¹ Vino în ajutor, Doamne, căci se duc cei evlavioşi^[b]
    şi pier cei credincioşi dintre fiii oamenilor!
² În zadar se linguşesc unul pe altul
    şi vorbesc de la inimă la inimă.

³ Nimicească Domnul buzele linguşitoare
    şi limba lăudăroasă,
⁴ pe cei care zic: „Cu limba noastră vom reuşi;
    suntem stăpânii buzelor noastre! Cine poate stăpâni peste noi?“

⁵ „Din pricina violenţei faţă de cel sărman şi a strigătelor celui nevoiaş,
    chiar acum Mă voi ridica, zice Domnul,
        şi-i voi mântui de prigonitorul lor.“
⁶ Cuvintele Domnului sunt cuvinte curate,
    ca argintul purificat într-un cuptor de pământ,
        rafinat de şapte ori.

⁷ Tu, Doamne, ne vei păzi,
    Tu ne vei păzi în veci de asemenea oameni^[c].
⁸ Cei răi mişună peste tot,
    când ticăloşia este înălţată printre fiii oamenilor.