¹ Domnul este lumina şi mântuirea mea;
    de cine să mă tem?
Domnul este refugiul vieţii mele;
    de cine să-mi fie frică?

² Când se apropie răufăcătorii de mine
    ca să-mi devoreze carnea,
tocmai ei, asupritorii şi duşmanii mei,
    se poticnesc şi cad.
³ Chiar dacă ar înainta o oştire împotriva mea,
    inima mea tot nu s-ar teme;
chiar dacă s-ar porni război împotriva mea,
    chiar şi atunci aş fi încrezător.

⁴ Un singur lucru cer de la Domnul
    şi-l caut cu stăruinţă:
să locuiesc în Casa Domnului
    în toate zilele vieţii mele,
ca să privesc frumuseţea Domnului
    şi să-L caut în Templul Lui,
⁵ căci El mă va tăinui în Coliba Sa
    în ziua cea rea,
mă va ascunde în locul tainic al Cortului Său
    şi mă va înălţa pe o stâncă.
⁶ Deja mi se înalţă capul
    deasupra duşmanilor care mă împresoară;
de aceea voi aduce la Cortul Lui jertfe în sunet de trâmbiţă,
    voi cânta şi Îl voi lăuda pe Domnul.

⁷ Doamne, ascultă-mi glasul când Te chem,
    îndură-te de mine şi răspunde-mi!
⁸ Inima îmi spune din partea Ta:
    „Caută faţa Mea!“^[a]
Doamne, faţa Ta o caut!
⁹     Nu-Ţi ascunde faţa de mine,
nu îndepărta cu mânie pe robul Tău!
    Tu eşti ajutorul meu!
Nu mă da uitării şi nu mă părăsi,
    Dumnezeul mântuirii mele!
¹⁰ Chiar dacă tatăl meu şi mama mea m-ar părăsi,
    Domnul m-ar primi.^[b]
11 Doamne, învaţă-mă calea Ta,
    condu-mă pe cărarea cea netedă,
        din pricina duşmanilor mei!
¹² Nu-mi da sufletul pe mâna vrăjmaşilor mei,
    căci împotriva mea se ridică nişte martori mincinoşi
        care suflă numai violenţă.

¹³ Eu încă mai cred un lucru:
    că voi vedea bunătatea Domnului
        pe pământul celor vii!
¹⁴ Nădăjduieşte în Domnul!
    Fii tare şi încurajează-ţi inima!
        Nădăjduieşte în Domnul!