¹ Ai milă de mine, Dumnezeule, după îndurarea Ta!
    În bunăvoinţa Ta cea mare, şterge nelegiuirile mele!
² Spală-mă de vina mea
    şi curăţeşte-mă de păcatul meu!

³ Căci îmi cunosc nelegiuirile
    şi păcatul meu stă neîncetat înaintea mea.
⁴ Împotriva Ta, numai împotriva Ta am păcătuit
    şi am făcut ceea ce este rău înaintea Ta,
aşa că Tu eşti găsit drept când vorbeşti
    şi eşti fără pată când judeci.
⁵ Iată că sunt născut în nelegiuire,
    în păcat m-a zămislit mama mea.
⁶ Tu doreşti ca adevărul să fie în adâncurile fiinţei;^[a]
    fă-mi deci cunoscută înţelepciunea înăuntrul meu.^[b]

⁷ Curăţeşte-mă cu isop şi voi fi curat,
    spală-mă şi voi fi mai alb decât zăpada.
⁸ Fă-mă să aud veselie şi bucurie,
    iar oasele pe care Tu le-ai zdrobit se vor veseli.
⁹ Ascunde-Ţi faţa de păcatele mele,
    şterge toate nelegiuirile mele!

¹⁰ Zideşte^[c] în mine o inimă curată, Dumnezeule,
    şi pune un duh nou şi statornic înăuntrul meu!
¹¹ Nu mă izgoni din prezenţa Ta
    şi nu lua de la mine Duhul Tău cel Sfânt!
¹² Dă-mi iarăşi bucuria mântuirii Tale;
    sprijină-mă cu un duh de bunăvoinţă!

¹³ Atunci voi învăţa căile Tale pe cei ce le calcă,
    şi păcătoşii se vor întoarce la Tine.
¹⁴ Dumnezeule, izbăveşte-mă de vina sângelui vărsat,
    Dumnezeul mântuirii mele,
        şi limba mea va cânta dreptatea Ta!
¹⁵ Stăpâne, deschide-mi buzele,
    iar gura mea va vesti lauda Ta!
¹⁶ Dacă Ţi-ar fi plăcut jertfele, Ţi-aş fi adus,
    dar Ţie nu-Ţi plac arderile de tot.
¹⁷ Jertfa plăcută lui Dumnezeu^[d] este un duh zdrobit;
    Dumnezeule, Tu nu dispreţuieşti o inimă frântă şi mâhnită.

¹⁸ În bunăvoinţa Ta, fă bine Sionului
    şi construieşte zidurile Ierusalimului!
¹⁹ Atunci te vei bucura de jertfe potrivite,
    arderi de tot întregi;
        atunci se vor aduce viţei pe altarul Tău.