Add parallel Print Page Options

Ri rucˈaslen ri Abraham jun cˈambel naˈoj chake riyoj

¿Achique cami nikabij chrij ri colotajic ri xril ri Abraham, ri katataˈ riyoj israelitas? Ri Abraham majun rumac xtzˈetetej ruma ri Dios, pero ma ruma ta ri utzilaj tak banobel ri xerubanalaˈ. Ruma wi xa ta queriˈ, xcowin ta ri Abraham xunimirisaj riˈ ruyon. Astapeˈ ma rucˈamon ta chi nunimirisaj riˈ chuwech ri Dios. Ruma chupan ri ruchˈabel ri Dios ri tzˈibatal ca, nubij: Ri Abraham xunimaj ri Dios, y rumariˈ xtzˈetetej ruma ri Dios chi majun rumac. Queriˈ nubij ri tzˈibatal ca. Ri jun winek ri nisamej, can nuchˈec wi ri rurajil. Y tek nitoj ma nisipex ta el chare ruma xa can ruchˈacon chic. Yacˈa ri colotajic xa nisipex, y majun winek ri xtril ta ri colotajic ruma xsamej. Astapeˈ jun winek can aj il aj mac, pero wi nunimaj ri Dios, ri Dios can nuben cˈa chare ri winek riˈ chi majun rumac ruma nucukubaˈ rucˈuˈx riqˈui ri Dios. Queriˈ chukaˈ rubin ca ri David, chi jabel ruwaquikˈij ri winek ri yetzˈetetej ruma ri Dios chi majun quimac, ruma xquinimaj y ma ruma ta chi sibilaj xesamej. Y chukaˈ rubin ca:

Jabel ruwaquikˈij ri winek ri can cuyutajnek chic ri etzelal ri yequibanalaˈ; ri can cuchun chic rij ri quimac.
Can jabel ruwaquikˈij ri winek ri xquetzˈetetej ruma ri Ajaf Dios chi majun quimac. Can queriˈ cˈa rubin ca ri David.

¿Achique cˈa ri nucˈut re tzij reˈ chkawech? Reˈ nucˈut chkawech chi ma xu (xe) ta wi riyoj israelitas ri banon ri circuncisión chake ri jabel ruwakakˈij. Ma que ta riˈ. Xa can queriˈ chukaˈ ri ma ye israelitas ta, ri ma banon ta ri circuncisión chique, riyeˈ jabel chukaˈ ruwaquikˈij; ruma ri nicˈatzin xaxu (xaxe) wi cˈa tikanimaj ri Dios. Achiˈel xuben ri Abraham. Riyaˈ xucukubaˈ rucˈuˈx chi can nibanatej wi ri xtzuj (xsuj) chare ruma ri Dios y rumariˈ xtzˈetetej ruma ri Dios chi majun rumac. 10 Y tek xtzˈetetej ruma ri Dios chi majun rumac, ¿la banon chic cami ri circuncisión chare o ma banon ta? Ri Abraham ma jane banon ta ri circuncisión chare tek xtzˈetetej ruma ri Dios chi majun rumac. 11 Y ri circuncisión ri xban chare, retal chi xtzˈetetej ruma ri Dios chi majun rumac ruma xucukubaˈ rucˈuˈx riqˈui ri Dios. Pero riyaˈ xtzˈetetej yan ruma ri Dios chi majun rumac tek cˈa ma jane banon ta ri circuncisión chare, y rumariˈ nibix chi riyaˈ quitataˈ quinojel ri niquicukubaˈ quicˈuˈx riqˈui ri Dios y yetzˈetetej ruma ri Dios chi majun quimac, astapeˈ ma banon ta ri circuncisión chique. 12 Y ri Abraham quitataˈ riyeˈ y katataˈ chukaˈ riyoj israelitas ri banon ri circuncisión chake, wi can kacukuban chukaˈ kacˈuˈx riqˈui ri Dios achiˈel ri xunimaj el ri Abraham tek ma jane banon ta ri circuncisión chare.

Ruma ri kacukbel cˈuˈx tek nikacˈul ri nutzuj (nusuj) ri Dios chake

13 Ri Dios xubij chare ri Abraham chi xtuyaˈ ri ruwachˈulef chare, y chique ri ye riy rumam ca. Ri Dios queriˈ xubij chare ri Abraham pero ma ruma ta chi rubanon ri nubij ri ley riche (rixin) ri Moisés. Ma que ta riˈ, xa ruma chi can xunimaj chi can xtiyatej wi chare ri xutzuj (xusuj) ri Dios chare y ruma chukaˈ riˈ tek xtzˈetetej ruma ri Dios chi majun rumac. 14 Ruma wi xaxu (xaxe wi) ri winek ri yebano ri nubij ri ley ri yecˈulu ri tzujun (sujun) ca ruma ri Dios, man ta jun nicˈatzin wi chi cukul kacˈuˈx riqˈui ri Dios, ruma man ta jun nucˈom pe chake ri rutzujun (rusujun) ca ri Dios. 15 Ri ruley ri Moisés nucˈom pe ri royowal ri Dios pa quiwiˈ quinojel ri ma yeniman ta. Pero acuchi (achique) majun wi ri ley, chiriˈ chukaˈ majun xtibin ta chi ma ninimex ta ri nubij ri ley.

16 Ri Dios xaxu (xaxe) wi cˈa chique ri niquicukubaˈ quicˈuˈx riqˈui ri nuyaˈ wi ri rutzujun (rusujun). Nuyaˈ chique riche (rixin) chi nikˈalajin ri rutzil Riyaˈ. Y can nuyaˈ wi cˈa chique quinojel ri niquicukubaˈ quicˈuˈx riqˈui, wi ye israelitas ri cˈo ri ley quiqˈui o wi ma ye israelitas ta ri man cˈo ta ri ley riˈ quiqˈui. Ri nicˈatzin xaxu (xaxe wi) chi quinojel tiquicukubaˈ quicˈuˈx riqˈui, achiˈel xucukubaˈ rucˈuˈx ri Abraham. Ruma riyaˈ yariˈ ri katataˈ konojel riyoj ri kacukuban kacˈuˈx riqˈui ri Dios. 17 Achiˈel nubij chupan ri tzˈibatal ca tek ri Dios xubij cˈa chare ri Abraham: Nubanon chawe chi yatoc quitataˈ sibilaj ye qˈuiy chi winek. Quecˈariˈ nubij ri tzˈibatal ca. Rumariˈ chuwech ri Dios ya ri Abraham ri katataˈ konojel riyoj ri kacukuban kacˈuˈx riqˈui ri Dios. Ruma ri Abraham can xunimaj ri Dios ri nicˈason quiche (quixin) ri caminakiˈ. Ri Dios, cˈo reˈ ri cˈa ma jane tibanatej, pero can retaman chic apo chi can nibanatej na wi, y rumariˈ can nitzijon chic chrij, achiˈel xa ta can banatajnek chic.

18 Ri Abraham xunimaj cˈa chi can xtibanatej na wi ri xbix chare ruma ri Dios, astapeˈ riyaˈ can riˈj chic. Pero riyaˈ can xunimaj wi ri xubij ri Dios chare chi ntoc quitataˈ sibilaj ye qˈuiy chi winek y xquecˈojeˈ sibilaj ye qˈuiy riy rumam. 19 Ri Abraham xa jubaˈ ma jun ciento chic rujunaˈ. Y ruma riˈj chic, riyaˈ retaman chi can ma yecˈojeˈ ta chic ralcˈual, y retaman chukaˈ chi ri Sara xa can ma yecˈojeˈ ta wi ral. Pero ma riqˈui wi riˈ riyaˈ ma xuben ta caˈiˈ rucˈuˈx, xa can xucukubaˈ rucˈuˈx chi can nibanatej na wi ri xbix chare ruma ri Dios. 20 Y ri Abraham can royoben chi can nibanatej na wi ri xbix chare ruma ri Dios y ma xuben ta caˈiˈ rucˈuˈx riche (rixin) chi xroyobej, xa can xcukeˈ wi más rucˈuˈx y xuyaˈ rukˈij rucˈojlen ri Dios. 21 Ri Abraham can jabel wi cˈa retaman chi ri Dios can cˈo uchukˈaˈ riqˈui riche (rixin) chi nuben ri rubin. 22 Y ruma chi can xucukubaˈ rucˈuˈx chi can nibanatej wi ri xbix chare ruma ri Dios, rumariˈ xtzˈetetej ruma ri Dios chi majun rumac.

23 Y ri nubij chupan ri ruchˈabel ri Dios ri tzˈibatal ca, ma xu (xe) ta wi cˈa riche (rixin) chi nikˈalajin achique rubaniquil tek ri Abraham xtzˈetetej ruma ri Dios chi majun rumac, 24 xa can riche (rixin) chukaˈ chi nikˈalajin chkawech riyoj achique rubaniquil tek yojtzˈetetej ruma ri Dios chi majun kamac, riyoj ri nikanimaj ri Dios ri xcˈason pe riche (rixin) ri Kajaf Jesús chiquicojol ri caminakiˈ. 25 Ri Jesucristo can ruma cˈa kamac riyoj tek xjach pa camic y cˈacˈariˈ xban chare ruma ri Dios chi xcˈastej pe chiquicojol ri caminakiˈ, riche (rixin) chi xuben chake chi majun kamac yojtzˈetetej ruma ri Dios.