Passage Resources Hebrew/Greek Your Content
Previous Next
Add parallel Print Page Options Listen to Romani 9
Close NTLR

Romani 9
Nouă Traducere În Limba Română

Alegerea suverană a lui Dumnezeu

9 Spun adevărul în Cristos, nu mint: conştiinţa mea, prin Duhul Sfânt, îmi este martoră 2 că am o mare întristare şi o durere permanentă în inimă, 3 întrucât aş vrea, mai degrabă, ca eu însumi să fiu blestemat şi despărţit de Cristos de dragul fraţilor mei, al rudelor mele după trup 4 şi anume israeliţii! Ale lor sunt înfierea[a], slava[b], legămintele, darea Legii, închinarea şi promisiunile. 5 Ai lor sunt patriarhii şi din ei a venit, după trup, Cristos, Care este deasupra tuturor, Dumnezeu binecuvântat în veci[c]! Amin.

6 Dar aceasta nu înseamnă că a fost fără efect Cuvântul[d] lui Dumnezeu. Pentru că nu toţi care sunt din Israel sunt Israel. 7 Şi deşi sunt sămânţa lui Avraam nu toţi sunt copiii săi, ci, aşa cum este scris: „Prin Isaac îşi va primi numele sămânţa[e] ta.“[f] 8 Aceasta înseamnă că nu copiii trupeşti sunt copii ai lui Dumnezeu, ci copiii promisiunii sunt priviţi ca sămânţă. 9 Căci iată care a fost cuvântul promisiunii: „La anul, pe vremea aceasta, Mă voi întoarce la tine, iar Sara va avea un fiu.“[g] 10 Ba mai mult, Rebeca a rămas însărcinată de la un singur om[h], strămoşul nostru Isaac. 11 Şi chiar înainte ca cei doi gemeni să se fi născut sau să fi făcut ceva bine sau rău, – pentru ca scopul lui Dumnezeu în alegere să poată rămâne, nu prin fapte, ci prin Cel Care cheamă, – 12 i s-a spus: „Cel mai mare îi va sluji celui mai mic.“[i] 13 Aşa cum este scris:

„Pe Iacov l-am iubit,
    dar pe Esau l-am urât.“[j]

14 Deci ce vom spune: nu cumva este nedreptate din partea lui Dumnezeu? În nici un caz! 15 Căci lui Moise i-a spus:

„Eu mă îndur de cine vreau să mă îndur
    şi am milă de cine vreau să am milă.“[k]

16 Deci nu este ceva care ţine de cel care doreşte sau de cel care se străduieşte, ci ţine de Dumnezeu, Care arată îndurare, 17 pentru că, în Scripturi, Dumnezeu îi spune lui Faraon:

„Te-am ridicat ca să-Mi arăt în tine puterea Mea
    şi astfel Numele Meu să fie vestit pe întreg pământul.“[l]

18 Astfel, El are milă de cine doreşte şi împietreşte pe cine doreşte.

19 Mă vei întreba deci: „Atunci, de ce mai acuză?! Căci cine se poate împotrivi voii Lui?!“ 20 Dar, mai degrabă, cine eşti tu, omule, ca să te contrazici cu Dumnezeu?! Oare cel modelat îi va spune celui care l-a modelat: „De ce m-ai făcut aşa?“?[m] 21 Oare nu are olarul dreptul ca, din acelaşi bulgăre de lut, să facă şi un vas pentru întrebuinţări deosebite, dar şi unul pentru folosinţă obişnuită? 22 Şi ce dacă Dumnezeu, dorind să-Şi arate mânia şi să-Şi facă cunoscută puterea, a avut răbdare cu cei care erau vase ale mâniei Sale, pregătite pentru distrugere? 23 Şi ce dacă El a procedat astfel ca să-Şi facă cunoscută bogăţia slavei Sale faţă de nişte vase ale îndurării, pe care le pregătise mai dinainte pentru slavă, 24 incluzându-ne şi pe noi, pe care ne-a chemat nu numai dintre iudei, ci şi dintre neamuri? 25 Aşa cum spune în Osea:

„Pe cel ce nu era poporul Meu îl voi numi «Popor al Meu»,
    şi pe cea care nu era iubită, o voi numi «Iubită».[n]

26 Şi în locul unde li s-a spus: «Voi nu sunteţi poporul Meu!»,
    acolo vor fi numiţi «Fii ai Dumnezeului celui Viu».“[o]

27 Iar Isaia strigă despre Israel:

„Chiar dacă numărul israeliţilor ar fi ca nisipul mării,
    totuşi numai rămăşiţa va fi mântuită,
28 căci Domnul va duce la îndeplinire repede şi pe deplin sentinţa hotărâtă asupra pământului.“[p]

29 Aşa cum a prezis Isaia:

„Dacă Domnul Oştirilor[q] nu ne-ar fi lăsat câţiva urmaşi[r],
    am fi ajuns ca Sodoma
        şi ne-am fi asemănat cu Gomora.“[s]

Necredinţa lui Israel

30 Şi atunci ce vom spune? Neamurile, care n-au urmărit dreptatea, totuşi au primit-o, – şi anume o dreptate care este prin credinţă –, 31 însă Israel, care urmărea dreptatea printr-o Lege, n-a reuşit s-o obţină. 32 De ce n-a reuşit? Pentru că ei n-au urmărit acest lucru prin credinţă, ci, ca şi cum ar fi fost posibil, prin fapte. Ei s-au împiedicat de Piatra de poticnire, 33 aşa cum este scris:

„Iată, pun în Sion o Piatră de poticnire
    şi o Stâncă de cădere!
        Oricine crede în El nu va fi făcut de ruşine.“[t]

Footnotes

  1. Romani 9:4 Vezi nota de la 8:15; vezi Ex. 4:22-23; Ier. 31:9; Os. 11:1
  2. Romani 9:4 Prezenţa lui Dumnezeu în mijlocul poporului Său (vezi Ex. 16:7, 10; Lev. 9:6, 23; Num. 16:19)
  3. Romani 9:5 Sau: Cristos, Care este Dumnezeu deasupra tuturor, binecuvântat în veci; sau: Cristos, Care este deasupra tuturor. Dumnezeu să fie binecuvântat în veci; sau: Cristos. Dumnezeu, Care este deasupra tuturor, să fie binecuvântat în veci; gramatical, toate variantele sunt posibile
  4. Romani 9:6 Este vorba despre promisiunea legământului
  5. Romani 9:7 Termenul grecesc pentru sămânţă este un singular ce se poate referi atât la un singur urmaş, cât şi la toţi urmaşii de pe linia genealogică a unei persoane (colectiv). Este foarte probabil ca în cele mai multe cazuri termenul să exprime o ambiguitate intenţionată. Apostolul Pavel (Gal. 3:16) aplică acelaşi termen, sămânţă, lui Isus Cristos, demonstrând, prin exegeza sa, că promisiunea făcută lui Avraam îşi găseşte împlinirea ultimă în Isus Cristos
  6. Romani 9:7 Vezi Gen. 21:12
  7. Romani 9:9 Vezi Gen. 18:10, 14
  8. Romani 9:10 Sau: printr-o singură împreunare cu, pentru a accentua egalitatea celor doi fii
  9. Romani 9:12 Vezi Gen. 25:23
  10. Romani 9:13 Adică: Pe Iacov l-am ales, / dar pe Esau l-am respins; vezi Mal. 1:2, 3
  11. Romani 9:15 Vezi Ex. 33:19
  12. Romani 9:17 Pavel citează din LXX, Ex. 9:16
  13. Romani 9:20 Vezi Is. 29:16; 45:9
  14. Romani 9:25 Vezi Os. 2:23
  15. Romani 9:26 Vezi Os. 1:10
  16. Romani 9:28 Vezi Is. 10:22, 23
  17. Romani 9:29 Gr.: Kurios Savaot care îl redă pe ebr.: YHWH Ţevaot. Termenul ebraic pentru oştiri se poate referi: (1) la oştirile lui Israel (Ex. 7:4; Ps. 44:9 – v. 10 în TM); (2) la corpurile cereşti (Gen. 2:1; Deut. 4:19; Is. 40:26); (3) la îngeri (Ios. 5:14; 1 Regi 22:19; Ps. 148:2); probabil acest titlu face referire la suveranitatea lui Dumnezeu peste orice putere din univers
  18. Romani 9:29 Lit.: o sămânţă
  19. Romani 9:29 Vezi LXX, Is. 1:9
  20. Romani 9:33 Vezi Is. 8:14; 28:16
Listen to Romans 9
Close NASB1995

Romans 9
New American Standard Bible 1995

Solicitude for Israel

9 (A)I am telling the truth in Christ, I am not lying, my conscience testifies with me in the Holy Spirit, 2 that I have great sorrow and unceasing grief in my heart. 3 For (B)I could [a]wish that I myself were (C)accursed, separated from Christ for the sake of my brethren, my kinsmen (D)according to the flesh, 4 who are (E)Israelites, to whom belongs (F)the adoption as sons, and (G)the glory and (H)the covenants and (I)the giving of the Law and (J)the temple service and (K)the promises, 5 whose are (L)the fathers, and (M)from whom is [b]the Christ according to the flesh, (N)who is over all, (O)God (P)blessed [c]forever. Amen.

6 But it is not as though (Q)the word of God has failed. (R)For they are not all Israel who are descended from Israel; 7 nor are they all children (S)because they are Abraham’s [d]descendants, but: “[e](T)through Isaac your [f]descendants will be named.” 8 That is, it is not the children of the flesh who are (U)children of God, but the (V)children of the promise are regarded as [g]descendants. 9 For this is the word of promise: “(W)At this time I will come, and Sarah shall have a son.” 10 (X)And not only this, but there was (Y)Rebekah also, when she had conceived twins by one man, our father Isaac; 11 for though the twins were not yet born and had not done anything good or bad, so that (Z)God’s purpose according to His choice would [h]stand, not [i]because of works but [j]because of Him who calls, 12 it was said to her, “(AA)The older will serve the younger.” 13 Just as it is written, “(AB)Jacob I loved, but Esau I hated.”

14 (AC)What shall we say then? (AD)There is no injustice with God, is there? (AE)May it never be! 15 For He says to Moses, “(AF)I will have mercy on whom I have mercy, and I will have compassion on whom I have compassion.” 16 So then it does not depend on the man who wills or the man who (AG)runs, but on (AH)God who has mercy. 17 For the Scripture says to Pharaoh, “(AI)For this very purpose I raised you up, to demonstrate My power in you, and that My name might be proclaimed [k]throughout the whole earth.” 18 So then He has mercy on whom He desires, and He (AJ)hardens whom He desires.

19 (AK)You will say to me then, “(AL)Why does He still find fault? For (AM)who resists His will?” 20 On the contrary, who are you, (AN)O man, who (AO)answers back to God? (AP)The thing molded will not say to the molder, “Why did you make me like this,” will it? 21 Or does not the potter have a right over the clay, to make from the same lump one vessel [l]for honorable use and another [m]for common use? 22 [n]What if God, although willing to demonstrate His wrath and to make His power known, endured with much (AQ)patience vessels of wrath (AR)prepared for destruction? 23 And He did so to make known (AS)the riches of His glory upon (AT)vessels of mercy, which He (AU)prepared beforehand for glory, 24 even us, whom He also (AV)called, (AW)not from among Jews only, but also from among Gentiles. 25 As He says also in Hosea,

“(AX)I will call those who were not My people, ‘My people,’
And her who was not beloved, ‘beloved.’”
26 “(AY)And it shall be that in the place where it was said to them, ‘you are not My people,’
There they shall be called sons of (AZ)the living God.”

27 Isaiah cries out concerning Israel, “(BA)Though the number of the sons of Israel be (BB)like the sand of the sea, it is (BC)the remnant that will be saved; 28 (BD)for the Lord will execute His word on the earth, [o]thoroughly and [p]quickly.” 29 And just as Isaiah foretold,

“(BE)Unless (BF)the Lord of [q]Sabaoth had left to us a [r]posterity,
(BG)We would have become like Sodom, and would have [s]resembled Gomorrah.”

30 (BH)What shall we say then? That Gentiles, who did not pursue righteousness, attained righteousness, even (BI)the righteousness which is [t]by faith; 31 but Israel, (BJ)pursuing a law of righteousness, did not (BK)arrive at that law. 32 Why? Because they did not pursue it [u]by faith, but as though it were [v]by works. They stumbled over (BL)the stumbling stone, 33 just as it is written,

“(BM)Behold, I lay in Zion (BN)a stone of stumbling and a rock of offense,
(BO)And he who believes in Him (BP)will not be [w]disappointed.”

Footnotes

  1. Romans 9:3 Lit pray
  2. Romans 9:5 I.e. the Messiah
  3. Romans 9:5 Lit unto the ages
  4. Romans 9:7 Lit seed
  5. Romans 9:7 Lit in
  6. Romans 9:7 Lit seed
  7. Romans 9:8 Lit seed
  8. Romans 9:11 Lit remain
  9. Romans 9:11 Lit from
  10. Romans 9:11 Lit from
  11. Romans 9:17 Lit in
  12. Romans 9:21 Lit for honor
  13. Romans 9:21 Lit for dishonor
  14. Romans 9:22 Lit But
  15. Romans 9:28 Lit finishing it
  16. Romans 9:28 Lit cutting it short
  17. Romans 9:29 I.e. Hosts
  18. Romans 9:29 Lit seed
  19. Romans 9:29 Lit been made like
  20. Romans 9:30 Lit out of
  21. Romans 9:32 Lit out of
  22. Romans 9:32 Lit out of
  23. Romans 9:33 Lit put to shame
Next
Romani 8
Romani 10
Next
dropdown
Nouă Traducere În Limba Română (NTLR)

Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.

New American Standard Bible 1995 (NASB1995)

New American Standard Bible®, Copyright © 1960, 1971, 1977, 1995 by The Lockman Foundation. All rights reserved.

New American Standard Bible is made available by The Lockman Foundation