¹ Doamne, la Tine îmi înalţ sufletul!
²     Dumnezeul meu, în Tine mă încred:
să nu fiu dat de ruşine!
    Să nu se bucure duşmanii mei de mine!
³ Da, toţi cei ce nădăjduiesc în Tine nu vor fi daţi de ruşine,
    ci de ruşine vor fi făcuţi cei ce Îţi sunt necredincioşi fără motiv.

⁴ Fă-mi cunoscute căile Tale, Doamne,
    învaţă-mă cărările Tale!
⁵ Călăuzeşte-mă în adevărul Tău, învaţă-mă,
    căci Tu eşti Dumnezeul mântuirii mele!
        În Tine nădăjduiesc toată ziua.
⁶ Adu-Ţi aminte, Doamne, de mila şi de îndurarea Ta,
    căci acestea sunt veşnice!
⁷ Nu-Ţi aduce aminte de păcatele din tinereţea mea, nici de greşelile mele,
    ci adu-Ţi aminte de mine după îndurarea Ta,
        pentru bunătatea Ta, Doamne!

⁸ Domnul este bun şi drept;
    de aceea le dă învăţătură celor păcătoşi pe cale.
⁹ El îi îndrumă pe cei smeriţi în ceea ce este drept
    şi îi învaţă pe cei smeriţi calea Lui.
¹⁰ Toate cărările Domnului sunt îndurare şi adevăr
    pentru cei ce păzesc legământul şi mărturiile Lui.
¹¹ Doamne, din pricina Numelui Tău,
    iartă-mi vina, căci mare este!
¹² Cine se teme de Domnul?
    Aceluia El îi arată ce cale să aleagă.
¹³ El va locui în fericire,
    iar urmaşii lui vor moşteni ţara.
¹⁴ Sfatul^[b] Domnului este pentru cei ce se tem de El,
    iar legământul Lui le dă învăţătură.
¹⁵ Către Domnul îmi îndrept totdeauna privirea,
    căci El îmi scoate picioarele din laţ.

¹⁶ Întoarce-Te spre mine şi îndură-te de mine,
    căci sunt singur şi necăjit!
¹⁷ Necazurile inimii mele s-au înmulţit;
    izbăveşte-mă din nenorocirile mele!
¹⁸ Uită-te la năpasta şi la necazul meu
    şi iartă toate păcatele mele!
¹⁹ Ia aminte la duşmanii mei, căci se înmulţesc,
    şi la înverşunata ură cu care mă urăsc.
²⁰ Păzeşte-mi sufletul şi izbăveşte-mă,
    nu mă lăsa de batjocură, căci mă încred în Tine!
²¹ Integritatea şi nevinovăţia să mă ocrotească,
    căci nădăjduiesc în Tine!

²² Dumnezeule, răscumpără pe Israel
    din toate necazurile lui!