Add parallel Print Page Options

Joˈcaˈin nak quiyoˈla li Jesús

Saˈ eb li cutan aˈan li acuabej César Augusto quixqˈue jun li chakˈrab re nak chixjunileb li tenamit teˈajla̱k ut teˈxqˈue xcˈabaˈeb chi tzˈi̱ba̱c. Aˈin li xbe̱n sut nak queˈxtzˈi̱ba xcˈabaˈeb li tenamit. Aˈan quicˈulman nak cua̱nk laj Cirenio chi takla̱nc saˈ li naˈajej Siria. Chixjunileb queˈco̱eb xqˈuebaleb xcˈabaˈ chi tzˈi̱ba̱c. Ac saˈ xtenamiteb li junju̱nk queˈco̱eb chixtzˈi̱banquileb lix cˈabaˈ. Laj José qui‑el saˈ li tenamit Nazaret li cuan saˈ xcue̱nt Galilea ut co̱ Belén li cuan xcue̱nt Judea. Aˈan xtenamit li rey David. Aran co̱ xban nak aˈan xcomoneb li ralal xcˈajol laj David. Aran quixqˈue xcˈabaˈ chi tzˈi̱ba̱c rochben lix María li ac tzˈa̱manbil xban. Lix María ac yaj aj ixk. Nak ac cuanqueb aran Belén quicuulac xkˈehil nak ta̱yoˈla̱k lix cˈulaˈal. Ut quiyoˈla li xbe̱n xcˈulaˈal, quixlan saˈ tˈicr ut quixyocob saˈ xnaˈaj xcuaheb li cuacax xban nak ma̱cˈaˈ xnaˈajeb saˈ eb li ochoch.

Nak queˈrabi resil lix yoˈlajic li Jesús, eb laj ilol xul queˈco̱eb chixlokˈoninquil

Nachˈ riqˈuin li tenamit Belén cuanqueb aj ilol xul yo̱queb chixcˈacˈalenquil lix queto̱mk chi kˈek. Ma̱cˈaˈ saˈ xchˈo̱leb nak xaka̱mil jun x‑ángel li Ka̱cuaˈ chiruheb. Ut quisakenoˈ chi xjun sutam li cuanqueb cuiˈ. Ut eb laj ilol xul cˈajoˈ nak queˈxucuac. 10 Abanan li ángel quixye reheb: ―Mexxucuac xban nak la̱in xinchal xyebal e̱re jun cha̱bil esilal. Aˈin jun sahil chˈo̱lej chokˈ reheb chixjunileb li tenamit. 11 Anakcuan xyoˈla jun laj Colol e̱re saˈ lix tenamit laj David ut aˈan li Cristo li Ka̱cuaˈ li yechiˈinbil xban li Dios. 12 Joˈcaˈin nak te̱tau. Li cˈulaˈal lanbil saˈ tˈicr ut yocyo saˈ xbe̱n li qˈuim saˈ xnaˈaj xcuaheb li cuacax. Aˈin li retalil nak aˈan li te̱tau, chan li ángel. 13 Ut saˈ junpa̱t queˈchal nabaleb chic li ángel saˈ choxa. Yo̱queb chixlokˈoninquil li Ka̱cuaˈ ut yo̱queb chixyebal: 14 ―Chinima̱k taxak xlokˈal li Ka̱cuaˈ Dios li cuan saˈ choxa ut chicua̱nk taxak li tuktu̱quilal saˈ xya̱nkeb li cristian li raro̱queb xban li Dios.― 15 Nak ac xco̱eb li ángel saˈ choxa, eb laj ilol xul queˈoc chixyebal chi ribileb rib: ―Yo̱keb Belén ut takil chak li cˈaˈru xcˈulman, li xtakla xyebal ke li Ka̱cuaˈ, chanqueb. 16 Co̱eb saˈ a̱nil ut queˈxtau lix María rochben laj José ut li cˈulaˈal yocyo saˈ xnaˈaj xcuaheb li xul. 17 Ut nak ac xeˈxtau, queˈxserakˈi reheb li cˈaˈru quiyeheˈ reheb chirix li cˈulaˈal. 18 Ut chixjunileb li queˈabin re li cˈaˈru queˈxye laj ilol xul, sachso̱queb xchˈo̱l queˈcana. 19 Ut lix María quixcˈu̱la saˈ xchˈo̱l chixjunil li cˈaˈru quicˈulman ut yo̱ chixcˈoxlanquil rix. 20 Ut chirix chic aˈan eb laj ilol xul queˈsukˈi saˈ lix naˈajeb. Yo̱queb chixlokˈoninquil ut yo̱queb chixnimanquil ru li Ka̱cuaˈ riqˈuin li cˈaˈru queˈrabi ut queˈril xban nak chixjunil li queˈril, aˈan joˈ li quiyeheˈ reheb.

Li Jesús quikˈaxtesi̱c saˈ rukˈ li Dios saˈ li templo

21 Cuakxakib cutan cuan re li cˈulaˈal nak quixcˈul li circuncisión ut Jesús queˈxqˈue chokˈ xcˈabaˈ, joˈ quiyeheˈ re lix María xban li ángel nak toj ma̱jiˈ nacana chi yaj. 22 Lix María quixba̱nu joˈ naxye saˈ lix chakˈrab laj Moisés. Nak ac xnumeˈ caˈcˈa̱l cutan, lix María rochben laj José queˈxcˈam li cˈulaˈal Jerusalén ut queˈxkˈaxtesi chiru li Ka̱cuaˈ. 23 Queˈxba̱nu chi joˈcan xban nak saˈ li chakˈrab li quiqˈueheˈ reheb xban li Ka̱cuaˈ naxye nak li xbe̱n alalbej tento ta̱kˈaxtesi̱k saˈ rukˈ li Ka̱cuaˈ. 24 Ut teˈxqˈue chokˈ xmayejeb jun sumalak li mucuy malaj ut cuibak li paloma li toj sa̱jeb, joˈ naxye saˈ li chakˈrab.

Laj Simeón quixqˈue xlokˈal li Jesús ut quixye ajcuiˈ resil li raylal li tixcˈul

25 Aran Jerusalén cuan jun li cui̱nk aj Simeón xcˈabaˈ. Li cui̱nk aˈan ti̱c xchˈo̱l ut naxqˈue xlokˈal li Dios. Yo̱ chiroybeninquil nak li Dios ta̱risiheb saˈ raylal laj Israel. Ut cuan li Santil Musikˈej riqˈuin. 26 Li Santil Musikˈej quixcˈutbesi chiru laj Simeón nak aˈan incˈaˈ ta̱ca̱mk toj ta̱ril ru li Cristo li Colonel li quixyechiˈi li Ka̱cuaˈ Dios. 27 Li Santil Musikˈej quixcˈut chiru laj Simeón nak ta̱xic saˈ li templo xban nak saˈ li ho̱nal aˈan quicˈameˈ li Jesús saˈ li templo xban laj José ut lix María re nak teˈxkˈaxtesi saˈ rukˈ li Dios joˈ naxye saˈ li chakˈrab. 28 Ut laj Simeón quixkˈalu li Jesús, quixqˈue xlokˈal li Ka̱cuaˈ ut quixye:

29 ―At Ka̱cuaˈ, anakcuan xaba̱nu joˈ xayechiˈi cue. Anakcuan naru tinca̱mk chi cˈojcˈo inchˈo̱l,
30 xban nak riqˈuin xnakˈ cuu xcuil li Colonel li yechiˈinbil a̱ban,
31 li xaqˈue chak re xcolbaleb chixjunileb li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ.
32 Aˈan li ta̱cutanobresi̱nk re lix cˈaˈuxeb li ma̱cuaˈeb aj Israel ut aˈan lix lokˈaleb la̱ tenamit Israel, chan laj Simeón.

33 Laj José ut li naˈbej sachso̱queb xchˈo̱l queˈcana chirabinquil li yo̱ chixyebal laj Simeón chirix li Jesús. 34 Ut laj Simeón quixtzˈa̱ma rusilal li Dios saˈ xbe̱neb ut quixye re lix María li naˈbej: ―Chacuabi li oc cue xyebal a̱cue. Saˈ xcˈabaˈ li cˈulaˈal aˈin, nabaleb laj Israel teˈcolekˈ ut saˈ xcˈabaˈ ajcuiˈ aˈan nabaleb li teˈsachk. Ut nabaleb li teˈtzˈekta̱na̱nk re. 35 Riqˈuin li raylal teˈxba̱nu re, ta̱cˈutu̱nk chi tzˈakal li cˈaˈru cuan saˈ xchˈo̱leb li xicˈ nequeˈiloc re. Ut cˈajoˈ nak ta̱rahokˈ a̱chˈo̱l la̱at xban li raylal teˈxba̱nu re. Chanchan nak teˈxnumsi jun chˈi̱chˈ saˈ la̱ cua̱m, chan laj Simeón. 36 Ut cuan ajcuiˈ jun li xma̱lcaˈan aran profeta, xAna xcˈabaˈ. Aˈan xrabin laj Fanuel xcomoneb li ralal xcˈajol laj Aser. Ac ti̱x chic. Toj sa̱j nak quisumla ut cuukub chihab ajcuiˈ quicuan rochben lix be̱lom. 37 Ac cuan chic ca̱hib roˈcˈa̱l chihab (84) xcanajic xjunes. Aˈan cuan junelic saˈ li templo. Yo̱ chi cˈanjelac chiru li Ka̱cuaˈ chi kˈek chi cutan. Junelic yo̱ chi tijoc ut yo̱ chixba̱nunquil x‑ayu̱n. 38 Saˈ li ho̱nal aˈan quicuulac cuan cuiˈ li Jesús. Yo̱ chixlokˈoninquil li Dios ut qui‑oc chi a̱tinac chirix li cˈulaˈal riqˈuineb laj Jerusalén li yo̱queb chiroybeninquil lix colbaleb. 39 Nak ac queˈxba̱nu chixjunil li naxye saˈ li chakˈrab li quixqˈue li Ka̱cuaˈ, laj José ut lix María queˈsukˈi saˈ li tenamit Nazaret li cuan saˈ xcue̱nt Galilea. 40 Ut li cˈulaˈal yo̱ chi qˈui̱c ut yo̱ chi cacuu̱c xchˈo̱l. Ut yo̱ chixtaubal xnaˈleb. Ut li rusilal li Ka̱cuaˈ cuan riqˈuin.

Li Jesús quicana saˈ li templo ut quia̱tinac riqˈuineb laj tzolol chakˈrab

41 Rajlal chihab nequeˈxic lix naˈ xyucuaˈ aran Jerusalén chixninkˈeinquil li reliqueb Egipto. Pascua nequeˈxye re li ninkˈe aˈan. 42 Nak ac cuan cablaju chihab re li Jesús, co̱eb aran Jerusalén saˈ li ninkˈe joˈ cˈaynakeb xba̱nunquil. 43 Ut nak ac xrakeˈ li ninkˈe queˈsukˈi saˈ lix tenamiteb. Ut li Jesús quicana Jerusalén chi incˈaˈ naxnau laj José chi moco li naˈbej. 44 Saˈ xchˈo̱leb aˈan nak cuan saˈ xya̱nkeb li rochben. Jun cutan ac xeˈbe̱c nak queˈxqˈue retal nak ma̱ ani. Ut queˈoc chixsicˈbal saˈ xya̱nkeb li rechˈalal ut saˈ xya̱nkeb li nequeˈnaˈoc ru. 45 Queˈril nak incˈaˈ queˈxtau. Queˈsukˈi cuiˈchic Jerusalén chixsicˈbal. 46 Nak ac xnumeˈ chic oxib cutan, queˈxtau aran saˈ li templo. Cˈojcˈo saˈ xya̱nkeb li nequeˈxnau chi us li cˈaˈru naxye saˈ li chakˈrab. Yo̱ chirabinquil li yo̱queb chixyebal ut yo̱ ajcuiˈ chi patzˈoc reheb. 47 Ut chixjunileb li yo̱queb chi abi̱nc re sachso̱queb xchˈo̱l nequeˈcana xban nak cuan xnaˈleb ut naxnau xsumenquil li cˈaˈru nequeˈxpatzˈ re. 48 Lix naˈ xyucuaˈ sachso̱queb xchˈo̱l queˈcana nak queˈril nak li Jesús yo̱ chi a̱tinac riqˈuineb. Ut lix naˈ quixye re: ―At inyum, ¿cˈaˈut nak xaba̱nu ke chi joˈcaˈin? Cˈajoˈ kacˈaˈux cha̱cuix. La̱ yucuaˈ ut la̱in yo̱co cha̱sicˈbal, chan lix María. 49 Quichakˈoc li Jesús ut quixye re: ―¿Cˈaˈut nak yo̱quex chinsicˈbal? ¿Ma incˈaˈ ta biˈ nequenau nak tento tinba̱nu lix cˈanjel lin Yucuaˈ? chan li Jesús. 50 Ut eb aˈan incˈaˈ queˈxtau ru cˈaˈut nak quixye reheb chi joˈcan. 51 Li Jesús quisukˈi Jerusalén rochbeneb lix naˈ xyucuaˈ ut na‑abin chiruheb. Ut lix naˈ quixcˈu̱la saˈ xchˈo̱l chixjunil li quicˈulman. 52 Li Jesús yo̱ chi qˈui̱c ut yo̱ ajcuiˈ chixtaubal xnaˈleb. Quiraheˈ xban li Dios ut quiraheˈ ajcuiˈ xbaneb li tenamit.

耶穌降生伯利恆

那時,凱撒奧古斯都頒下諭旨,命羅馬帝國的人民都辦理戶口登記。 這是第一次戶口登記,正值居里紐任敘利亞總督。 大家都回到本鄉辦理戶口登記。 約瑟因為是大衛家族的人,就從加利利的拿撒勒鎮趕到猶太地區大衛的故鄉伯利恆, 要和已許配給他、懷著身孕的瑪麗亞一起登記。 他們抵達目的地時,瑪麗亞產期到了, 便生下第一胎,是個兒子。她用布把孩子裹好,安放在馬槽裡,因為旅店沒有房間了。

牧羊人和天使

當晚,伯利恆郊外有一群牧羊人正在看守羊群。 忽然,主的天使向他們顯現,主的榮光四面照著他們,他們非常害怕。 10 天使對他們說:「不要怕!我告訴你們一個有關萬民的大喜訊, 11 今天在大衛的城裡有一位救主為你們降生了,祂就是主基督! 12 你們將看見一個嬰孩包著布躺在馬槽裡,這就是給你們的記號。」

13 忽然,有一大隊天軍出現,與那天使一同讚美上帝說:

14 「在至高之處,
願榮耀歸於上帝!
在地上,
願平安臨到祂所喜悅的人!」

15 眾天使離開他們升回天上之後,牧羊人便商議說:「我們現在去伯利恆,察看一下主剛才告訴我們的那件事吧!」 16 他們就連忙進城,找到了瑪麗亞和約瑟以及躺在馬槽裡的嬰孩。 17 他們看過之後,就把天使告訴他們有關這嬰孩的事傳開了。 18 聽見的人都對牧羊人的話感到驚訝。

19 但瑪麗亞把這些事牢記在心裡,反覆思想。 20 牧羊人在歸途中不斷地將榮耀歸於上帝,讚美祂,因為他們的所見所聞跟天使告訴他們的一樣。

奉獻聖嬰

21 在第八天,嬰孩接受了割禮,祂的名字叫耶穌,是瑪麗亞懷孕前天使取的。

22 摩西律法規定的潔淨期滿後,約瑟和瑪麗亞把嬰孩帶到耶路撒冷去獻給主, 23 因為主的律法規定:必須把長子分別出來獻給主。 24 他們又按照主的律法獻上祭物,即一對斑鳩或兩隻雛鴿。 25 耶路撒冷有一位公義敬虔、有聖靈同在的人名叫希緬,他一直期待著以色列的安慰者到來。 26 聖靈曾啟示他:他去世前必能親眼看見主所立的基督。

27 一天,他受聖靈感動進入聖殿,看見約瑟和瑪麗亞抱著嬰孩耶穌進來,要依照律法的規定為祂行奉獻禮, 28 就把祂抱過來,稱頌上帝說:

29 「主啊,現在你的話已經成就,
可以讓你的奴僕安然離世了,
30 因為我已親眼看到你的救恩,
31 就是你為萬民所預備的救恩。
32 這救恩是啟示外族人的光,
也是你以色列子民的榮耀。」

33 約瑟和瑪麗亞聽見這番話,感到驚奇。 34 希緬給他們祝福後,就對孩子的母親瑪麗亞說:「看啊,這孩子必使以色列許多人跌倒、許多人興起。祂將成為眾人攻擊的對象, 35 好叫許多人的心思意念暴露出來,你自己則會心如刀割。」

36-37 亞設支派中有一位八十四歲高齡的女先知名叫亞拿,是法內利的女兒,婚後七年便開始守寡,之後一直住在聖殿裡,禁食禱告,日夜事奉上帝。 38 正在那時,她也前來感謝上帝,並把耶穌的事報告給所有盼望耶路撒冷蒙救贖的人。

39 約瑟和瑪麗亞辦完了主的律法規定的一切事之後,就回到他們的家鄉——加利利的拿撒勒。 40 耶穌漸漸長大,身心強健,充滿智慧,上帝的恩典與祂同在。

少年耶穌聖殿論道

41 約瑟和瑪麗亞每年都上耶路撒冷去過逾越節。 42 耶穌十二歲那年,跟父母照例上去過節。 43 節期完了,約瑟和瑪麗亞便啟程回家,他們並不知道少年耶穌仍然留在耶路撒冷, 44 還以為祂跟在同行的人中間。他們走了一天的路後,才開始在親戚朋友中找祂, 45 結果沒有找到,只好回到耶路撒冷。 46 三天後,他們才在聖殿裡找到耶穌,祂正和教師們坐在一起,一邊聽一邊問問題。 47 祂的知識和對答令聽見的人感到驚奇。 48 約瑟和瑪麗亞看見耶穌在那裡,大為驚奇。

瑪麗亞對祂說:「兒子,你為什麼這樣對我們呢?你父親和我急得到處找你!」

49 耶穌對他們說:「你們為什麼找我呢?難道你們不知道我應該在我父的家嗎?」 50 但他們不明白祂在講什麼。

51 於是,耶穌隨父母回到拿撒勒,並順從他們。瑪麗亞把這一切事牢記在心。 52 耶穌漸漸長大,智慧與日俱增,越來越受上帝和人們的喜愛。