Psalmul 50

Un psalm al lui Asaf

¹⁰ Când vei mânca şi te vei sătura, să-L binecuvântezi pe Domnul, Dumnezeul tău, pentru ţara cea bună pe care ţi-a dat-o. ¹¹ Ai grijă ca nu cumva să-L uiţi pe Domnul, Dumnezeul tău, până acolo, încât să nu mai păzeşti poruncile, legile şi hotărârile pe care eu ţi le dau astăzi. ¹² Când vei mânca şi te vei sătura, când vei construi şi vei locui în case frumoase ¹³ şi când vei vedea că cirezile şi turmele ţi s-au înmulţit, argintul şi aurul ţi-au sporit şi tot ce ai s-a mărit, ¹⁴ atunci să nu te mândreşti în inima ta şi să nu uiţi de Domnul, Dumnezeul tău, Care te-a scos din ţara Egiptului, din casa sclaviei. ¹⁵ El te-a condus prin pustia cea mare şi înfricoşătoare cu ţinuturi secetoase, cu şerpi veninoşi şi scorpioni. El a făcut să izvorască apă dintr-o stâncă de cremene. ¹⁶ El ţi-a dat să mănânci în pustie mana pe care nu au cunoscut-o părinţii tăi, ca să te smerească şi să te încerce, dar cu scopul de a-ţi face bine după aceea. ¹⁷ Să nu zici în inima ta: «Forţa şi puterea mâinilor mele mi-au câştigat aceste bogăţii!» ¹⁸ Ci să-ţi aduci aminte de Domnul, Dumnezeul tău, fiindcă El este Cel Ce îţi dă putere să-ţi însuşeşti aceste bogăţii, ca să întărească astfel legământul încheiat cu strămoşii tăi prin jurământ, aşa cum face astăzi.

¹⁹ Dar dacă vei uita de Domnul, Dumnezeul tău, şi te vei duce după alţi dumnezei, dacă le vei sluji şi te vei închina înaintea lor, te asigur astăzi că vei fi nimicit. ²⁰ Veţi pieri la fel ca neamurile pe care Domnul le-a nimicit dinaintea voastră, dacă nu veţi asculta de glasul Domnului, Dumnezeul vostru.

¹¹ Căci atât Cel Ce sfinţeşte, cât şi cei ce sunt sfinţiţi sunt toţi din Unul. De aceea, Lui nu-I este ruşine să-i numească fraţi, ¹² spunând:

¹³ De asemenea, El spune:

Şi, din nou, El spune:

¹⁴ Aşadar, întrucât copiii sunt părtaşi sângelui şi cărnii, El a devenit asemănător cu ei, pentru ca, prin moarte, să-l distrugă pe cel ce are puterea morţii, care este diavolul^[d], ¹⁵ şi să-i elibereze pe cei care toată viaţa lor erau ţinuţi în sclavie prin frica de moarte. ¹⁶ Este clar că El n-a venit să-i ajute pe îngeri, ci a venit să ajute^[e] sămânţa^[f] lui Avraam. ¹⁷ De aceea, El a trebuit să fie făcut în toate precum fraţii Lui, ca să poată fi un Mare Preot milos şi credincios în slujba lui Dumnezeu şi să facă ispăşire pentru păcatele poporului. ¹⁸ Pentru că El Însuşi a fost ispitit prin ceea ce a suferit, El poate să-i ajute pe cei care sunt încercaţi.

Apa preschimbată în vin

2 A treia zi a fost o nuntă în Cana Galileii. Mama lui Isus era acolo. ² La nuntă au fost invitaţi şi Isus cu ucenicii Săi. ³ Când s-a terminat vinul, mama lui Isus I-a zis:

– Nu mai au vin!

⁴ Isus i-a răspuns:

– Femeie^[a], ce am Eu de-a face cu tine?^[b] Nu mi-a sosit încă ceasul!

⁵ Mama Lui le-a zis slujitorilor: „Faceţi orice vă va spune!“ ⁶ Erau acolo şase vase de piatră, puse după obiceiul de curăţire al iudeilor, în fiecare încăpând două sau trei măsuri^[c]. ⁷ Isus le-a zis: „Umpleţi vasele cu apă!“ Şi ei le-au umplut până sus. ⁸ El le-a mai zis: „Acum scoateţi din ele şi duceţi-i mai-marelui ospăţului!“ Şi ei i-au dus. ⁹ Mai-marele ospăţului a gustat apa care fusese făcută vin – el nu ştia de unde este, însă slujitorii care scoseseră apa ştiau – l-a chemat pe mire şi i-a zis: ¹⁰ „Orice om pune la masă mai întâi vinul cel bun, iar după ce oaspeţii au băut mult, îl pune pe cel mai puţin bun. Tu însă ai ţinut vinul cel bun până acum!“

¹¹ Isus a făcut acest început al semnelor^[d] Lui în Cana Galileii şi Şi-a arătat slava, iar ucenicii Lui au crezut în El.

Isus curăţă Templul

¹² După aceea S-a coborât la Capernaum împreună cu mama, fraţii şi ucenicii Lui, şi acolo n-au rămas decât câteva zile.