Add parallel Print Page Options

Ri xbanatej tek ri Jesús xoc apo pa tinamit Jerusalem

21  Y ri Jesús, y ri ye rudiscípulos y ri nicˈaj chic winek ri ye benak quiqˈui, xa jubaˈ chic cˈa nrajoˈ chi ma yeˈapon pa tinamit Jerusalem, ruma xa can pa tinamit Betfagé chic yecˈo wi, tinamit ri cˈo chunakajal ri juyuˈ Olivos. Y xpe cˈa ri Jesús xerutek cˈa el ye caˈiˈ rudiscípulos. Riyaˈ xubij cˈa el chique: Quixbiyin apo chupan la jun aldea la nitzuˈ apo chilaˈ, y can xu (xe) wi xquixoc apo, xtiwil jun ti alaj bur ri ximil ca chiriˈ riqˈui ri ruteˈ. Tiquiraˈ cˈa pe ri teˈej y queˈicˈamaˈ pe chi ye caˈiˈ chuwe. Y wi cˈo cˈa jun xtibin pe chiwe chi achique ruma yixtajin yeˈiquir, tibij cˈa ca chare: Nicˈatzin chare ri Ajaf, y xa chanin xqueˈorutzolij ca, quixchaˈ ca, xeˈucheˈex el ruma ri Jesús.

Ronojel reˈ nibanatej ruma queriˈ tzˈiban ca ruma ri jun profeta ri xkˈalajsan ri ruchˈabel ri Dios ojer ca. Ri rutzˈiban cˈa ca riyaˈ, nubij:
    Tiyaˈ cˈa rutzijol chique ri winek ye riche (rixin) ri tinamit Sion,
    chi ri qui‑Rey yacˈareˈ petenak.
    Ri qui‑Rey can chˈuchˈuj wi cˈa ránima. Y Riyaˈ chˈocol pe chrij jun ti bur.
    Can chrij wi cˈa jun ti alaj bur chˈocol wi pe.
    Ri ti alaj bur ral cˈa jun chicop riche (rixin) ejkaˈn. Quecˈariˈ ri tzˈibatal ca. Y ri caˈiˈ discípulos xebe cˈa, y xquiben wi ri bin el chique ruma ri Jesús. Xquicˈom cˈa pe ri ti alaj bur rachibilan ri ruteˈ, cˈacˈariˈ ri discípulos xquiyaˈ ri quitziak chiquij ri bur riche (rixin) chi ri Jesús xchˈoqueˈ el chrij. Y ri ye tzeketel chrij ri Jesús sibilaj ye qˈuiy. Y jubaˈ ma quinojel chique riyeˈ ri xquiriqˈuilaˈ ri nimaˈk tak quitziak pa rubey ri Jesús riche (rixin) chi niquiyaˈ rukˈij. Y nicˈaj chic winek ruma can niquiyaˈ chukaˈ rukˈij ri Jesús xebequicˈamalaˈ pe ruxak tak cheˈ ri can riche (rixin) wikbel, riche (rixin) chi xequiricˈ pa rubey. Y quecˈariˈ niquibanalaˈ ye benak. Y ri winek cˈa ri ye nabeynek chuwech ri Jesús y ri yecˈo ca chrij, can riqˈui cˈa ronojel quichukˈaˈ niquibij: ¡Matiox chi petenak ralcˈual ca ri rey David! ¡Riyaˈ can banon pe bendecir ruma ri Ajaf Dios! ¡Y can pa rubiˈ ri Ajaf Dios petenak wi! ¡Matiox chare ri Dios ri cˈo chilaˈ chicaj! yechaˈ cˈa.

10 Yacˈa tek ri Jesús ntoc apo ri pa tinamit Jerusalem, xepe cˈa ri winek xquimol apo quiˈ chanin chutzˈetic ri Jesús. Y ri winek riˈ niquibilaˈ cˈa: ¿Achique cˈa chi achi reˈ? yechaˈ.

11 Y yecˈo cˈa nicˈaj chic ri xebin: Reˈ yareˈ ri Jesús, ri profeta ri nikˈalajsan ri ruchˈabel ri Dios ri nipe pa tinamit Nazaret; tinamit ri cˈo pa rucuenta ri Galilea, yechaˈ.

Tek ri Jesús xerokotaj pe ri yetajin yecˈayin y ri yelokˈonaj pa rachoch ri Dios

12 Y ri Jesús xoc cˈa pa rachoch ri Dios ri cˈo pa tinamit Jerusalem. Y tek xerutzˈet ri winek chi achiˈel cˈaybel quibanon chare rachoch ri Dios, xerokotaj cˈa pe quinojel ri yetajin yecˈayin y ri yelokˈonaj chiriˈ. Y ri aj qˈuexoy tak puek xerutecmayilaˈ ca ri quimesas, y queriˈ chukaˈ xuben chique ri quichˈacat ri yetajin yecˈayin palomax. 13 Ri Jesús xubij cˈa chique ri winek riˈ: Chupan ri ruchˈabel ri Dios ri tzˈibatal ca nubij chi ri wachoch, jay riche (rixin) oración. Yacˈa riyix xa achiˈel jul quiche (quixin) alekˈomaˈ ibanon chare, xchaˈ ri Jesús chique.

14 Y tek ri Jesús cˈo cˈa pa rachoch ri Dios, yecˈo cˈa winek ye moyiˈ y yecˈo chukaˈ ri ma yecowin ta yebiyin ruma chi ye cojo, ri xeˈapon riqˈui Riyaˈ, riche (rixin) chi yerucˈachojsaj el. Y Riyaˈ can xerucˈachojsaj wi el. 15 Yacˈa ri principaliˈ tak sacerdotes y ri ye aj tzˈibaˈ xpe coyowal, ruma ri Jesús qˈuiy milagros ri yerubanalaˈ, y ruma chukaˈ ri acˈalaˈ riqˈui cˈa quichukˈaˈ niquibilaˈ chiriˈ pa rachoch ri Dios: ¡Matiox chi xoka ralcˈual ca ri David! yechaˈ. Y ya cˈa riˈ ri xyaco coyowal. 16 Xepe ri principaliˈ tak sacerdotes y ri achiˈaˈ aj tzˈibaˈ, xquibij cˈa chare ri Jesús: ¿Nawacˈaxaj cˈa ri yetajin chubixic ri acˈalaˈ? xechaˈ. Y xpe ri Jesús xubij chique ri achiˈaˈ riˈ: Jaˈ (je), nwacˈaxaj. Y riyix, ¿la majun bey cami isiqˈuin chupan ri ruchˈabel ri Dios tek nubij:

Riyit Dios can abanon chique ri acˈalaˈ y chique ri cˈa yetzˈuman na chi ntel chˈabel pa quichiˈ riche (rixin) chi nacˈul akˈij acˈojlen? Quecˈariˈ nubij ri ruchˈabel ri Dios, xchaˈ ri Jesús chique ri achiˈaˈ riˈ. 17 Y ri Jesús xeruyaˈ cˈa ca chiriˈ ri achiˈaˈ riˈ. Riyaˈ xel el ri pa tinamit Jerusalem y xbe cˈa pa tinamit Betania. Cˈa chiriˈ cˈa xbe wi riche (rixin) chi xbeˈuxlan ri jun akˈaˈ riˈ.

Tek ri Jesús xubij chare ri juwiˈ cheˈ ri higo rubiˈ chi majun bey chic xtiwachin ta

18 Y nimakˈaˈ ri rucaˈn kˈij, tek ruchapon bey riche (rixin) chi nitzolin pa tinamit Jerusalem, ri Jesús xpe runumic. 19 Y tek benak, Riyaˈ xutzˈet cˈa juwiˈ cheˈ ri higo rubiˈ tiquil chunakajal ri bey. Xbe cˈa apo chuxeˈ chucanoxic ruwech, pero xa majun ruwech cˈo ta, xa ruyon ruxak cˈo. Yacˈariˈ tek ri Jesús xubij chare ri cheˈ: Majun bey chic cˈa xcawachin ta. Y ri juwiˈ cheˈ riˈ can chanin xchakiˈj ka. 20 Tek ri rudiscípulos ri Jesús xquitzˈet chi chakiˈj chic ri juwiˈ cheˈ higo rubiˈ, xquibilaˈ chiquiwech: ¿Achique cˈa rubanic laˈ chi can chanin xchakiˈj ka re juwiˈ cheˈ reˈ? xechaˈ.

21 Xpe ri Jesús xubij cˈa chique: Can kitzij nbij chiwe, chi wi riyix can nicukubaˈ icˈuˈx riqˈui ri Dios y ma nuben ta caˈiˈ icˈuˈx, can xquixcowin cˈa niben achiˈel xinben riyin chare re jun higo reˈ. Y ma xu (xe) ta wi reˈ ri xquixcowin xtiben, xa can xquixcowin nibij chare re juyuˈ reˈ chi tel el waweˈ y tikˈax chupan ri mar, y can quecˈariˈ ri xtibanatej. 22 Can ronojel wi cˈa ri nicˈutuj chare ri Dios, wi riyix can ninimaj chi nicˈul, can xticˈul wi cˈa.

Yecˈo ri yecˈutun chare ri Jesús chi achique xyaˈo kˈatbel tzij pa rukˈaˈ

23 Y tek ri Jesús cˈo chic pa rachoch ri Dios y nucˈut chic ri ruchˈabel ri Dios chiquiwech ri winek, ri principaliˈ tak sacerdotes y ri rijitaˈk tak achiˈaˈ ri cˈo quikˈij chiquicojol ri winek, xeˈapon apo riqˈui ri Jesús y xquicˈutuj cˈa chare: ¿Achique chi kˈatbel tzij cˈo pan akˈaˈ riche (rixin) chi xeˈawokotaj el ri winek ri yecˈayin re pa rachoch ri Dios? ¿Y achique chukaˈ xyaˈo ri kˈatbel tzij riˈ pan akˈaˈ chi yeˈabanalaˈ quereˈ? xechaˈ chare.

24 Xpe ri Jesús xubij cˈa chique ri achiˈaˈ riˈ: Riyin cˈo cˈa chukaˈ jun ri nwajoˈ ncˈutuj chiwe, y wi riyix xtibij chuwe, riyin chukaˈ xtinbij cˈa chiwe achique ri yayon pe kˈatbel tzij pa nukˈaˈ chi yenbanalaˈ quereˈ. 25 Y yacˈariˈ tek ri Jesús xucˈutuj cˈa: ¿Ri Juan xtak pe ruma ri Dios riche (rixin) chi xeruben bautizar ri winek? ¿O xa ye ri winek xebin chare chi xuben queriˈ? xchaˈ ri Jesús. Y ri principaliˈ tak sacerdotes y ri rijitaˈk tak achiˈaˈ ri cˈo quikˈij xquibilaˈ cˈa chiquiwech: ¿Achique cˈa xtikabij chare wacami? xechaˈ ka. Ruma wi nikabij chi ri Juan ya ri Dios ri takayon pe, ri Jesús xa xtubij cˈa chake chi achique cˈa ruma tek ma xinimaj ta ri xubij. 26 Y wi nikabij chi xa winek xebin chare ri Juan chi xuben queriˈ, cˈo rucˈayewal nucˈom pe chake riyoj, ruma ri winek xqueyacatej pe chikij. Ruma quinojel ri winek quetaman wi chi ri Juan can jun profeta ri xkˈalajsan ri ruchˈabel ri Dios, xechaˈ cˈa ka chiquiwech.

27 Y yacˈariˈ tek xquibij apo chare ri Jesús: Riyoj ma ketaman ta, xechaˈ apo. Y ri Jesús can yacˈa chukaˈ riˈ xubij chique ri achiˈaˈ riˈ: Ruma cˈa chi riyix ma xixcowin ta xibij chuwe, queriˈ cˈa chukaˈ riyin ma xtinbij ta chiwe achique yayon kˈatbel tzij pa nukˈaˈ chi yicowin yenbanalaˈ quereˈ, xchaˈ ri Jesús.

Ri cˈambel tzij chiquij ri ye caˈiˈ cˈajolaˈ

28 Yacˈariˈ tek ri Jesús xubij chic cˈa chique ri achiˈaˈ riˈ: ¿Achique nibij riyix chrij re xtinbij chiwe? Cˈo cˈa jun achi yecˈo caˈiˈ rucˈajol. Y ri tataˈaj riˈ xapon cˈa nabey riqˈui ri jun, y xubij chare: Wacami, jabanaˈ jubaˈ kasamaj, ri acuchi (achique) katicon wi ri uva, xchaˈ chare. 29 Xpe ri cˈajolaxel riˈ xubij cˈa chare ri rutataˈ: Riyin ma yibe ta, xchaˈ. Pero xtzolin pe rucˈuˈx ruma xuchˈob chi ma utz ta ri chˈabel ri xubij y xbe cˈa pa samaj. 30 Y ri tataˈaj xapon cˈa chukaˈ riqˈui ri jun chic rucˈajol, y xubij chare chi tibe pa samaj. Y ri cˈajolaxel riˈ xubij chare ri rutataˈ: Táta, yareˈ yibe, xchaˈ. Yacˈa ri cˈajolaxel riˈ xa ma xbe ta pa samaj. 31 Y cˈacˈariˈ ri Jesús xucˈutuj: ¿Achique chique ri ye caˈiˈ riˈ ri xbano ri ruraybel ri rutataˈ? xchaˈ. Y ri achiˈaˈ riˈ xquibij cˈa: Ri xbano ri ruraybel ri rutataˈ ya ri nabey, xechaˈ. Y ri Jesús xubij cˈa chique: Can kitzij cˈa nbij chiwe chi xa ye ri cˈutuy tak alcawal y ri ixokiˈ ri ma utz ta cˈaslen quicˈuan, xa yeriˈ ri xqueˈoc nabey pa rajawaren ri Dios, que chiwech riyix, ruma riyeˈ xtzolin pe quicˈuˈx. 32 Ri Juan ri Bautista tek xpe, riyaˈ xucˈut cˈa jun chojmilaj bey chiwech, yacˈa riyix xa ma xinimaj ta. Xaxu (xaxe wi) ri cˈutuy tak alcawal y ri ixokiˈ ri ma utz ta quicˈaslen, xaxu (xaxe) wi riyeˈ ri xeniman. Yacˈa riyix, astapeˈ xitzˈet riˈ xa ma xtzolin ta pe icˈuˈx riche (rixin) chi queriˈ xinimaj ta.

Ri cˈambel tzij chiquij ri itzel tak kajoy ulef

33 Y tiwacˈaxaj na peˈ jun chic cˈambel tzij, xchaˈ ri Jesús chique ri winek: Xcˈojeˈ cˈa jun achi ri can tetataˈ chic, ri xutic cˈa ruwech ri rulef riqˈui uva y xuben coral chrij ri rulef. Xuben chukaˈ achiˈel jun ti pila pan ulef riche (rixin) chi niyitzˈ ri uva chupan, y xuben chukaˈ jun setesic tzˈak ri nej xujotobaˈ chicaj, y pa ruwiˈ riˈ xcˈojeˈ wi rachoch ri chajinel. Cˈacˈariˈ xuyaˈ ca pa kajic chique caˈiˈ oxiˈ mozos, y riyaˈ xbe nej.

34 Y yacˈa tek xapon ri rukˈijul riche (rixin) chi nijunex ruwech ri uva, ri rajaf ri ulef xutek nabey jun rumozo, cˈa jubaˈ riˈ xutek jun chic. Y queriˈ ye qˈuiy mozos ri xerutek quiqˈui ri kajoy tak ulef chucˈulic ri uva kajbel riche (rixin) ri ulef. 35 Xa yacˈa ri achiˈaˈ kajoy tak ulef, xa ma xequicˈul ta jabel ri mozos ri ye takon el ruma ri rajaf ri ulef. Jun xquichˈey, jun chic xquiqˈuek chi abej y jun chic xquicamisaj. 36 Y ri rajaf ri ulef xerutakalaˈ cˈa nicˈaj chic achiˈaˈ ri ye rumozos. Sibilaj ye qˈuiy chic cˈa ri xerutek. Xa yacˈa ri achiˈaˈ kajoy tak ulef xa can queriˈ chukaˈ xquibanalaˈ pe chique.

37 Y pa ruqˈuisbel, xutek ri rucˈajol ruma riyaˈ xuchˈob ka: Ri achiˈaˈ ri ye kajayon ri ulef can xqueniman wi cˈa chare ri nucˈajol tek xtiquitzˈet chi can ya riyaˈ ri napon quiqˈui, xchaˈ. 38 Yacˈa ri achiˈaˈ ri ye kajayon ri ulef, can xu (xe) wi xquitzˈet chi ya ri rucˈajol ri rajaf ri ulef ri xapon, xquibilaˈ cˈa chiquiwech: Yareˈ ri xtoc ca rajaf ronojel re ulef re kakajon. Wacami quixam pe, tikacamisaj riche (rixin) chi re ulef ntoc ca kiche (kixin) riyoj, xechaˈ. 39 Y can queriˈ wi cˈa xquiben. Xquichop ri cˈajolaxel y cˈacˈariˈ xquelesaj cˈa el chiriˈ chupan ri rulef y xquicamisaj.

40 Yacˈariˈ tek ri Jesús xubij: Tek xtipe ri rajaf ri ulef ri ticon ruwech riqˈui uva, ¿achique cami xtuben chique ri achiˈaˈ kajoy tak ulef, nichˈob riyix? xchaˈ ri Jesús.

41 Y ri winek xquibij cˈa: Ri rajaf ri ulef man cˈa xtujoyowaj ta quiwech ri itzel tak achiˈaˈ kajoy ulef y xquerucamisaj y cˈacˈariˈ ri rulef xtuyaˈ chic ca pa kajic chique nicˈaj chic achiˈaˈ kajoy tak ulef, ri can xtiquiyaˈ wi ri uva kajbel riche (rixin) ri ulef tek napon ri rukˈijul, xechaˈ.

42 Xpe ri Jesús xubij cˈa chique: ¿La can majun bey cˈa isiqˈuin ta ri jun tzij tzˈibatal ca chupan ri ruchˈabel ri Dios? Ri tzij riˈ nubij cˈa:
    Cˈo cˈa jun abej ri ma xka ta chiquiwech chi xquicusaj ri nicˈaj aj banoy tak jay.
    Pero re abej reˈ xa can cˈo wi xucusan chare ri xquina riche (rixin) ri jay, riche (rixin) chi ri jay riˈ ma nitzak ta.
    Ri xbano cˈa reˈ can ya wi ri Ajaf,
    y reˈ can nikamey ruma majun bey katzˈeton ta chi nibanatej ta quereˈ. Queriˈ nubij ri ruchˈabel ri Dios. 43 Y ruma cˈa ri quereˈ ye banatajnek, rumacˈariˈ riyix xa xtelesex ri rajawaren ri Dios pan ikˈaˈ y xtiyaˈox (xtyaˈ) chic chique nicˈaj chic winek ri can xtiwachin wi pa quicˈaslen. 44 Ri winek ri xtitzak cˈa chuwech re jun abej reˈ, can xtuquiraj riˈ chuwech. Y ri winek ri xtika ri abej riˈ chrij, can xticˈajtej cˈa, xchaˈ ri Jesús.

45 Y tek ri principaliˈ tak sacerdotes y ri achiˈaˈ fariseos tek quicˈaxan chic ka ri cˈambel tak tzij ri xerutzijoj ri Jesús, can xkˈax cˈa chiquiwech chi chiquij riyeˈ xchˈo wi ka. 46 Y yacˈariˈ tek riyeˈ can ta cˈo xcajoˈ chi xquichop ta el ri Jesús. Pero ma xquichop ta el ruma xa niquixibij quiˈ chiquiwech ri winek; ruma chiquiwech ri winek, ri Jesús can jun profeta ri nikˈalajsan ri ruchˈabel ri Dios, y nubij chukaˈ chique ri xquebanatej ri chiquiwech apo.