Add parallel Print Page Options

Psalmul 27

Un psalm al lui David

Domnul este lumina(A) şi mântuirea(B) mea.
De cine să mă tem?
Domnul(C) este sprijinitorul vieţii mele.
De cine să-mi fie frică?
Când înaintează cei răi împotriva mea,
ca(D) să-mi mănânce carnea,
tocmai ei – prigonitorii şi vrăjmaşii mei –
se clatină şi cad.
Chiar o oştire de(E) ar tăbărî împotriva mea,
inima mea tot nu s-ar teme.
Chiar război de s-ar ridica împotriva mea,
tot plin de încredere aş fi.
Un(F) lucru cer de la Domnul
şi-l doresc fierbinte:
aş vrea să locuiesc(G) toată viaţa mea în Casa Domnului,
ca să privesc frumuseţea(H) Domnului
şi să mă minunez de Templul Lui.
Căci El mă va ocroti în coliba Lui, în(I) ziua necazului,
mă va ascunde sub acoperişul cortului Lui
şi mă va înălţa pe(J) o stâncă.
Iată că mi se şi înalţă capul(K) peste vrăjmaşii mei, care mă înconjoară:
voi aduce jertfe în cortul Lui,
în sunetul trâmbiţei,
voi cânta şi voi lăuda pe Domnul.
Ascultă-mi, Doamne, glasul când Te chem:
ai milă de mine şi ascultă-mă!
Inima îmi zice din partea Ta: „Caută(L) Faţa Mea!”
Şi Faţa Ta, Doamne, o caut!
Nu-mi(M) ascunde Faţa Ta,
nu îndepărta cu mânie pe robul Tău!
Tu eşti ajutorul meu, nu mă lăsa,
nu mă părăsi, Dumnezeul mântuirii mele!
10 Căci(N) tatăl meu şi mama mea mă părăsesc,
dar Domnul mă primeşte.
11 Învaţă-mă(O), Doamne, calea Ta şi povăţuieşte-mă pe cărarea cea dreaptă
din pricina vrăjmaşilor mei.
12 Nu(P) mă lăsa la bunul plac al potrivnicilor mei!
Căci împotriva mea se ridică nişte martori(Q) mincinoşi
şi nişte oameni care nu suflă(R) decât asuprire.
13 O, dacă n-aş fi încredinţat că voi vedea bunătatea Domnului
pe(S) pământul celor vii!…
14 Nădăjduieşte(T) în Domnul!
Fii tare, îmbărbătează-ţi inima
şi nădăjduieşte în Domnul!

Psalmul 28

Un psalm al lui David

Doamne, către Tine strig. Stânca mea!
Nu(U) rămâne surd la glasul meu,
ca(V) nu cumva, dacă Te vei depărta fără să-mi răspunzi,
să ajung ca cei ce se pogoară în groapă.
Ascultă glasul rugăciunilor mele, când strig către Tine,
şi când(W) îmi ridic mâinile spre(X) locaşul Tău cel Sfânt.
Nu(Y) mă lua de pe pământ împreună cu cei răi
şi cu oamenii nelegiuiţi,
care(Z) vorbesc de pace aproapelui lor
şi, când colo, au răutate în inimă.
Răsplăteşte-le(AA) după lucrările lor
şi după răutatea faptelor lor,
răsplăteşte-le după lucrarea mâinilor lor!
Dă-le plata care li se cuvine!
Căci ei(AB) nu iau aminte la lucrările Domnului,
la lucrarea mâinilor Lui.
Să-i doboare şi să nu-i mai scoale!
Binecuvântat să fie Domnul,
căci ascultă glasul rugăciunilor mele!
Domnul este tăria(AC) mea şi scutul meu;
în El mi se(AD) încrede inima şi sunt ajutat.
De aceea îmi este plină de veselie inima
şi-L laud prin cântările mele.
Domnul este tăria poporului Său,
El este Stânca(AE) izbăvitoare a unsului Său.
Mântuieşte, Doamne, poporul Tău
şi binecuvântează moştenirea(AF) Ta!
Fii păstorul şi(AG) sprijinitorul lor în veci.

Psalmul 29

Un psalm al lui David

Fiii lui Dumnezeu, daţi(AH) Domnului,
daţi Domnului slavă şi cinste.
Daţi Domnului slava cuvenită Numelui Lui!
Închinaţi-vă înaintea Domnului îmbrăcaţi cu podoabe(AI) sfinte!
Glasul Domnului răsună pe ape,
Dumnezeul(AJ) slavei face să bubuie tunetul:
Domnul este pe ape mari.
Glasul Domnului este puternic,
glasul Domnului este măreţ.
Glasul Domnului sfărâmă cedrii;
Domnul sfărâmă cedrii(AK) Libanului;
îi(AL) face să sară ca nişte viţei,
şi Libanul şi Sirionul(AM) sar ca nişte pui de bivoli.
Glasul Domnului face să ţâşnească flăcări de foc,
glasul Domnului face să se cutremure pustia;
Domnul face să tremure pustia Cades(AN).
Glasul Domnului face pe cerboaice(AO) să nască;
El despoaie pădurile; în locaşul Lui totul strigă: „Slavă!”
10 Domnul stătea(AP) pe scaunul Lui de domnie când cu Potopul
şi Domnul împărăţeşte în veci pe scaunul Lui de domnie.
11 Domnul(AQ) dă tărie poporului Său,
Domnul binecuvântează pe poporul Său cu pace.

Psalmul 30

Un psalm. O cântare pentru sfinţirea Casei Domnului, făcută de David

Te înalţ, Doamne, căci m-ai(AR) ridicat
şi n-ai lăsat pe vrăjmaşii mei să se bucure(AS) de mine.
Doamne, Dumnezeule,
eu am strigat către Tine,
şi Tu m-ai vindecat(AT).
Doamne, Tu mi-ai ridicat(AU) sufletul din Locuinţa morţilor,
Tu m-ai adus la viaţă din mijlocul celor ce se pogoară(AV) în groapă.
Cântaţi(AW) Domnului, voi cei iubiţi de El,
măriţi prin laudele voastre Numele Lui cel Sfânt!
Căci mânia Lui ţine numai o clipă(AX),
dar îndurarea Lui ţine toată(AY) viaţa:
seara vine plânsul,
iar dimineaţa(AZ), veselia.
Când îmi mergea bine(BA), ziceam:
„Nu mă voi clătina niciodată!”
Doamne, prin bunăvoinţa Ta mă aşezaseşi pe un munte tare,
dar Ţi-ai ascuns(BB) Faţa, şi m-am tulburat.
Doamne, eu am strigat către Tine
şi m-am rugat Domnului zicând:
„Ce vei câştiga dacă-mi verşi sângele şi mă pogori în groapă?
Poate să Te laude ţărâna(BC)?
Poate ea să vestească credincioşia Ta?
10 Ascultă, Doamne, ai milă de mine!
Doamne, ajută-mă!”
11 Şi mi-ai prefăcut(BD) tânguirile în veselie,
mi-ai dezlegat sacul de jale şi m-ai încins cu bucurie,
12 pentru ca inima mea să-Ţi cânte şi să nu stea mută.
Doamne, Dumnezeule, eu pururea Te voi lăuda!

Psalmul 31

Către mai-marele cântăreţilor.

Un psalm al lui David

Doamne, în Tine(BE) mă încred:
să nu fiu dat de ruşine niciodată.
Izbăveşte-mă în(BF) dreptatea Ta!
Pleacă-Ţi(BG) urechea spre mine, grăbeşte de-mi ajută!
Fii pentru mine o stâncă ocrotitoare, o cetăţuie unde să-mi găsesc scăparea!
Căci(BH) Tu eşti Stânca mea, Cetăţuia mea
şi, pentru(BI) Numele Tău, mă vei povăţui şi mă vei călăuzi.
Scoate-mă din laţul pe care mi l-au întins vrăjmaşii.
Căci Tu eşti Ocrotitorul meu!
În mâinile(BJ) Tale îmi încredinţez duhul:
Tu mă vei izbăvi, Doamne, Dumnezeule adevărate!
Eu urăsc pe cei ce(BK) se lipesc de idoli deşerţi
şi mă încred în Domnul.
Fă-mă să mă veselesc şi să mă bucur de îndurarea Ta,
căci vezi ticăloşia mea, ştii(BL) neliniştea sufletului meu,
şi nu mă vei da(BM) în mâinile vrăjmaşului,
ci îmi vei pune picioarele(BN) la loc larg.
Ai milă de mine, Doamne, căci sunt în strâmtorare:
faţa, sufletul şi trupul mi s-au topit(BO) de întristare;
10 mi se sfârşeşte viaţa în durere şi anii în suspinuri.
Mi s-au sleit puterile din pricina fărădelegii mele şi-mi putrezesc oasele(BP)!
11 Din pricina potrivnicilor mei am ajuns(BQ) de ocară,
de mare ocară pentru vecinii(BR) mei, şi de groază pentru prietenii mei;
cei ce(BS) mă văd pe uliţă fug de mine.
12 Sunt uitat de(BT) inimi ca un mort,
am ajuns ca un vas sfărâmat.
13 Aud(BU) vorbele rele ale multora,
văd spaima(BV) care domneşte împrejur,
când se sfătuiesc(BW) ei împreună împotriva mea
şi uneltesc să-mi ia viaţa.
14 Dar eu mă încred în Tine, Doamne,
şi zic: „Tu eşti Dumnezeul meu!”
15 Soarta mea este în mâna Ta;
scapă-mă de vrăjmaşii şi de prigonitorii mei!
16 (BX) să lumineze Faţa Ta peste robul Tău,
scapă-mă prin îndurarea Ta!
17 Doamne, să nu(BY) rămân de ruşine când Te chem.
Ci să rămână de ruşine cei răi şi ei să se pogoare muţi(BZ) în Locuinţa morţilor!
18 Să amuţească(CA) buzele mincinoase,
care vorbesc(CB) cu îndrăzneală,
cu trufie şi dispreţ împotriva celui neprihănit!
19 O, cât(CC) de mare este bunătatea Ta, pe care o păstrezi pentru cei ce se tem de Tine
şi pe care o arăţi celor ce se încred
în Tine, în faţa fiilor oamenilor!
20 Tu(CD) îi ascunzi la adăpostul Feţei Tale de cei ce-i prigonesc,
îi(CE) ocroteşti în cortul Tău de limbile care-i clevetesc.
21 Binecuvântat să fie Domnul,
căci Şi-a arătat în(CF) chip minunat îndurarea faţă de mine:
parc-aş fi fost într-o(CG) cetate întărită!
22 În(CH) pornirea mea nechibzuită, ziceam: „Sunt izgonit(CI) dinaintea Ta!”
Dar Tu ai auzit glasul rugăciunilor mele
când am strigat spre Tine.
23 Iubiţi(CJ) dar pe Domnul, toţi cei iubiţi de El.
Căci Domnul păzeşte pe cei credincioşi
şi pedepseşte aspru pe cei mândri.
24 Fiţi tari(CK) şi îmbărbătaţi-vă inima,
toţi cei ce nădăjduiţi în Domnul!

Psalmul 32

Un psalm al lui David. O cântare

Ferice de cel cu fărădelegea iertată(CL)
şi de cel cu păcatul acoperit!
Ferice de omul căruia nu-i ţine în seamă(CM) Domnul nelegiuirea
şi în(CN) duhul căruia nu este viclenie!
Câtă vreme am tăcut, mi se topeau oasele de gemetele mele necurmate.
Căci zi şi noapte mâna(CO) Ta apăsa asupra mea;
mi se usca vlaga cum se usucă pământul de seceta verii.
Atunci Ţi-am mărturisit păcatul meu şi nu mi-am ascuns fărădelegea.
Am zis(CP): „Îmi voi mărturisi Domnului fărădelegile!”
Şi Tu ai iertat vina păcatului meu.
De(CQ) aceea, orice om evlavios să se roage(CR) Ţie la vreme potrivită!
Şi chiar de s-ar vărsa ape mari, pe el nu-l vor atinge de loc.
Tu(CS) eşti ocrotirea mea, Tu mă scoţi din necaz,
Tu mă înconjuri cu cântări(CT) de izbăvire.
„Eu, zice Domnul, te voi învăţa şi-ţi voi arăta calea pe care trebuie s-o urmezi,
te voi sfătui şi voi avea privirea îndreptată asupra ta.”
Nu(CU) fiţi ca un cal sau ca un catâr fără(CV) pricepere,
pe care-l struneşti cu un frâu şi o zăbală cu care-l legi
ca să nu se apropie de tine.
10 De multe(CW) dureri are parte cel rău,
dar cel ce(CX) se încrede în Domnul este înconjurat cu îndurarea Lui.
11 Neprihăniţilor, bucuraţi-vă(CY) în Domnul şi veseliţi-vă!
Scoateţi strigăte de bucurie, toţi cei cu inima fără prihană!

Psalmul 33

Neprihăniţilor, bucuraţi-vă în(CZ) Domnul!
Oamenilor(DA) fără prihană le şade bine cântarea de laudă.
Lăudaţi pe Domnul cu harpa,
lăudaţi-L cu alăuta cu(DB) zece coarde!
Cântaţi-I(DC) o cântare nouă!
Faceţi să răsune coardele şi glasurile voastre!
Căci Cuvântul Domnului este adevărat
şi toate lucrările Lui se împlinesc cu credincioşie.
El(DD) iubeşte dreptatea şi neprihănirea;
bunătatea(DE) Domnului umple pământul.
Cerurile au fost făcute prin(DF) Cuvântul Domnului
şi toată(DG) oştirea lor, prin(DH) suflarea gurii lui.
El(DI) îngrămădeşte apele mării într-un morman
şi pune adâncurile în cămări.
Tot pământul să se teamă de Domnul!
Toţi locuitorii lumii să tremure înaintea Lui!
Căci el(DJ) zice, şi se face;
porunceşte, şi ce porunceşte ia fiinţă.
10 Domnul(DK) răstoarnă sfaturile neamurilor,
zădărniceşte planurile popoarelor.
11 Dar sfaturile(DL) Domnului dăinuiesc pe vecie
şi planurile inimii Lui, din neam în neam.
12 Ferice(DM) de poporul al cărui Dumnezeu este Domnul!
Ferice de poporul pe care Şi-l alege(DN) El de moştenire!
13 Domnul priveşte din(DO) înălţimea cerurilor
şi vede pe toţi fiii oamenilor.
14 Din locaşul locuinţei Lui, El priveşte
pe toţi locuitorii pământului.
15 El le întocmeşte inima la toţi
şi ia aminte(DP) la toate faptele lor.
16 Nu mărimea oştirii scapă pe împărat(DQ),
nu mărimea puterii izbăveşte pe viteaz;
17 calul nu poate(DR) da chezăşia biruinţei
şi toată vlaga lui nu dă izbăvirea.
18 Iată(DS), ochiul Domnului priveşte peste(DT) cei ce se tem de El,
peste cei ce nădăjduiesc în bunătatea Lui,
19 ca să le scape sufletul de la moarte
şi să-i ţină(DU) cu viaţă în mijlocul foametei.
20 Sufletul(DV) nostru nădăjduieşte în Domnul;
El(DW) este Ajutorul şi Scutul nostru.
21 Da, inima(DX) noastră îşi găseşte bucuria în El,
căci avem încredere în Numele Lui cel Sfânt.
22 Doamne, fie îndurarea Ta peste noi,
după cum o nădăjduim noi de la Tine!

Psalmul 27

Un psalm al lui David

Domnul este lumina(A) şi mântuirea(B) mea.
De cine să mă tem?
Domnul(C) este sprijinitorul vieţii mele.
De cine să-mi fie frică?
Când înaintează cei răi împotriva mea,
ca(D) să-mi mănânce carnea,
tocmai ei – prigonitorii şi vrăjmaşii mei –
se clatină şi cad.
Chiar o oştire de(E) ar tăbărî împotriva mea,
inima mea tot nu s-ar teme.
Chiar război de s-ar ridica împotriva mea,
tot plin de încredere aş fi.
Un(F) lucru cer de la Domnul
şi-l doresc fierbinte:
aş vrea să locuiesc(G) toată viaţa mea în Casa Domnului,
ca să privesc frumuseţea(H) Domnului
şi să mă minunez de Templul Lui.
Căci El mă va ocroti în coliba Lui, în(I) ziua necazului,
mă va ascunde sub acoperişul cortului Lui
şi mă va înălţa pe(J) o stâncă.
Iată că mi se şi înalţă capul(K) peste vrăjmaşii mei, care mă înconjoară:
voi aduce jertfe în cortul Lui,
în sunetul trâmbiţei,
voi cânta şi voi lăuda pe Domnul.
Ascultă-mi, Doamne, glasul când Te chem:
ai milă de mine şi ascultă-mă!
Inima îmi zice din partea Ta: „Caută(L) Faţa Mea!”
Şi Faţa Ta, Doamne, o caut!
Nu-mi(M) ascunde Faţa Ta,
nu îndepărta cu mânie pe robul Tău!
Tu eşti ajutorul meu, nu mă lăsa,
nu mă părăsi, Dumnezeul mântuirii mele!
10 Căci(N) tatăl meu şi mama mea mă părăsesc,
dar Domnul mă primeşte.
11 Învaţă-mă(O), Doamne, calea Ta şi povăţuieşte-mă pe cărarea cea dreaptă
din pricina vrăjmaşilor mei.
12 Nu(P) mă lăsa la bunul plac al potrivnicilor mei!
Căci împotriva mea se ridică nişte martori(Q) mincinoşi
şi nişte oameni care nu suflă(R) decât asuprire.
13 O, dacă n-aş fi încredinţat că voi vedea bunătatea Domnului
pe(S) pământul celor vii!…
14 Nădăjduieşte(T) în Domnul!
Fii tare, îmbărbătează-ţi inima
şi nădăjduieşte în Domnul!

Psalmul 28

Un psalm al lui David

Doamne, către Tine strig. Stânca mea!
Nu(U) rămâne surd la glasul meu,
ca(V) nu cumva, dacă Te vei depărta fără să-mi răspunzi,
să ajung ca cei ce se pogoară în groapă.
Ascultă glasul rugăciunilor mele, când strig către Tine,
şi când(W) îmi ridic mâinile spre(X) locaşul Tău cel Sfânt.
Nu(Y) mă lua de pe pământ împreună cu cei răi
şi cu oamenii nelegiuiţi,
care(Z) vorbesc de pace aproapelui lor
şi, când colo, au răutate în inimă.
Răsplăteşte-le(AA) după lucrările lor
şi după răutatea faptelor lor,
răsplăteşte-le după lucrarea mâinilor lor!
Dă-le plata care li se cuvine!
Căci ei(AB) nu iau aminte la lucrările Domnului,
la lucrarea mâinilor Lui.
Să-i doboare şi să nu-i mai scoale!
Binecuvântat să fie Domnul,
căci ascultă glasul rugăciunilor mele!
Domnul este tăria(AC) mea şi scutul meu;
în El mi se(AD) încrede inima şi sunt ajutat.
De aceea îmi este plină de veselie inima
şi-L laud prin cântările mele.
Domnul este tăria poporului Său,
El este Stânca(AE) izbăvitoare a unsului Său.
Mântuieşte, Doamne, poporul Tău
şi binecuvântează moştenirea(AF) Ta!
Fii păstorul şi(AG) sprijinitorul lor în veci.

Psalmul 29

Un psalm al lui David

Fiii lui Dumnezeu, daţi(AH) Domnului,
daţi Domnului slavă şi cinste.
Daţi Domnului slava cuvenită Numelui Lui!
Închinaţi-vă înaintea Domnului îmbrăcaţi cu podoabe(AI) sfinte!
Glasul Domnului răsună pe ape,
Dumnezeul(AJ) slavei face să bubuie tunetul:
Domnul este pe ape mari.
Glasul Domnului este puternic,
glasul Domnului este măreţ.
Glasul Domnului sfărâmă cedrii;
Domnul sfărâmă cedrii(AK) Libanului;
îi(AL) face să sară ca nişte viţei,
şi Libanul şi Sirionul(AM) sar ca nişte pui de bivoli.
Glasul Domnului face să ţâşnească flăcări de foc,
glasul Domnului face să se cutremure pustia;
Domnul face să tremure pustia Cades(AN).
Glasul Domnului face pe cerboaice(AO) să nască;
El despoaie pădurile; în locaşul Lui totul strigă: „Slavă!”
10 Domnul stătea(AP) pe scaunul Lui de domnie când cu Potopul
şi Domnul împărăţeşte în veci pe scaunul Lui de domnie.
11 Domnul(AQ) dă tărie poporului Său,
Domnul binecuvântează pe poporul Său cu pace.

Psalmul 30

Un psalm. O cântare pentru sfinţirea Casei Domnului, făcută de David

Te înalţ, Doamne, căci m-ai(AR) ridicat
şi n-ai lăsat pe vrăjmaşii mei să se bucure(AS) de mine.
Doamne, Dumnezeule,
eu am strigat către Tine,
şi Tu m-ai vindecat(AT).
Doamne, Tu mi-ai ridicat(AU) sufletul din Locuinţa morţilor,
Tu m-ai adus la viaţă din mijlocul celor ce se pogoară(AV) în groapă.
Cântaţi(AW) Domnului, voi cei iubiţi de El,
măriţi prin laudele voastre Numele Lui cel Sfânt!
Căci mânia Lui ţine numai o clipă(AX),
dar îndurarea Lui ţine toată(AY) viaţa:
seara vine plânsul,
iar dimineaţa(AZ), veselia.
Când îmi mergea bine(BA), ziceam:
„Nu mă voi clătina niciodată!”
Doamne, prin bunăvoinţa Ta mă aşezaseşi pe un munte tare,
dar Ţi-ai ascuns(BB) Faţa, şi m-am tulburat.
Doamne, eu am strigat către Tine
şi m-am rugat Domnului zicând:
„Ce vei câştiga dacă-mi verşi sângele şi mă pogori în groapă?
Poate să Te laude ţărâna(BC)?
Poate ea să vestească credincioşia Ta?
10 Ascultă, Doamne, ai milă de mine!
Doamne, ajută-mă!”
11 Şi mi-ai prefăcut(BD) tânguirile în veselie,
mi-ai dezlegat sacul de jale şi m-ai încins cu bucurie,
12 pentru ca inima mea să-Ţi cânte şi să nu stea mută.
Doamne, Dumnezeule, eu pururea Te voi lăuda!

Psalmul 31

Către mai-marele cântăreţilor.

Un psalm al lui David

Doamne, în Tine(BE) mă încred:
să nu fiu dat de ruşine niciodată.
Izbăveşte-mă în(BF) dreptatea Ta!
Pleacă-Ţi(BG) urechea spre mine, grăbeşte de-mi ajută!
Fii pentru mine o stâncă ocrotitoare, o cetăţuie unde să-mi găsesc scăparea!
Căci(BH) Tu eşti Stânca mea, Cetăţuia mea
şi, pentru(BI) Numele Tău, mă vei povăţui şi mă vei călăuzi.
Scoate-mă din laţul pe care mi l-au întins vrăjmaşii.
Căci Tu eşti Ocrotitorul meu!
În mâinile(BJ) Tale îmi încredinţez duhul:
Tu mă vei izbăvi, Doamne, Dumnezeule adevărate!
Eu urăsc pe cei ce(BK) se lipesc de idoli deşerţi
şi mă încred în Domnul.
Fă-mă să mă veselesc şi să mă bucur de îndurarea Ta,
căci vezi ticăloşia mea, ştii(BL) neliniştea sufletului meu,
şi nu mă vei da(BM) în mâinile vrăjmaşului,
ci îmi vei pune picioarele(BN) la loc larg.
Ai milă de mine, Doamne, căci sunt în strâmtorare:
faţa, sufletul şi trupul mi s-au topit(BO) de întristare;
10 mi se sfârşeşte viaţa în durere şi anii în suspinuri.
Mi s-au sleit puterile din pricina fărădelegii mele şi-mi putrezesc oasele(BP)!
11 Din pricina potrivnicilor mei am ajuns(BQ) de ocară,
de mare ocară pentru vecinii(BR) mei, şi de groază pentru prietenii mei;
cei ce(BS) mă văd pe uliţă fug de mine.
12 Sunt uitat de(BT) inimi ca un mort,
am ajuns ca un vas sfărâmat.
13 Aud(BU) vorbele rele ale multora,
văd spaima(BV) care domneşte împrejur,
când se sfătuiesc(BW) ei împreună împotriva mea
şi uneltesc să-mi ia viaţa.
14 Dar eu mă încred în Tine, Doamne,
şi zic: „Tu eşti Dumnezeul meu!”
15 Soarta mea este în mâna Ta;
scapă-mă de vrăjmaşii şi de prigonitorii mei!
16 (BX) să lumineze Faţa Ta peste robul Tău,
scapă-mă prin îndurarea Ta!
17 Doamne, să nu(BY) rămân de ruşine când Te chem.
Ci să rămână de ruşine cei răi şi ei să se pogoare muţi(BZ) în Locuinţa morţilor!
18 Să amuţească(CA) buzele mincinoase,
care vorbesc(CB) cu îndrăzneală,
cu trufie şi dispreţ împotriva celui neprihănit!
19 O, cât(CC) de mare este bunătatea Ta, pe care o păstrezi pentru cei ce se tem de Tine
şi pe care o arăţi celor ce se încred
în Tine, în faţa fiilor oamenilor!
20 Tu(CD) îi ascunzi la adăpostul Feţei Tale de cei ce-i prigonesc,
îi(CE) ocroteşti în cortul Tău de limbile care-i clevetesc.
21 Binecuvântat să fie Domnul,
căci Şi-a arătat în(CF) chip minunat îndurarea faţă de mine:
parc-aş fi fost într-o(CG) cetate întărită!
22 În(CH) pornirea mea nechibzuită, ziceam: „Sunt izgonit(CI) dinaintea Ta!”
Dar Tu ai auzit glasul rugăciunilor mele
când am strigat spre Tine.
23 Iubiţi(CJ) dar pe Domnul, toţi cei iubiţi de El.
Căci Domnul păzeşte pe cei credincioşi
şi pedepseşte aspru pe cei mândri.
24 Fiţi tari(CK) şi îmbărbătaţi-vă inima,
toţi cei ce nădăjduiţi în Domnul!

Psalmul 32

Un psalm al lui David. O cântare

Ferice de cel cu fărădelegea iertată(CL)
şi de cel cu păcatul acoperit!
Ferice de omul căruia nu-i ţine în seamă(CM) Domnul nelegiuirea
şi în(CN) duhul căruia nu este viclenie!
Câtă vreme am tăcut, mi se topeau oasele de gemetele mele necurmate.
Căci zi şi noapte mâna(CO) Ta apăsa asupra mea;
mi se usca vlaga cum se usucă pământul de seceta verii.
Atunci Ţi-am mărturisit păcatul meu şi nu mi-am ascuns fărădelegea.
Am zis(CP): „Îmi voi mărturisi Domnului fărădelegile!”
Şi Tu ai iertat vina păcatului meu.
De(CQ) aceea, orice om evlavios să se roage(CR) Ţie la vreme potrivită!
Şi chiar de s-ar vărsa ape mari, pe el nu-l vor atinge de loc.
Tu(CS) eşti ocrotirea mea, Tu mă scoţi din necaz,
Tu mă înconjuri cu cântări(CT) de izbăvire.
„Eu, zice Domnul, te voi învăţa şi-ţi voi arăta calea pe care trebuie s-o urmezi,
te voi sfătui şi voi avea privirea îndreptată asupra ta.”
Nu(CU) fiţi ca un cal sau ca un catâr fără(CV) pricepere,
pe care-l struneşti cu un frâu şi o zăbală cu care-l legi
ca să nu se apropie de tine.
10 De multe(CW) dureri are parte cel rău,
dar cel ce(CX) se încrede în Domnul este înconjurat cu îndurarea Lui.
11 Neprihăniţilor, bucuraţi-vă(CY) în Domnul şi veseliţi-vă!
Scoateţi strigăte de bucurie, toţi cei cu inima fără prihană!

Psalmul 33

Neprihăniţilor, bucuraţi-vă în(CZ) Domnul!
Oamenilor(DA) fără prihană le şade bine cântarea de laudă.
Lăudaţi pe Domnul cu harpa,
lăudaţi-L cu alăuta cu(DB) zece coarde!
Cântaţi-I(DC) o cântare nouă!
Faceţi să răsune coardele şi glasurile voastre!
Căci Cuvântul Domnului este adevărat
şi toate lucrările Lui se împlinesc cu credincioşie.
El(DD) iubeşte dreptatea şi neprihănirea;
bunătatea(DE) Domnului umple pământul.
Cerurile au fost făcute prin(DF) Cuvântul Domnului
şi toată(DG) oştirea lor, prin(DH) suflarea gurii lui.
El(DI) îngrămădeşte apele mării într-un morman
şi pune adâncurile în cămări.
Tot pământul să se teamă de Domnul!
Toţi locuitorii lumii să tremure înaintea Lui!
Căci el(DJ) zice, şi se face;
porunceşte, şi ce porunceşte ia fiinţă.
10 Domnul(DK) răstoarnă sfaturile neamurilor,
zădărniceşte planurile popoarelor.
11 Dar sfaturile(DL) Domnului dăinuiesc pe vecie
şi planurile inimii Lui, din neam în neam.
12 Ferice(DM) de poporul al cărui Dumnezeu este Domnul!
Ferice de poporul pe care Şi-l alege(DN) El de moştenire!
13 Domnul priveşte din(DO) înălţimea cerurilor
şi vede pe toţi fiii oamenilor.
14 Din locaşul locuinţei Lui, El priveşte
pe toţi locuitorii pământului.
15 El le întocmeşte inima la toţi
şi ia aminte(DP) la toate faptele lor.
16 Nu mărimea oştirii scapă pe împărat(DQ),
nu mărimea puterii izbăveşte pe viteaz;
17 calul nu poate(DR) da chezăşia biruinţei
şi toată vlaga lui nu dă izbăvirea.
18 Iată(DS), ochiul Domnului priveşte peste(DT) cei ce se tem de El,
peste cei ce nădăjduiesc în bunătatea Lui,
19 ca să le scape sufletul de la moarte
şi să-i ţină(DU) cu viaţă în mijlocul foametei.
20 Sufletul(DV) nostru nădăjduieşte în Domnul;
El(DW) este Ajutorul şi Scutul nostru.
21 Da, inima(DX) noastră îşi găseşte bucuria în El,
căci avem încredere în Numele Lui cel Sfânt.
22 Doamne, fie îndurarea Ta peste noi,
după cum o nădăjduim noi de la Tine!