¹ Dumnezeule, scapă-mă^(A) de vrăjmaşii mei,
ocroteşte-mă de potrivnicii mei!
² Scapă-mă de răufăcători,
izbăveşte-mă de oamenii setoşi de sânge!
³ Căci iată-i că stau la pândă să-mi ia viaţa;
nişte oameni porniţi la^(B) rău urzesc lucruri rele împotriva mea,
fără^(C) să fiu vinovat, fără să fi păcătuit, Doamne!
⁴ Cu toată nevinovăţia mea, ei aleargă, se pregătesc:
trezeşte-Te^(D), ieşi inaintea mea şi priveşte!
⁵ Doamne, Dumnezeul oştirilor, Dumnezeul lui Israel,
scoală-Te, ca să pedepseşti toate neamurile!
N-avea milă de niciunul din aceşti vânzători nelegiuiţi.
⁶ Se^(E) întorc în fiecare seară, urlă ca nişte câini
şi dau ocol cetăţii.
⁷ Da, din gura lor ţâşneşte răul,
pe buzele lor sunt săbii^(F);
căci zic: „Cine^(G) aude?”
⁸ Dar Tu^(H), Doamne, râzi de ei,
Tu Îţi baţi joc de toate neamurile.
⁹ Oricare le-ar fi puterea, eu în Tine nădăjduiesc,
căci^(I) Dumnezeu este scăparea mea.
¹⁰ Dumnezeul meu, în bunătatea Lui, îmi iese^(J) înainte,
Dumnezeu^(K) mă face să-mi văd împlinită dorinţa faţă de cei ce mă prigonesc.
¹¹ Nu-i^(L) ucide, ca să nu uite lucrul acesta poporul meu,
ci fă-i să pribegească, prin puterea Ta, şi doboară-i,
Doamne, Scutul nostru!
¹² Gura lor păcătuieşte la fiecare^(M) vorbă care le iese de pe buze:
să se prindă în însăşi mândria lor,
căci nu spun decât blesteme şi minciuni.
¹³ Nimiceşte-i^(N) în mânia Ta, prăpădeşte-i ca să nu mai fie!
Fă-i^(O) să ştie că împărăţeşte Dumnezeu peste Iacov,
până la marginile pământului.
¹⁴ Se^(P) întorc în fiecare seară, urlă ca nişte câini
şi dau ocol cetăţii.
¹⁵ Umblă^(Q) încoace şi încolo după hrană
şi petrec noaptea nesătui.
¹⁶ Dar eu voi cânta puterea Ta;
dis-de-dimineaţă voi lăuda bunătatea Ta.
Căci Tu eşti un turn de scăpare pentru mine,
un loc de adăpost în ziua necazului meu.
¹⁷ O, Tăria^(R) mea! Pe Tine Te voi lăuda,
căci^(S) Dumnezeu, Dumnezeul meu cel prea bun, este turnul meu de scăpare.