¹ Dumnezeu stă în adunarea lui Dumnezeu;
El judecă în mijlocul dumnezeilor.
² „Până când veţi judeca strâmb
şi veţi căuta la faţa celor răi?
³ Faceţi dreptate celui slab şi orfanului,
daţi dreptate nenorocitului şi săracului,
⁴ scăpaţi pe cel nevoiaş şi lipsit –
izbăviţi-i din mâna celor răi.”
⁵ Dar ei nu vor să ştie de nimic, nu pricep nimic,
ci umblă în întuneric,
de aceea se clatină toate temeliile pământului.
⁶ Eu am zis: „Sunteţi dumnezei,
toţi sunteţi fii ai Celui Preaînalt.
⁷ Însă veţi muri ca nişte oameni,
veţi cădea ca un domnitor oarecare.”
⁸ Scoală-Te, Dumnezeule, şi judecă pământul!
Căci toate neamurile sunt ale Tale.