Add parallel Print Page Options

Tek ri cablajuj discípulos xetak chutzijoxic ri ruchˈabel ri Dios

Ri Jesús xerusiqˈuij (xeroyoj) cˈa ri cablajuj rudiscípulos, y xuyaˈ uchukˈaˈ chique y xuyaˈ kˈatbel tzij pa quikˈaˈ riche (rixin) chi yecowin yequelesaj quinojel quiwech itzel tak espíritu, y riche (rixin) chukaˈ yequicˈachojsaj yawaˈiˈ. Y xerutek cˈa el ri rudiscípulos riche (rixin) chi xebe chutzijoxic ri rajawaren ri Dios, y riche (rixin) chukaˈ chi yequicˈachojsaj yawaˈiˈ. Y ri Jesús xubij chukaˈ chique: Re nichop el bey, can majun cˈa ticˈuaj el. Ma ticˈuaj ta chˈameˈy, ma ticˈuaj ta yaˈl, ni caxlan wey, ni irajil. Y ma ticˈuaj ta el caˈiˈ itziak, xa can xu (xe) wi ri icusan. Y xabachique ta na jay ri yixapon wi pa jun tinamit, chiriˈ quixcˈojeˈ wi ka. Xa can cˈa ya tek yixel pe chupan ri tinamit riˈ, cˈacˈariˈ utz chi niyaˈ ca ri jay ri xixcˈojeˈ wi. Y wi ri tinamit ri yixapon wi xa ma yixcˈul ta, can quixel cˈa pe chiriˈ y titotalaˈ (tiquiralaˈ) ca ri pokolaj ri cˈo chiwaken chiquiwech ri winek riˈ, riche (rixin) chi queriˈ tiquetamaj chi ma utz ta ri xquiben, xchaˈ ri Jesús.

Y ri discípulos xebe na wi. Xebe ri pa tak aldeas riche (rixin) chi xbequitzijoj ri lokˈolaj chˈabel ri niyaˈo colotajic. Y xequicˈachojsaj chukaˈ yawaˈiˈ ronojel ri acuchi (achique) xekˈax wi.

Tek xcamisex ri Juan ri Bautista

Y ri Herodes, jun chique ri ye cajiˈ aj kˈatbel tak tzij chupan ri tiempo riˈ, can yeracˈaxalaˈ cˈa ronojel ri yerubanalaˈ ri Jesús. Pero ma nril ta cˈa achique ri nunimaj, ruma yecˈo yebin chi ri nibano queriˈ ya ri Juan ri Bautista ri xcˈastej pe chiquicojol ri caminakiˈ. Yecˈo cˈa chukaˈ yebin chi ri Jesús ya ri Elías ri xtzolin pe. Y nicˈaj chic winek niquibij cˈa chi ri Jesús jun chique ri profetas ri xekˈalajsan ri ruchˈabel ri Dios ojer ca, ri xbecˈastej pe. Y ri Herodes nubij: ¿Achique cami chi achi riˈ? Ruma qˈuiy yenwacˈaxaj chrij. Pero riyin nbij chi ma ya ta ri Juan ri Bautista, ruma ri Juan yin cˈa riyin xitako rutzaqˈuixic rujolon (ruwiˈ), xchaˈ. Y ri Herodes nucanolaˈ cˈa achique nuben, ruma nrajoˈ nutzˈet ruwech ri Jesús.

Tek ri Jesús xerutzuk más ye wuˈoˈ mil winek

10 Y tek ri ye ruˈapóstoles ri Jesús xetzolin pe chubanic ri rusamaj ri Dios, xquitzijolaˈ cˈa chare ri Jesús ri xequibanalaˈ. Y ri Jesús xerucˈuaj cˈa el ri ruˈapóstoles, y xebe pa jun desierto, jun lugar ri cˈo pa rucuenta ri tinamit Betsaida. 11 Y tek ri winek xquinabej el chi xbe ri Jesús ye rachibilan ri rudiscípulos, xebe chukaˈ riyeˈ. Y tek ri winek riˈ xeˈapon riqˈui ri Jesús, Riyaˈ jabel xerucˈul y xubij chukaˈ chique achique rubanic ri rajawaren ri Dios. Y chukaˈ xerucˈachojsaj yawaˈiˈ.

12 Y tek xka ka ri kˈij riˈ, ri cablajuj discípulos xejel apo riqˈui ri Jesús y xquibij chare: Queˈatakaˈ cˈa el re winek reˈ riche (rixin) chi yebe chucanoxic acuchi (achique) yebewer wi, y yebe chukaˈ chucanoxic quiway pa tak aldeas y pa nicˈaj chic lugar ri yecˈo pe nakaj. Ruma re yojcˈo wi, xa majun winek yecˈo, xechaˈ chare.

13 Yacˈa ri Jesús xubij chique ri rudiscípulos: Tiyaˈ quiway riyix. Y ri discípulos xquibij chare ri Jesús: Waweˈ ma qˈuiy ta caxlan wey cˈo riche (rixin) chi nikayaˈ chique, xaxu (xaxe wi) wuˈoˈ caxlan wey y caˈiˈ car. Re winek reˈ yewaˈ, pero wi yojbe chulokˈic cosas riche (rixin) chi niquitij, xechaˈ. 14 Ruma ri winek sibilaj ye qˈuiy. Y xaxu (xaxe wi) ri achiˈaˈ yecˈo achiˈel xa wuˈoˈ mil. Y ri Jesús xubij chique ri ye rudiscípulos: Tibij chique re winek reˈ chi quetzˈuyeˈ pa tak moc y chi nicˈaj tak ciento tiquicˈuaj quiˈ, xchaˈ chique.

15 Y can que na wi riˈ xquiben ri discípulos, xquiben chique quinojel ri winek chi xetzˈuyeˈ. 16 Y ri Jesús xeruliˈej cˈa pa rukˈaˈ ri wuˈoˈ caxlan wey y ri caˈiˈ car y cˈacˈariˈ xtzuˈun chicaj y xucˈutuj ri rubendición ri Dios pa ruwiˈ. Y cˈacˈariˈ ri Jesús xeruwechˈelaˈ cˈa el ri caxlan wey y ri car, y xuyaˈ el chique ri rudiscípulos riche (rixin) chi niquiyaˈ chique ri winek. 17 Can quinojel cˈa jabel xewaˈ. Can majun cˈa ri man ta xwaˈ chi utz. Y cˈa cˈo na cˈa cablajuj chaquech caxlan wey y car ri xmolotej ca.

Tek ri Pedro xubij chi ri Jesús yariˈ ri Cristo

18 Y cˈo cˈa jun kˈij tek ri Jesús ruyon cˈa ntajin nuben orar, y ri ye rudiscípulos can yecˈo chukaˈ apo chunakajal. Y yacˈariˈ tek ri Jesús xucˈutuj chique ri rudiscípulos: ¿Yin achique cˈa riyin niquibij ri winek?

19 Y riyeˈ xquibij chare: Yecˈo ri yebin chi yit cˈa riyit ri Juan ri Bautista. Yecˈo nicˈaj chic niquibij chi yit cˈa riyit ri Elías. Y yecˈo cˈa chukaˈ ri yebin chi riyit jun chique ri profetas ri xekˈalajsan ri ruchˈabel ri Dios ojer ca, y wacami xacˈastej pe chiquicojol ri caminakiˈ, xechaˈ chare ri Jesús.

20 Y Riyaˈ xucˈutuj cˈa chique ri rudiscípulos: ¿Yin achique cˈa riyin nibij riyix? xchaˈ chique. Y ri Pedro can yacˈariˈ tek xubij chare ri Jesús: Yit cˈa riyit ri Cristo, ri yit takon pe ruma ri Dios, xchaˈ chare.

Tek ri Jesús xubij chi xticamisex

21 Yacˈa ri Jesús sibilaj xuchilabej chique ri ye rudiscípulos chi majun achoj chare tiquitzijoj wi chi ya Riyaˈ ri Cristo. 22 Y xubij cˈa chukaˈ chique: Riyin ri Cˈajolaxel ri xinalex chicojol, cˈo chi nkˈaxaj na qˈuiy tijoj pokonal. Y xquinetzelex cuma ri rijitaˈk tak achiˈaˈ ri cˈo quikˈij. Xquinetzelex cuma ri principaliˈ tak sacerdotes y cuma ri aj tzˈibaˈ. Y xquicamisex. Pero pa rox kˈij xquicˈastej pe, xchaˈ ri Jesús.

23 Y cˈacˈariˈ xubij chique quinojel: Wi cˈo jun nrajoˈ yirutzekelbej, man cˈa tupokonaj ta nukˈaxaj tijoj pokonal. Xa can tubanaˈ cˈa achiˈel nuben jun ri benak chuxeˈ jun cruz riche (rixin) chi nbecamisex. Ma nuben ta chic ri nurayij ka riyaˈ. Wi cˈo cˈa jun nichˈobo chi nicowin nuben queriˈ kˈij kˈij, utz chi nipe wuqˈui y quirutzekelbej cˈa. 24 Ruma wi can nupokonaj ri rucˈaslen re waweˈ chuwech re ruwachˈulef, xa ma xtril ta cˈa rucˈaslen riche (rixin) xtibe kˈij xtibe sek. Yacˈa ri ma nupokonaj ta ri rucˈaslen re waweˈ chochˈulef, astapeˈ ta na can napon pa camic wuma riyin, xa can xtril rucˈaslen riche (rixin) xtibe kˈij xtibe sek. 25 Ruma, ¿achique ta cˈa nucˈom pe chare ri winek wi nicˈojeˈ ri beyomel riche (rixin) ronojel ri ruwachˈulef riqˈui y wi xa ma nicolotej ta? Xa ruyon cˈa nuyaˈ riˈ chupan ri camic riche (rixin) xtibe kˈij xtibe sek. 26 Ruma wi jun winek niqˈuix yirukˈalajsaj riyin y niqˈuix nukˈalajsaj ri nuchˈabel, queriˈ chukaˈ xtinben riyin ri Cˈajolaxel ri xinalex chicojol, tek xquipe chic jun bey, xquiqˈuix nbij chi ri jun winek riˈ wuche (wixin) riyin, tek xtikˈalajin chi can yin Rey wi, y chukaˈ junan chic nukˈij nucˈojlen riqˈui ri Nataˈ y ye wachibilan pe ri lokˈolaj tak ángeles. 27 Y can kitzij cˈa re nbij chiwe chi yecˈo cˈa nicˈaj chiwe ri yecˈo waweˈ ri ma xquecom ta na, xquecom pero cˈa ya tek quitzˈeton chic na ca ri rajawaren ri Dios, xchaˈ ri Jesús.

Tek ri Jesús xjalatej ruwachbel

28 Y achiˈel xa cˈo yan jun semana kˈaxnek ca tek ri Jesús tichˈo wi chiquiwech ri winek, yacˈariˈ tek Riyaˈ xeruchaˈ cˈa ri Pedro, ri Juan y ri Jacobo riche (rixin) chi yerachibilaj el chi nibe pa ruwiˈ jun juyuˈ chubanic orar. 29 Y tek ri Jesús ntajin cˈa chare ri oración, xjalatej cˈa ri ruwachbel, y can queriˈ chukaˈ ri rutziak, can xjalatej ri yetzuˈun. Ri rutziak sibilaj rusakil xuben y nitzˈitzˈan. 30 Y can yacˈariˈ tek xquichop tzij ye caˈiˈ achiˈaˈ riqˈui ri Jesús. Y ri ye caˈiˈ achiˈaˈ riˈ ya ri Moisés y ri Elías ri ye rusamajel ri Dios ri xecˈojeˈ ojer ca. 31 Riyeˈ xusutij cˈa riˈ jun lokˈolaj sakil chiquij, y yetzijon cˈa chrij ri camic ri xtiban chare ri Jesús pa Jerusalem. 32 Y ri Pedro y ri ye rachibil, sibilaj quiwaran cˈo, pero xquicochˈ ma xewer ta, y rumariˈ xquitzˈet cˈa ri lokˈolaj sakil riche (rixin) ri Jesús, y xequitzˈet chukaˈ ri ye caˈiˈ achiˈaˈ ri yecˈo riqˈui ri Jesús. 33 Y tek ri caˈiˈ achiˈaˈ riˈ niquiyaˈ cˈa ca ri Jesús riche (rixin) chi yebe, yacˈariˈ tek ri Pedro xubij chare ri Jesús: Tijonel, xa utz kabanon chi yojcˈo waweˈ. Tikabanaˈ oxiˈ tak caˈaj, jun awuche (awixin) riyit, jun riche (rixin) ri Moisés y queriˈ chukaˈ jun riche (rixin) ri Elías, xchaˈ chare. Ri Pedro quecˈariˈ xubij apo y ma retaman ta achique ruma tek xchˈo apo. Xa chˈobon, ma chˈobon ri xerubilaˈ apo.

34 Y cˈa nichˈo na cˈa ri Pedro, tek cˈo jun sutzˈ ri xka pe pa quiwiˈ y xerucuch. Y ri ye rudiscípulos xquixibij quiˈ tek xquinaˈ chi yecˈo chic chupan ri sutzˈ riˈ. 35 Y yacˈariˈ tek cˈo jun chˈabel xquicˈaxaj chupan ri sutzˈ riˈ, y xubij: Yareˈ ri Nucˈajol y can sibilaj nwajoˈ. Can ya cˈa Riyaˈ tiwacˈaxaj, xchaˈ ri chˈabel riˈ.

36 Y yacˈa tek quicˈaxan chic ri jun chˈabel riˈ, yacˈariˈ tek xquitzˈet chi ri Jesús xa ruyon chic cˈo ca. Y ri discípulos riˈ, qˈuiy cˈa kˈij ri majun achoj chare xquibij wi ri xquitzˈet ri chiriˈ pa ruwiˈ ri juyuˈ.

Tek ri Jesús xucˈachojsaj jun cˈajol ri cˈo jun itzel espíritu riqˈui

37 Y pa rucaˈn kˈij, tek ri Jesús ye rachibilan ri ye oxiˈ rudiscípulos xka pe pa ruwiˈ ri juyuˈ, can ye sibilaj cˈa ye qˈuiy ri winek ri xecˈulu apo riche (rixin). 38 Y jun achi ri cˈo chiquicojol ri winek, riqˈui ruchukˈaˈ xchˈo apo chare ri Jesús y xubij: Tijonel, riyin xaxu (xaxe wi) jun walcˈual cˈo. Ncˈutuj cˈa jun utzil chawe chi tatzuˈ jubaˈ, 39 ruma chi cˈo jun itzel espíritu nichapo. Y tek nuchop, nuben cˈa chare chi nurek ruchiˈ, nuben chare chi nibarbot (nibaybot) ri ruchˈacul, y nuben chukaˈ chare chi niwoko pa ruchiˈ. Ri itzel espíritu riˈ can nikˈax ruwiˈ nuben chare ri nucˈajol, y cˈarunaj nuyaˈ ca tek nuchop. 40 Rumariˈ xincˈutuj yan jun utzil chique re adiscípulos chi tiquelesaj el re jun itzel espíritu reˈ riqˈui ri nucˈajol, pero xa ma ye cowinek ta chi niquelesaj, xchaˈ chare ri Jesús.

41 Y ri Jesús yacˈariˈ tek xubij chique: Riyix winek ri yixcˈo chuwech re ruwachˈulef, majun chiwe ri cukul ta rucˈuˈx riqˈui ri Dios. Chiˈiwonojel xa yix sachnek. ¿Riyix nichˈob chi riyin can ronojel kˈij xquicˈojeˈ iwuqˈui, y man cˈa xquitaneˈ ta chi yixincochˈ? Tacˈamaˈ pe ri acˈajol waweˈ, xchaˈ ri Jesús.

42 Y tek ri cˈajol xapon apo riqˈui ri Jesús, ri itzel espíritu riqˈui ruchukˈaˈ xuyicaj y xuchˈakij pan ulef. Ri Jesús xchapon cˈa chare ri itzel espíritu, riche (rixin) chi tel el riqˈui ri cˈajol riˈ. Y ri Jesús can xucˈachojsaj wi cˈa el y xujech el chare ri rutataˈ. 43 Y quinojel cˈa ri winek xquimey tek xkˈalajin ri nimalaj ruchukˈaˈ ri Dios.

Tek ri Jesús xubij chic jun bey chi xticamisex

Y tek quinojel cˈa ri winek yetajin niquimey cˈa rij ronojel ri yerubanalaˈ ri Jesús, Riyaˈ xubij chique ri rudiscípulos: 44 Can tiwacˈaxaj cˈa jabel re tzij reˈ, y man cˈa timestaj ta: Riyin ri Cˈajolaxel ri xinalex chicojol, can xquijach wi pa quikˈaˈ ri winek, xchaˈ.

45 Y ri tzij riˈ ma xkˈax ta chiquiwech ri discípulos, ruma ma yaˈon ta kˈij chique chi nikˈax chiquiwech, y riyeˈ niquixibij cˈa quiˈ niquicˈutuj chare ri Jesús chi achique ri xubij chique.

Tek ri Jesús xubij achique ri cˈo más rukˈij

46 Y ri rudiscípulos ri Jesús xquichˈojilaˈ chiquiwech chi achique chique riyeˈ ri más nim rukˈij. 47 Yacˈa ri Jesús can retaman cˈa achique yetajin chuchˈobic pa tak cánima ri rudiscípulos. Rumariˈ Riyaˈ xberucˈamaˈ pe jun ti acˈal, y xupabaˈ riqˈui. 48 Y xubij chique ri rudiscípulos: Xabachique ri nucˈul jun acˈal pa nubiˈ riyin, jun ri achiˈel reˈ, ma xu (xe) ta wi xtucˈul ri acˈal, xa can xquirucˈul chukaˈ riyin. Y ri xticˈulu cˈa wuche (wixin) riyin, can xtucˈul cˈa chukaˈ ri yin takayon pe. Ruma chi ri can nuchˈutinirisaj riˈ chicojol riyix, yariˈ ri más nim rukˈij, xchaˈ ri Jesús.

Ri ma yojquetzelaj ta, can kachibil cˈa kiˈ quiqˈui

49 Y xpe cˈa ri Juan xubij chare ri Jesús: Tijonel, riyoj katzˈeton cˈa jun achi ri pan abiˈ riyit yerelesalaˈ itzel tak espíritu. Pero ruma xa ma kachibil ta, xkakˈil ca, xchaˈ chare ri Jesús.

50 Y ri Jesús xubij cˈa chare ri Juan: Ma tikˈil ta chic. Ruma ri ma yojquetzelaj ta, can ye kachibil wi cˈa riˈ.

Tek ri Jesús xchapon chique ri Jacobo y ri Juan

51 Y tek xa noka yan cˈa ri kˈij riche (rixin) chi ri Jesús xtitzolin chilaˈ chicaj, Riyaˈ can xuchˈob cˈa pa ránima chi xuchop el ri rubey riche (rixin) chi nibe pa tinamit Jerusalem. 52 Y yecˈo chukaˈ ri xerutek el nabey riche (rixin) chi xebe pa jun aldea ri cˈo pa rucuenta ri Samaria, xebe chucanoxic jun jay ri acuchi (achique) xtibeˈuxlan wi ri Jesús y ri ye rachibilan el. 53 Pero ri winek aj chiriˈ ma xcajoˈ ta xquicˈul ri Jesús, ruma chi ri winek riˈ xquinabej chi xa pa Jerusalem ruchapon wi el bey. 54 Tek ri discípulos Jacobo y Juan xquinabej chi ma nicˈul ta ri Jesús cuma ri winek, xquibij chare ri Jesús: Ajaf, ¿nawajoˈ chi nikacˈutuj chi tika pe kˈakˈ chilaˈ chicaj, riche (rixin) chi yeruqˈuis re winek reˈ? Achiˈel xuben ri Elías, ri jun achi ri xkˈalajsan ri ruchˈabel ri Dios ojer ca, xechaˈ.

55 Y ri Jesús xerutzuˈ y xchapon chique. Y xubij cˈa chique: Riyix ni ma iwetaman ta chi ri Espíritu ri cˈo iwuqˈui riche (rixin) chi yeˈiwajoˈ quinojel. 56 Ruma chi riyin ri Cˈajolaxel ri xinalex chicojol, ma xipe ta waweˈ chuwech re ruwachˈulef chiquicamisaxic winek, riyin xa xipe chiquicolic, xchaˈ. Y ri Jesús y ri rudiscípulos xebe pa jun chic aldea.

Oxiˈ achiˈaˈ ri xebin chi niquitzekelbej ri Jesús

57 Y tek riyeˈ quichapon chic cˈa el bey, cˈo cˈa jun achi ri xbecˈulun pe, y xubij chare ri Jesús: Ajaf, riyin nwajoˈ cˈa yatintzekelbej xabacuchi (xabachique) yabe wi, xchaˈ chare.

58 Yacˈa ri Jesús xubij chare ri achi: Ri xwan, can cˈo wi jul ri acuchi (achique) yecˈojeˈ wi; y queriˈ chukaˈ ri aj xicˈ tak chicop ri yebe pa cakˈikˈ, can cˈo chukaˈ quisoc. Yacˈa riyin ri Cˈajolaxel ri xinalex chicojol, can majun wachoch ri acuchi (achique) yinuxlan wi jubaˈ, xchaˈ chare ri achi riˈ.

59 Y ri Jesús xubij cˈa chare jun chic achi: Quinatzekelbej. Yacˈa ri achi riˈ xubij: Ajaf, riyin can nwajoˈ wi yatintzekelbej. Xa yacˈa chi tayaˈ na kˈij chuwe chi nmuk na el ri nataˈ, cˈacˈariˈ tek xcatintzekelbej chic, xchaˈ.

60 Yacˈa ri Jesús xubij chare ri achi riˈ: Xa tayaˈ cˈa ca chi ri caminakiˈ quemuk na cuma ri ye caminek chupan ri quimac. Yacˈa riyit jet, jatzijoj achique rubanic ri rajawaren ri Dios.

61 Y cˈo chic cˈa jun ri xbin chare ri Jesús: Ajaf, riyin nwajoˈ yatintzekelbej. Pero nabey, tayaˈ cˈa kˈij chuwe riche (rixin) chi yibechˈo na ca chique ri nteˈ nataˈ y chique ri ye wachˈalal, xchaˈ.

62 Yacˈa ri Jesús xubij chare ri achi riˈ: Tek jun achi nisamej pa juyuˈ riqˈui ri arado, ma utz ta chi nitzuˈun ca chrij. Queriˈ cˈa chukaˈ ri winek ri niniman riche (rixin) ri Dios, ma utz ta chi nitzuˈun ca chrij. Ruma wi queriˈ nuben, ma rucˈamon ta chi nisamej chupan ri samaj riche (rixin) ri rajawaren ri Dios, xchaˈ ri Jesús.