ri ruwarabel, y xel el chiquicojol ri quimolon quiˈ chiriˈ. Y ri winek riˈ xquimey cˈa, ruma majun bey quitzˈeton ta chi que ta riˈ nibanatej. Y xquiyaˈ cˈa chukaˈ rukˈij rucˈojlen ri Dios y xquibilaˈ cˈa: Majun bey katzˈeton ta chi que ta reˈ nibanatej, xechaˈ cˈa.

Tek ri Jesús xusiqˈuij (xroyoj) ri Leví

13 Y ri Jesús xbe chic cˈa jun bey chuchiˈ ri choy; y quinojel cˈa ri winek xeˈapon riqˈui, y Riyaˈ xerutijoj cˈa riqˈui ri ruchˈabel ri Dios. 14 Y yacˈa tek ri Jesús ruchapon el bey riche (rixin) chi nitzolin, yacˈariˈ tek xutzˈet ri Leví, ri rucˈajol ri jun achi Alfeo rubiˈ. Ri Leví tzˈuyul cˈa acuchi (achique) yetoj wi ca ri alcawal. Y xpe ri Jesús xubij cˈa chare: Quinatzekelbej. Y can yacˈariˈ tek riyaˈ xbeyacatej pe ri acuchi (achique) tzˈuyul wi y xutzekelbej el ri Jesús.

15 Y yacˈa tek ri Jesús tzˈuyul pa mesa ri chiriˈ pa rachoch ri Leví, ye qˈuiy cˈa chique ri ye cˈutuy tak alcawal y nicˈaj chic winek ri xa ye aj maquiˈ ri xetzˈuyeˈ chukaˈ apo ri pa mesa junan riqˈui ri Jesús y quiqˈui ri rudiscípulos, ruma sibilaj ye qˈuiy ri yetzekelben riche (rixin) ri Jesús ri yecˈo cˈa chiriˈ. 16 Y tek ri aj tzˈibaˈ y ri achiˈaˈ fariseos xquitzˈet ri Jesús chi xa niwaˈ quiqˈui ri ye cˈutuy tak alcawal y quiqˈui ri winek ri xa ye aj maquiˈ, xquicˈutuj cˈa chique ri rudiscípulos: ¿Achique ruma laˈ chi Riyaˈ niwaˈ y nucˈuyaˈ quiqˈui ri ye cˈutuy tak alcawal y quiqˈui nicˈaj chic winek ri xa ye aj maquiˈ? xechaˈ chique.

17 Y tek ri Jesús xracˈaxaj ri tzij ri xquibij ri aj tzˈibaˈ y ri achiˈaˈ fariseos, Riyaˈ xubij cˈa chique: Jun ajkˈomanel ma ye ta ri ye utz ri yerakˈomaj. Riyaˈ yerakˈomaj ri yawaˈiˈ. Riyin ma xipe ta chiquicanoxic winek ri choj quicˈaslen. Riyin xipe chiquicanoxic ri aj maquiˈ, ri rajawaxic chi nitzolin pe quicˈuˈx riqˈui ri Dios.

Tek xcˈutux chare ri Jesús chi achique ruma tek ri rudiscípulos ma niquiben ta ayuno

18 Ri ye rudiscípulos ri Juan ri Bautista y ri quidiscípulos ri fariseos, cˈo cˈa kˈij niquichajij tek can ma yewaˈ ta riche (rixin) chi niquiben orar. Y rumariˈ xoquicˈutuj cˈa chare ri Jesús: Ri yoj rudiscípulos ri Juan y ri quidiscípulos ri fariseos can cˈo kˈij nikachajij tek can ma yojwaˈ ta, riche (rixin) chi nikaben orar. ¿Y achique cˈa ruma tek ri adiscípulos riyit ma que ta riˈ niquiben?

19 Y ri Jesús xubij cˈa chique: ¿Achique nibij riyix? ¿La utz cami chi man ta yewaˈ ri xesiqˈuix (xeˈoyox) pa jun cˈulanen tek xa cˈa cˈo na apo quiqˈui ri achijlon ri xa cˈa xcˈuleˈ? Ma utz ta. Can ma utz ta cˈa ri niquiben, wi xa ma yewaˈ ta, ruma ri achijlon xa cˈa cˈo na chiquicojol. 20 Pero xtapon ri kˈij tek re achijlon reˈ xtelesex el chiquicojol, y yacˈariˈ tek ma xquewaˈ ta riche (rixin) chi xtiquiben orar.

21 Y majun chukaˈ winek nibano chi nucusaj ta jun cˈojobel cˈacˈacˈ riche (rixin) chi nucˈojoj jun tziek ri xa riˈj chic. Ruma jun cˈojobel cˈacˈacˈ nucˈol riˈ y nujicˈ ri tziek ri xa riˈj chic, y ri tziek riˈ más niretzetaj (nitzeretej). 22 Y queriˈ chukaˈ majun niyaˈo ta cˈacˈacˈ ruyaˈal uva chupan jun tzˈum yabel yaˈ ri xa riˈj chic. Ruma wi queriˈ niban, y ri tzˈum xa ma niyukuk ta chic, xa nirakaroˈ y niqˈuis el ri ruyaˈal uva chupan. Y chukaˈ ri tzˈum riˈ majun chic nicˈatzin wi. Yacˈa jun cˈacˈacˈ tzˈum yabel yaˈ, utz niyaqueˈ ri cˈacˈacˈ ruyaˈal uva chupan. Queriˈ xubij ri Jesús chrij ri chˈabel ri xucˈut.

Tek ri rudiscípulos ri Jesús xquichˈup ruwiˈ trigo pa jun uxlanibel kˈij

23 Pa jun uxlanibel kˈij, ri Jesús y ri rudiscípulos yekˈax cˈa el pa jun ulef ri ticon trigo chuwech. Y ri discípulos cˈo cˈa ruwiˈ trigo ri xequichˈup el. 24 Yecˈa ri achiˈaˈ fariseos xquibij chare ri Jesús: Queˈatzuˈ la adiscípulos ruma xajan yetajin chubanic. ¿Achique ruma yequichˈuplaˈ trigo re kˈij reˈ? Ruma re kˈij reˈ, uxlanibel kˈij y ma rucˈamon ta chi yesamej, xechaˈ.

25 Yacˈa ri Jesús xubij chique: ¿La majun bey cˈa isiqˈuin ta ri tzˈibatal ca chupan ri wuj chrij ri xquiben ri David y ri ye rachibil ri ojer ca, tek sibilaj xenum y rajawaxic chi yewaˈ? 26 Ri David xbe cˈa chucanoxic wey pa rachoch ri Dios. Y ri nimalaj sacerdote chupan ri tiempo riˈ ya cˈa ri Abiatar. Y can ya ri lokˈolaj tak caxlan wey ri xbejach pe chare ri David y ma xu (xe) ta wi riyaˈ ri xtijo, xa can xuyaˈ chukaˈ chique ri ye benak riqˈui. Y ma riqˈui wi riˈ, ma mac ta ri xquiben, astapeˈ ri caxlan wey riˈ xaxu (xaxe wi) ri sacerdotes ri yetijo.

27 Y ri Jesús xubij chukaˈ chique: Ri uxlanibel kˈij xban riche (rixin) jun utzil chare ri winek, y ma ya ta ri winek ri xban riche (rixin) ta jun utzil chare ri uxlanibel kˈij. 28 Rumacˈariˈ riyix can rucˈamon cˈa chi niwetamaj chi yin cˈa riyin ri Cˈajolaxel ri xinalex chicojol, ri yin Rajaf ri uxlanibel kˈij. Can pa nukˈaˈ cˈa riyin cˈo wi riche (rixin) chi nbij achique utz niban chupan ri kˈij riˈ, xchaˈ ri Jesús.

Jesús sana a un paralítico(A)

Algunos días después, Jesús volvió a Cafarnaún. En cuanto se supo que estaba en la casa, se juntó mucha gente, de manera que ya no cabían ni aun a la puerta, mientras él les predicaba la palabra. Llegaron entonces cuatro hombres que cargaban a un paralítico. Como no podían acercarse a Jesús por causa de la multitud, quitaron parte del techo donde estaba Jesús, hicieron una abertura, y por ahí bajaron la camilla en la que estaba acostado el paralítico. Cuando Jesús vio la fe de ellos, le dijo al paralítico: «Hijo, los pecados te son perdonados.» Algunos de los escribas que estaban allí sentados, se decían a sí mismos: «¿Qué es lo que dice éste? ¡Está blasfemando! ¿Quién puede perdonar pecados? ¡Nadie sino Dios!» Enseguida Jesús se dio cuenta de lo que estaban pensando, así que les preguntó: «¿Qué es lo que cavilan en su corazón? ¿Qué es más fácil? ¿Que le diga al paralítico: “Tus pecados te son perdonados”, o que le diga: “Levántate, toma tu camilla y anda”? 10 Pues para que ustedes sepan que el Hijo del Hombre tiene autoridad en la tierra para perdonar pecados, éste le dice al paralítico: 11 “Levántate, toma tu camilla, y vete a tu casa.”» 12 Enseguida el paralítico se levantó, tomó su camilla y salió delante de todos, que se quedaron asombrados y glorificando a Dios, al tiempo que decían: «¡Nunca hemos visto nada parecido!»

Llamamiento de Leví(B)

13 Después Jesús volvió a la orilla del lago. Y toda la gente se le acercaba, y él les enseñaba. 14 De paso vio a Leví hijo de Alfeo, que estaba sentado donde se cobraban los impuestos, y le dijo: «Sígueme». Y Leví se levantó y lo siguió. 15 Y sucedió que mientras Jesús estaba sentado a la mesa, en la casa de Leví, también muchos cobradores de impuestos y pecadores se sentaron a la mesa con Jesús y sus discípulos, pues ya eran muchos los que lo seguían. 16 Cuando los escribas y los fariseos lo vieron comer con cobradores de impuestos y con pecadores, les preguntaron a los discípulos: «¿Cómo? ¿Éste come y bebe con cobradores de impuestos y con pecadores?» 17 Jesús los oyó, y les dijo: «No son los sanos los que necesitan de un médico, sino los enfermos. Y yo no he venido a llamar a los justos, sino a los pecadores.»

La pregunta sobre el ayuno(C)

18 Los discípulos de Juan y los fariseos estaban ayunando, así que algunos fueron a preguntarle: «¿Por qué los discípulos de Juan y de los fariseos ayunan, y tus discípulos no?» 19 Jesús les dijo: «¿Acaso pueden ayunar los invitados a una boda, mientras el novio está con ellos? ¡Claro que no, mientras el novio esté presente! 20 Pero vendrá el día en que el novio les será quitado, y entonces sí, ese día ayunarán. 21 Nadie remienda un vestido viejo con un paño de tela nueva, porque la tela nueva estira la tela vieja y la rotura se hace peor. 22 Ni tampoco se echa vino nuevo en odres viejos, porque el vino nuevo revienta los odres, y entonces el vino se derrama y los odres se echan a perder. Más bien, el vino nuevo debe echarse en odres nuevos.»

Los discípulos espigan en el día de reposo(D)

23 Un día de reposo, mientras Jesús pasaba por los sembrados, sus discípulos comenzaron a arrancar espigas a su paso.(E) 24 Entonces los fariseos le dijeron: «¡Fíjate! ¿Por qué hacen éstos en el día de reposo lo que no está permitido hacer?» 25 Jesús les respondió: «¿Nunca leyeron lo que hizo David con sus acompañantes, en aquella ocasión en que tuvieron hambre? 26 Pues entró en la casa de Dios y comió los panes de la proposición, que sólo a los sacerdotes les es permitido comer,(F) ¡y hasta los compartió con sus acompañantes!(G) En aquel tiempo Abiatar era el sumo sacerdote.» 27 También les dijo: «El día de reposo se hizo por causa del género humano, y no el género humano por causa del día de reposo. 28 De modo que el Hijo del Hombre es también Señor del día de reposo.»