²⁰ Căci nimeni nu va fi socotit neprihănit înaintea Lui prin^(A) faptele Legii, deoarece prin^(B) Lege vine cunoştinţa deplină a păcatului.

¹³ (Căci înainte de Lege păcatul era în lume. Dar păcatul^(A) nu este ţinut în seamă câtă vreme nu este o lege.

²⁰ Ba încă şi Legea^(A) a venit pentru ca să se înmulţească greşeala, dar unde s-a înmulţit păcatul, acolo harul s-a înmulţit^(B) şi mai mult,

⁸ Apoi, păcatul^(A) a luat prilejul şi a făcut să se nască în mine, prin poruncă, tot felul de pofte, căci, fără Lege, păcatul este mort.

¹⁰ Şi porunca, ea, care^(A) trebuia să-mi dea viaţa, mi-a pricinuit moartea. ¹¹ Pentru că păcatul a luat prilejul prin ea m-a amăgit, şi, prin însăşi porunca aceasta, m-a lovit cu moartea.

⁵⁶ Boldul morţii este păcatul şi puterea^(A) păcatului este Legea.

Legământul cel nou şi cel vechi

⁷ Acum, dacă slujba^(A) aducătoare de moarte, scrisă^(B) şi săpată în pietre, era cu atâta slavă încât^(C) fiii lui Israel nu puteau să-şi pironească ochii asupra feţei lui Moise din pricina strălucirii feţei lui, măcar că strălucirea aceasta era trecătoare,

⁹ Dacă slujba aducătoare de osândă a fost slăvită, cu cât mai mult o întrece în slavă slujba^(A) aducătoare de neprihănire?

¹⁰ Căci toţi cei ce se bizuie pe faptele Legii sunt sub blestem, pentru că este scris: „Blestemat^(A) este oricine nu stăruie în toate lucrurile scrise în cartea Legii ca să le facă”.

¹⁹ Atunci pentru ce este Legea? Ea^(A) a fost adăugată din pricina călcărilor de lege, până când avea să vină „Sămânţa^(B)”, căreia îi fusese făcută făgăduinţa; şi a fost dată^(C) prin îngeri, prin mâna unui mijlocitor^(D).