¹ Mare este Domnul
    şi foarte vrednic de laudă,
        în cetatea Dumnezeului nostru,
muntele Lui cel sfânt!
²     Frumoasă înălţime,
        bucuria întregului pământ,
    ca înălţimile Ţafon^[a], aşa este muntele Sionului,
    cetatea^[b] marelui Împărat!
³ În palatele ei, Dumnezeu
    se face cunoscut ca fiind întăritura ei.

⁴ Iată că regii se adunaseră
    şi înaintaseră cu toţii,
⁵ dar când I-au văzut cetatea, au înlemnit,
    s-au îngrozit şi au fugit.
⁶ Acolo i-a apucat frica,
    i-a cuprins durerea ca la naştere.
⁷ Le-ai făcut precum vântul de răsărit
    care zdrobeşte corăbiile de Tarşiş^[c].
⁸ Ceea ce am auzit,
    am şi văzut
în cetatea Domnului Oştirilor,
    în cetatea Dumnezeului nostru:
        Dumnezeu o întăreşte pe vecie!Sela
⁹ Dumnezeule, la îndurarea Ta ne gândim
    în mijlocul Templului Tău!
¹⁰ Dumnezeule, aşa cum este Numele Tău,
    tot astfel şi lauda Ta ajunge până la marginile lumii.
        Dreapta Ta este plină de dreptate.
¹¹ Muntele Sionului se bucură
    şi satele lui Iuda se înveselesc
        din pricina judecăţilor Tale.

¹² Daţi ocol Sionului, înconjuraţi-l,
    număraţi-i turnurile!
¹³ Admiraţi-i fortificaţiile,
    străbateţi-i^[d] citadelele,
        ca să povestiţi generaţiei următoare!
¹⁴ Acest Dumnezeu este Dumnezeul nostru pentru veci de veci!
    El ne va conduce până la moarte!