Add parallel Print Page Options

Li Jesús quixqˈuirtesi jun li cui̱nk incˈaˈ nabe̱c, li cuan chire li haˈ Betesda xcˈabaˈ

Chirix chic aˈin, li Jesús co̱ Jerusalén saˈ li ninkˈe li nequeˈxba̱nu eb laj judío. Saˈ li tenamit Jerusalén bar cuan cuiˈ li oqueba̱l li nequeˈrocsi cuiˈ li carner, cuan jun li haˈ Betesda xcˈabaˈ saˈ ra̱tinoba̱leb laj hebreo. Aran cuan o̱b li muheba̱l. Saˈ eb li muheba̱l aˈan cuanqueb nabaleb li yaj. Cuanqueb mutzˈ, cuanqueb ye̱k rokeb, ut cuanqueb li sic rokeb ut sic rukˈeb. Yo̱queb chiroybeninquil nak ta̱ecˈa̱nk li haˈ. Jun x‑ángel li Ka̱cuaˈ nacube chak saˈ choxa yalak jokˈe ut narecˈasi li haˈ. Li ani xbe̱n cua na‑oc chi saˈ nak ac x‑ecˈasi̱c li haˈ, li jun aˈan naqˈuira aˈ yal cˈaˈru xyajel. Cuan jun li cui̱nk aran cuakxaklaju xcaˈcˈa̱l (38) chihab roquic lix yajel. Nak li Jesús quiril li cui̱nk jiljo aran chire li haˈ quixnau nak ac najter roquic lix yajel. Quixye re: ―¿Ma ta̱cuaj qˈuira̱c? chan re. Quixye li cui̱nk: ―Ka̱cuaˈ, nacuaj raj abanan ma̱ ani na‑ocsin cue saˈ li haˈ nak na‑ecˈasi̱c. Nak yo̱quin chixyalbal oc, jalan chic na‑oc xbe̱n cua chicuu, chan. Quixye li Jesús re: ―Cuaclin, xoc la̱ cuarib ut be̱n, chan re. Saˈ ajcuiˈ li ho̱nal aˈan li cui̱nk quiqˈuira. Quixakli, quixxoc lix cuarib ut quibe̱c. Aˈin quicˈulman saˈ li hiloba̱l cutan. 10 Queˈoc chi cuechˈi̱nc li nequeˈtaklan saˈ xya̱nkeb laj judío. Queˈxye re li cui̱nk li quiqˈuira: ―Hiloba̱l cutan anakcuan. Yo̱cat chixkˈetbal li kachakˈrab xban nak yo̱cat chixcˈambal la̱ cuarib chiru li hiloba̱l cutan, chanqueb. 11 Quichakˈoc li cui̱nk ut quixye reheb: ―Li cui̱nk li xqˈuirtesin cue, xye cue, “cˈam la̱ cuarib ut be̱n”, chan. 12 Queˈxpatzˈ re: ―¿Ani li cui̱nk li xyehoc a̱cue nak ta̱xoc la̱ cuarib ut tatbe̱k? chanqueb. 13 Li cui̱nk li quiqˈuirtesi̱c incˈaˈ naxnau ani ta aˈan, xban nak kˈaxal nabaleb li cuanqueb aran ut li Jesús ac x‑el saˈ xya̱nkeb. 14 Mokon chic li Jesús quixtau cuiˈchic li cui̱nk saˈ li templo ut quixye re: ―Chaqˈuehak retal nak xatqˈuira. Canab xba̱nunquil li incˈaˈ us ma̱re anchal ta̱cha̱lk junak chic nimla raylal saˈ a̱be̱n, chan li Jesús re. 15 Qui‑el li cui̱nk riqˈuin li Jesús ut quixye resil reheb li nequeˈtaklan saˈ xya̱nkeb laj judío nak li Jesús, aˈan li quiqˈuirtesin re.

Lix cuanquil li Cˈajolbej qˈuebil re xban li Yucuaˈbej

16 Eb li nequeˈtaklan saˈ xya̱nkeb laj judío xicˈ queˈril li Jesús xban nak naqˈuirtesin saˈ li hiloba̱l cutan. Ut queˈraj xcamsinquil. 17 Li Jesús quixye reheb: ―Lin Yucuaˈ toj yo̱ chixtenkˈanquileb li cristian ut tento ajcuiˈ nak tintenkˈaheb la̱in, chan. 18 Kˈaxal cuiˈchic queˈjoskˈoˈ laj judío riqˈuin aˈin. Joˈcan nak queˈraj xcamsinquil xban nak moco caˈaj ta cuiˈ naxkˈet lix chakˈrabeb nak naqˈuirtesin chiru li hiloba̱l cutan; riqˈuin aj ban cuiˈ nak naxjuntakˈe̱ta rib riqˈuin li Dios nak naxye nak li Dios, aˈan lix Yucuaˈ. 19 Joˈcan nak li Jesús quixye reheb: ―Relic chi ya̱l tinye e̱re, La̱in li Cˈajolbej. Ma̱cˈaˈ naru tinba̱nu injunes. Li cˈaˈru naxcˈut chicuu lin Yucuaˈ, aˈan li ninba̱nu. Chixjunil li naxba̱nu lin Yucuaˈ, aˈan li ninba̱nu la̱in. 20 La̱in li Cˈajolbej. Raro̱quin xban lin Yucuaˈ. Aˈan naxcˈut chicuu chixjunil li cˈaˈak re ru naxba̱nu. Ut toj cuan cuiˈchic cˈaˈak re ru xni̱nkal ru naˈleb chiru aˈin tixcˈut chicuu xba̱nunquil. Ut la̱ex ta̱sachk e̱chˈo̱l chirilbal. 21 Li Yucuaˈbej naxcuaclesiheb cuiˈchic chi yoˈyo li camenak. Ut joˈcan ajcuiˈ la̱in li Cˈajolbej. La̱in ninqˈue li junelic yuˈam reheb li ani nacuaj. 22 Li Yucuaˈbej ma̱ ani naxrak a̱tin saˈ xbe̱n. Quixkˈaxtesiheb ban saˈ cuukˈ re nak la̱in chic tinrakok a̱tin saˈ xbe̱neb. 23 Quixba̱nu chi joˈcan re nak chixjunileb teˈxqˈue inlokˈal joˈ nak nequeˈxqˈue xlokˈal li Yucuaˈbej. Li ani incˈaˈ naxqˈue inlokˈal la̱in li Cˈajolbej, incˈaˈ ajcuiˈ naxqˈue xlokˈal li Yucuaˈbej li quitaklan chak cue. 24 Relic chi ya̱l ninye e̱re nak li ani na‑abin re li cˈaˈru ninye ut naxpa̱b li Dios li quitaklan chak cue, li jun aˈan cuan xyuˈam chi junelic. Incˈaˈ ta̱xic saˈ tojba ma̱c xban nak incˈaˈ chic tenebanbil li ca̱mc saˈ xbe̱n. Cua̱nk ban chic xyuˈam chi junelic. 25 Chi ya̱l ninye e̱re ta̱cuulak xkˈehil ut anakcuan ajcuiˈ xcuulac xcutanquil, nak eb li chanchan camenakeb xban li ma̱c teˈrabi li cua̱tin la̱in li Cˈajolbej. Ut li teˈabi̱nk cue teˈcua̱nk xyuˈam chi junelic. 26 Li Yucuaˈbej cuan xcuanquil chi qˈuehoc junelic yuˈam ut aˈan ajcuiˈ quiqˈuehoc cue la̱in li Cˈajolbej lin cuanquil chi qˈuehoc junelic yuˈam. 27 Ut quixqˈue ajcuiˈ incuanquil chi rakoc a̱tin xban nak la̱in li Cˈajolbej. Taklanbilin chak xban li Dios. 28 Misach e̱chˈo̱l chirabinquil li yo̱quin chixyebal. Ta̱cuulak xkˈehil nak chixjunileb li camenak teˈrabi li cˈaˈru tinye. 29 Li queˈxba̱nu li us teˈcuacli̱k cuiˈchic ut teˈcua̱nk xyuˈam chi junelic. Ut eb li queˈxba̱nu li incˈaˈ us teˈcuacli̱k ajcuiˈ re teˈtakla̱k saˈ li tojba ma̱c. 30 La̱in ma̱cˈaˈ naru ninba̱nu injunes. La̱in ninrakoc a̱tin joˈ naxye cue li Yucuaˈbej. Joˈcan nak ninrakoc a̱tin saˈ ti̱quilal. Incˈaˈ ninba̱nu li cˈaˈru nacuaj la̱in. Ninba̱nu ban li cˈaˈru naraj li Yucuaˈbej li quitaklan chak cue. 31 Cui la̱in tinchˈolob xya̱lal che̱ru anihin tzˈakal la̱in, la̱ex te̱ye nak incˈaˈ ya̱l li yo̱quin chixyebal. 32 Abanan cuan jun chic li naxchˈolob xya̱lal che̱ru anihin tzˈakal la̱in ut la̱in ninnau nak ya̱l li yo̱ chixyebal chicuix. 33 La̱ex xetakla xpatzˈbal re laj Juan laj Cubsihom Haˈ ut aˈan quixchˈolob li xya̱lal che̱ru ut ya̱l li quixye chicuix. 34 Abanan incˈaˈ tento nak junak cui̱nk tixchˈolob xya̱lal anihin. Ninye ban e̱re anihin re nak texcolekˈ. 35 Laj Juan chanchan jun li xam quixcutanobresi e̱be nak quixchˈolob li xya̱lal che̱ru. Ut quisahoˈ jun cˈamoc saˈ e̱chˈo̱l chirabinquil li quixye. 36 Li cˈaˈru quixchˈolob laj Juan chicuix, aˈan ya̱l. Abanan riqˈuin li cˈaˈru ninba̱nu, kˈaxal cuiˈchic naxcˈut chi tzˈakal anihin la̱in. La̱in ninba̱nu li cˈaˈru quixye cue li Yucuaˈbej. Li cˈaˈru ninba̱nu la̱in, aˈan naxcˈut nak taklanbilin xban li Yucuaˈbej. 37 Ut li Yucuaˈbej li quitaklan chak cue, aˈan quixchˈolob ajcuiˈ li xya̱lal chicuix usta ma̱ jun sut xerabi chi a̱tinac chi moco queril chanru na‑iloc. 38 La̱ex incˈaˈ nequeraj xcˈulbal li ra̱tin xban nak incˈaˈ niquine̱pa̱b la̱in, li taklanbilin chak xban aˈan. 39 La̱ex nequeqˈue e̱chˈo̱l chixtzolbal xsaˈ li Santil Hu. La̱ex nequecˈoxla nak aran te̱tau chanru ta̱cua̱nk le̱ yuˈam chi junelic. Abanan incˈaˈ nequeqˈue retal nak li Santil Hu aˈan naxchˈolob ajcuiˈ li xya̱lal chicuix la̱in. 40 La̱ex incˈaˈ nequeraj xpa̱banquil nak la̱in ninqˈuehoc e̱re le̱ yuˈam chi junelic. 41 La̱in incˈaˈ nacuaj nak te̱qˈue inlokˈal la̱ex, 42 xban nak ninnau chanru le̱ naˈleb. Ninnau nak incˈaˈ nequera li Dios chi anchal e̱chˈo̱l. 43 La̱in xinchal saˈ xcˈabaˈ lin Yucuaˈ. Abanan incˈaˈ xeraj incˈulbal. Cui ut ani ta chic junak ta̱cha̱lk yal naxtakla chak rib xjunes, la̱ex te̱cˈul raj aˈan. 44 Nak nequeqˈue e̱lokˈal chi ribil e̱rib, cˈajoˈ nak nacuulac che̱ru. Abanan incˈaˈ nequesicˈ li lokˈal li naxqˈue li jun chi Dios. ¿Chan ta cuiˈ ru nak tine̱pa̱b la̱in chi joˈcanan? 45 Me̱cˈoxla nak la̱in tinjitok e̱re chiru lin Yucuaˈ. Cuan jun li ta̱jitok e̱re. Aˈan li chakˈrab li quiqˈueheˈ re laj Moisés li cˈojcˈo cuiˈ e̱chˈo̱l. 46 Cui ta nequepa̱b li cˈaˈru quixye laj Moisés, tine̱pa̱b aj raj cuiˈ la̱in xban nak laj Moisés quixchˈolob ajcuiˈ chak xya̱lal chicuix la̱in. 47 Cui incˈaˈ nequepa̱b li cˈaˈru quixtzˈi̱ba laj Moisés chicuix, ¿chan ta cuiˈ ru nak te̱pa̱b li cˈaˈru ninye la̱in?

Muri iho i enei mea he hakari ta nga Hurai; a haere ana a Ihu ki Hiruharama.

Na kei Hiruharama tetahi wai kaukauranga kei te tatau hipi, tona ingoa Hiperu ko Petehera; e rima ona whakamahau.

Na kei roto i enei e takoto ana tona tini o nga turoro, o nga matapo, o nga kopa, o nga memenge, e tatari ana ki te pokarekarenga o te wai.

Heke iho ai hoki tetahi anahera i te wa i rite ai ki te kaukauranga, whakapokarekare ai i te wai: a ko ia kua tae wawe i muri iho o te pokarekarenga o te wai i ora i tona mate, ahakoa he aha, he aha.

Na kei reira tetahi tangata, e toru tekau ma waru nga tau e mate ana.

No te kitenga o Ihu i a ia e takoto ana, ka matau kua roa ke te wa ona e mate ana, ka mea ki a ia, E pai ana ranei koe ki whakaorangia?

Ka whakahokia e taua turoro ki a ia, E te Ariki, kahore aku tangata hei tuku i ahau ki te kaukauranga, ina whakapokarekarea te wai: heoi i ahau e haere ana, ka heke iho tetahi i mua i ahau.

Ka mea a Ihu ki a ia, Whakatika, tangohia ake tou moenga, haere.

A ora tonu ake taua tangata, a tangohia ake ana e ia tona moenga, haere ana. Ko te hapati ano taua ra.

10 Na ka mea nga Hurai ki taua tangata i whakaorangia ra, Ko te hapati tenei: e kore e tika kia mauria e koe tou moenga.

11 Ka whakahokia e ia ki a ratou, Ko te tangata i whakaorangia ai ahau, nana i mea ki ahau, Tangohia ake tou moenga, haere.

12 Na ka ui ratou ki a ia, Ko wai tena tangata i mea na ki a koe, Tangohia ake toua moenga, haere?

13 Otira kihai taua tangata i whakaorangia ra i mohio ko wai ia: i pahemo atu hoki a Ihu, he tokomaha hoki nga tangata i taua wahi.

14 Muri iho i enei mea ka kite a Ihu i a ia i roto i te temepara, ka mea ki a ia, Na, ka oti nei koe te whakaora: kati te hara kei kino rawa iho te mea e pa ki a koe.

15 Haere ana taua tangata, korero ana ki nga Hurai, na Ihu ia i whakaora.

16 Koia nga Hurai i whai ai ki te tukino i a Ihu, mona i mea i enei mea i te hapati.

17 Na ka whakahokia e Ihu ki a ratou, E mahi ana toku Matua a taea noatia tenei ra; e mahi ana ano ahau.

18 Koia nga Hurai i tino whai rawa ai kia patua ia, ehara hoki i te mea ko tana takahi anake i te hapati, engari mona i mea ko te Atua tona Matua ake, i mea he rite ia ki te Atua te nui.

19 Na ka whakahoki a Ihu, ka mea ki a ratou, he pono, he pono taku e mea nei ki a koutou, E kore e taea e te Tama te mea tetahi mea e ia anake, engari nga mea e kite ai ia e meatia ana e te Matua: ko tana hoki e mea ai, e meatia ana hoki e a hoki e mea ai, e tama!

20 E aroha ano hoki te Matua ki te Tama, e whakakitea ana hoki ki a ia e nga mea katoa e mea ai ia: he nui atu i enei nga mahi e whakakitea e ia ki a ia, kia miharo ai koutou.

21 Ko ta te Matua hoki, he whakaara, he whakaora i nga tupapaku; ka pera ano te Tama, ka whakaora i ana e pai ai.

22 E kore hoki te Matua e whakawa i tetahi, engari kua tukua e ia nga whakawa katoa ki te Tama:

23 Kia rite ai te whakahonore a nga tangata katoa i te Tama ki ta ratou whakahonore i te Matua. Ki te kahore tetahi e whakahonore i te Tama, e whakakahore ana ia i te honore mo te Matua nana nei ia i tono mai.

24 He pono, he pono taku e mea atu nei ki a koutou, Ko te tangata e rongo ana ki taku korero, e whakapono ana hoki ki toku kaitono mai, he ora tonu tona; e kore ano ia e riro ki te whakawa, engari kua whiti i te mate ki te ora.

25 He pono, he pono taku e mea nei ki a koutou, Meake puta te wa, a tenei ano inaianei, e rongo ai nga tupapaku i te reo o ta te Atua Tama; a ko te hunga e rongo ana ka ora.

26 Ta te mea he ora to te Matua kei roto i a ia; waihoki kua homai e ia ki te Tama, kia whai ora i roto i a ia;

27 A kua homai ano ki a ia he tikanga mo te whakawa, no te mea ko ia te Tama a te tangata.

28 Kaua e miharo ki tenei: no te mea meake puta te wa, e rongo ai i tona reo nga tangata katoa i roto i nga urupa,

29 A ka puta; ko nga kaimahi i te pai ki te aranga o te ora; ko nga kaimahi i te kino ki te aranga o te whakawa.

30 E kore e ahei i ahau te mea tetahi mea e ahau anake: rite tonu taku whakawa ki taku e rongo ai: he tika hoki taku whakawa; kahore hoki ahau e rapu i taku i pai ai, engari i ta toku kaitono i pai ai.

31 Mehemea ko ahau hei whakaatu i aku aha, i aku aha, ehara taku i te whakaatu pono.

32 Tera atu ano tetahi kaiwhakaatu moku; e mohio ana ano ahau he whakaatu pono tana e whakaatu nei moku.

33 I tono tangata koutou ki a Hoani, a i whakaaturia e ia te pono.

34 Kahore ahau e manako ki ta te tangata whakaatu: engari e korerotia ana e ahau enei mea kia ora ai koutou.

35 He rama ka tera, he rama marama tonu: he wa ano i pai ai koutou kia hari ki tona marama.

36 Otiia he kaiwhakaatu ano toku, nui atu i a Hoani: ko nga mahi hoki i homai e te Matua kia whakaotia e ahau, ko aua mahi e mahia nei e ahau, hei whakaatu moku, i tonoa mai ahau e te Matua.

37 Na, ko te Matua nana nei ahau i tono mai, kua oti ahau te whakaatu e ia. Kahore ano koutou i rongo noa i tona reo, kahore ano i kite i tona ahua.

38 Kahore ano hoki i mau tana kupu i roto i a koutou; ina kahore ano koutou i whakapono ki tenei i tonoa mai nei e ia.

39 Whakatakina ai e koutou nga tikanga o nga karaipiture; e mea ana hoki koutou kei reira te ora tonu mo koutou: ko enei hei kaiwhakaatu moku.

40 Heoi kahore koutou e pai kia haere mai ki ahau, kia whiwhi ai ki te ora.

41 He kororia tangata, kahore ahau e manako atu.

42 Na kua matau ahau ki a koutou, kahore te aroha o te Atua i roto i a koutou.

43 Kua tae mai nei ahau i runga i te ingoa o toku Matua, a kahore koutou e manako mai ki ahau; ki te haere mai tetahi i runga i tona ake ingoa, ka manako koutou ki a ia.

44 Me pehea koutou ka whakapono ai, ka riro nei i a koutou te kororia e puta ana i a koutou ano, a kahore e rapu i te kororia e puta ana i te Atua kotahi?

45 Kei mea koutou e korerotia to koutou he e ahau ki te Matua: tera te kaikorero mo to koutou he, ko Mohi, ko ta koutou e tumanako nei.

46 Me i whakapono hoki koutou ki a Mohi, kua whakapono ano ki ahau: ko tana hoki i tuhituhi ai he mea moku.

47 Otira ki te kahore koutou e whakapono ki ana i tuhituhi ai, me pehea ka whakapono ai ki aku korero?