Add parallel Print Page Options

Strigarea înţelepciunii

Pildele(A) lui Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel,
pentru cunoaşterea înţelepciunii şi învăţăturii,
pentru înţelegerea cuvintelor minţii;
pentru(B) căpătarea învăţăturilor de bun-simţ,
de dreptate, de judecată şi de nepărtinire;
ca să dea celor(C) neîncercaţi agerime de minte,
tânărului cunoştinţă şi chibzuinţă,
să asculte(D) însă şi înţeleptul, şi îşi va mări ştiinţa,
şi cel priceput, şi va căpăta iscusinţă
pentru prinderea înţelesului unei pilde sau al unui cuvânt adânc,
înţelesul cuvintelor înţelepţilor şi al cuvintelor lor cu tâlc(E).
Frica Domnului este începutul(F) ştiinţei,
dar nebunii nesocotesc înţelepciunea şi învăţătura.
Ascultă, fiule(G), învăţătura tatălui tău
şi nu lepăda îndrumările mamei tale!
Căci ele sunt o cunună(H) plăcută pe capul tău
şi un lanţ de aur la gâtul tău.

Ferirea de ispite

10 Fiule, dacă nişte păcătoşi vor să te amăgească,
nu te(I) lăsa câştigat de ei!
11 Dacă-ţi vor zice: „Vino cu noi!
Haidem să întindem curse, ca să vărsăm(J) sânge,
să întindem fără temei laţuri celui nevinovat;
12 haidem să-i înghiţim de vii, ca Locuinţa morţilor,
şi întregi, ca(K) pe cei ce se pogoară în groapă;
13 vom găsi tot felul de lucruri scumpe
şi ne vom umple casele cu pradă;
14 vei avea şi tu partea ta la fel cu noi,
o pungă vom avea cu toţii!” –
15 fiule, să nu porneşti la(L) drum cu ei,
abate-ţi(M) piciorul de pe cărarea lor!
16 Căci(N) picioarele lor aleargă la rău
şi se grăbesc să verse sânge.
17 Dar degeaba se aruncă laţul
înaintea ochilor tuturor păsărilor,
18 căci ei întind curse tocmai împotriva sângelui lor
şi sufletului lor îi întind ei laţuri.
19 Aceasta este soarta(O) tuturor celor lacomi de câştig:
lăcomia aduce pierderea celor ce se dedau la ea.

Cei neascultători

20 Înţelepciunea(P) strigă pe uliţe,
îşi înalţă glasul în pieţe;
21 strigă unde e zarva mai mare,
la porţi, în cetate, îşi spune cuvintele ei:
22 „Până când veţi iubi prostia, proştilor?
Până când le va plăcea batjocoritorilor batjocura
şi vor urî nebunii ştiinţa?
23 Întoarceţi-vă să ascultaţi mustrările mele!
Iată, voi turna(Q) duhul meu peste voi,
vă voi face cunoscut cuvintele mele…
24 Fiindcă(R) eu chem, şi voi vă împotriviţi,
fiindcă îmi întind mâna, şi nimeni nu ia seama,
25 fiindcă lepădaţi(S) toate sfaturile mele
şi nu vă plac mustrările mele,
26 de aceea şi(T) eu voi râde când veţi fi în vreo nenorocire;
îmi voi bate joc de voi când vă va apuca groaza,
27 când vă va apuca groaza ca(U) o furtună
şi când vă va învălui nenorocirea ca un vârtej,
când vor da peste voi necazul şi strâmtorarea.
28 Atunci(V) mă vor chema, şi nu voi răspunde;
mă vor căuta, şi nu mă vor găsi.
29 Pentru că au(W) urât ştiinţa
şi n-au ales(X) frica Domnului;
30 pentru că n-au(Y) iubit sfaturile mele
şi au nesocotit toate mustrările mele.
31 De aceea, se vor hrăni(Z) cu roada umbletelor lor
şi se vor sătura cu sfaturile lor.
32 Căci împotrivirea proştilor îi ucide
şi liniştea nebunilor îi pierde,
33 dar cel ce(AA) m-ascultă va locui fără grijă,
va trăi liniştit(AB) şi fără să se teamă de vreun rău.”

Îndemn la căutarea înţelepciunii

Fiule, dacă vei primi cuvintele mele,
dacă vei păstra(AC) cu tine învăţăturile mele,
dacă vei lua aminte la înţelepciune
şi dacă-ţi vei pleca inima la pricepere;
dacă vei cere înţelepciune
şi dacă te vei ruga pentru pricepere;
dacă o vei căuta(AD) ca argintul
şi vei umbla după ea ca după o comoară,
atunci vei înţelege frica de Domnul
şi vei găsi cunoştinţa lui Dumnezeu.
Căci(AE) Domnul dă înţelepciune;
din gura Lui iese cunoştinţă şi pricepere.
El dă izbândă celor fără prihană,
dă un scut(AF) celor ce umblă în nevinovăţie.
Ocroteşte cărările neprihănirii
şi păzeşte(AG) calea credincioşilor Lui.
Atunci vei înţelege dreptatea, judecata,
nepărtinirea, toate căile care duc la bine.

Înţelepciunea ne fereşte de cei amăgitori

10 Căci înţelepciunea va veni în inima ta
şi cunoştinţa va fi desfătarea sufletului tău;
11 chibzuinţa(AH) va veghea asupra ta,
priceperea te va păzi,
12 ca să te scape de calea cea rea,
de omul care ţine cuvântări stricate;
13 de cei ce părăsesc cărările adevărate,
ca să umble(AI) pe drumuri întunecoase;
14 care se bucură(AJ) să facă răul
şi îşi pun plăcerea(AK) în răutate,
15 care(AL) umblă pe cărări strâmbe
şi apucă pe drumuri sucite;
16 ca să te scape şi de nevasta(AM) altuia,
de străina(AN) care întrebuinţează vorbe ademenitoare;
17 care părăseşte(AO) pe bărbatul tinereţii ei
şi uită legământul Dumnezeului ei.
18 Căci casa(AP) ei pogoară la moarte
şi drumul ei duce la cei morţi:
19 niciunul care se duce la ea nu se mai întoarce
şi nu mai găseşte cărările vieţii.
20 De aceea, tu să umbli pe calea oamenilor de bine
şi să ţii cărările celor neprihăniţi!
21 Căci oamenii(AQ) fără prihană vor locui ţara
şi oamenii neîntinaţi vor rămâne în ea,
22 dar cei răi(AR) vor fi nimiciţi din ţară
şi cei necredincioşi vor fi smulşi din ea.

Folosul temerii de Dumnezeu şi al înţelepciunii

Fiule, nu uita învăţăturile mele
şi păstrează în inima(AS) ta sfaturile mele!
Căci ele îţi vor lungi zilele şi anii vieţii tale
şi-ţi vor aduce multă pace(AT).
Să nu te părăsească bunătatea şi credincioşia:
leagă-ţi-le(AU) la gât,
scrie-le(AV) pe tăbliţa inimii tale.
Şi astfel vei căpăta trecere(AW) şi minte sănătoasă
înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor.
Încrede-te(AX) în Domnul din toată inima ta
şi nu(AY) te bizui pe înţelepciunea ta!
Recunoaşte-L(AZ) în toate căile tale,
şi El îţi va netezi(BA) cărările.
Nu te socoti singur(BB) înţelept;
teme-te(BC) de Domnul şi abate-te de la rău!
Aceasta va aduce sănătate trupului tău
şi răcorire oaselor(BD) tale.
Cinsteşte(BE) pe Domnul cu averile tale
şi cu cele dintâi roade din tot venitul tău,
10 căci(BF) atunci grânarele îţi vor fi pline de belşug
şi teascurile tale vor geme de must.

Fericirea şi înţelepciunea adevărată

11 Fiule(BG), nu dispreţui mustrarea Domnului
şi nu te mâhni de pedepsele Lui.
12 Căci Domnul mustră pe cine iubeşte,
ca un părinte(BH) pe copilul pe care-l iubeşte!
13 Ferice(BI) de omul care găseşte înţelepciunea
şi de omul care capătă pricepere!
14 Căci câştigul(BJ) pe care-l aduce ea este mai bun decât al argintului,
şi venitul adus de ea este mai de preţ decât aurul;
15 ea este mai de preţ decât mărgăritarele
şi toate comorile(BK) tale nu se pot asemui cu ea.
16 În dreapta ei este o viaţă lungă(BL);
în stânga ei, bogăţie şi slavă.
17 Căile(BM) ei sunt nişte căi plăcute
şi toate cărările ei sunt nişte cărări paşnice.
18 Ea este un pom de(BN) viaţă pentru cei ce o apucă,
şi cei ce o au sunt fericiţi.
19 Prin înţelepciune a întemeiat Domnul(BO) pământul
şi prin pricepere a întărit El cerurile;
20 prin ştiinţa(BP) Lui s-au deschis adâncurile
şi strecoară norii(BQ) roua.
21 Fiule, să nu se depărteze învăţăturile acestea de ochii tăi:
păstrează înţelepciunea şi chibzuinţa!
22 Căci ele vor fi viaţa sufletului tău
şi podoaba(BR) gâtului tău.
23 Atunci(BS) vei merge cu încredere pe drumul tău,
şi piciorul nu ţi se va poticni.
24 Când(BT) te vei culca, vei fi fără teamă
şi când vei dormi, somnul îţi va fi dulce.
25 Nu te teme nici de spaimă năpraznică(BU),
nici de o năvălire din partea celor răi,
26 căci Domnul va fi nădejdea ta
şi El îţi va păzi piciorul de cădere.

Îndemnuri la o bună vieţuire

27 Nu opri o binefacere(BV) celui ce are nevoie de ea
când poţi s-o faci.
28 Nu(BW) zice aproapelui tău: „Du-te şi vino iarăşi;
îţi voi da mâine!”,
când ai de unde să dai!
29 Nu gândi rău împotriva aproapelui tău
când locuieşte liniştit lângă tine.
30 Nu te certa(BX) fără pricină cu cineva,
când nu ţi-a făcut niciun rău.
31 Nu pizmui pe omul asupritor(BY)
şi nu alege niciuna din căile lui!
32 Căci Domnul urăşte pe oamenii stricaţi,
dar este prieten cu cei fără prihană(BZ).
33 Blestemul(CA) Domnului este în casa celui rău,
dar locuinţa celor neprihăniţi o binecuvântează(CB).
34 Când are a face cu cei batjocoritori,
Îşi bate joc(CC) de ei,
dar celor smeriţi le dă har.
35 Înţelepţii vor moşteni slava,
dar partea celor nebuni este ruşinea.

Ascultaţi, fiilor(CD), învăţătura unui tată
şi luaţi aminte ca să pricepeţi,
căci eu vă dau sfaturi bune:
nu lepădaţi învăţătura mea.
Căci, când eram încă fiu la tatăl meu
şi fiu gingaş(CE) şi singur la mama mea,
el(CF) mă învăţa atunci şi-mi zicea:
Păstrează bine în inima ta cuvintele mele,
păzeşte învăţăturile mele, şi vei trăi!
Dobândeşte(CG) înţelepciune, dobândeşte pricepere;
nu uita cuvintele gurii mele şi nu te abate de la ele.
N-o părăsi, şi ea te va păzi;
iubeşte-o(CH), şi te va ocroti!
Iată(CI) începutul înţelepciunii:
dobândeşte înţelepciunea
şi, cu tot ce ai, dobândeşte priceperea.
Înalţă-o(CJ), şi ea te va înălţa;
ea va fi slava ta dacă o vei îmbrăţişa.
Ea îţi va pune pe cap o cunună plăcută(CK),
te va împodobi cu o strălucită cunună împărătească.
10 Ascultă, fiule, primeşte cuvintele mele,
şi anii(CL) vieţii tale se vor înmulţi.
11 Eu îţi arăt calea înţelepciunii,
te povăţuiesc pe cărările neprihănirii.
12 Când vei umbla, pasul nu-ţi(CM) va fi stânjenit
şi, când vei alerga(CN), nu te vei poticni.
13 Ţine învăţătura, n-o lăsa din mână;
păstrează-o, căci ea este viaţa ta.
14 Nu(CO) intra pe cărarea celor răi
şi nu umbla pe calea celor nelegiuiţi!
15 Fereşte-te de ea, nu trece pe ea;
ocoleşte-o şi treci înainte!
16 Căci(CP) ei nu dorm dacă n-au făcut răul,
le piere somnul dacă nu fac pe cineva să cadă;
17 căci ei mănâncă pâine nelegiuită
şi beau vin stors cu sila.
18 Dar(CQ) cărarea celor neprihăniţi este(CR) ca lumina strălucitoare,
a cărei strălucire merge mereu crescând până la miezul zilei.
19 Calea celor răi este ca întunericul(CS) gros:
ei nu văd de ce se vor poticni.
20 Fiule, ia aminte la cuvintele mele,
pleacă-ţi urechea la vorbele mele!
21 (CT) nu se depărteze cuvintele acestea de ochii tăi,
păstrează-le(CU) în fundul inimii tale!
22 Căci ele sunt viaţă pentru cei ce le găsesc
şi sănătate(CV) pentru tot trupul lor.
23 Păzeşte-ţi inima mai mult decât orice,
căci din ea ies izvoarele vieţii.
24 Izgoneşte neadevărul din gura ta
şi depărtează viclenia de pe buzele tale!
25 Ochii tăi să privească drept
şi pleoapele tale să caute drept înaintea ta.
26 Cărarea pe care mergi să fie netedă
şi toate căile tale să fie hotărâte:
27 nu te(CW) abate nici la dreapta, nici la stânga
şi fereşte-te(CX) de rău.

Fereşte-te de desfrânare

Fiule, ia aminte la înţelepciunea mea
şi pleacă urechea la învăţătura mea,
ca să fii cu chibzuinţă
şi buzele tale să aibă(CY) cunoştinţă.
Căci(CZ) buzele femeii străine strecoară miere
şi cerul gurii ei este mai lunecos(DA) decât untdelemnul,
dar(DB) la urmă este amară ca pelinul,
ascuţită(DC) ca o sabie cu două tăişuri.
Picioarele(DD) ei pogoară la moarte,
paşii ei dau în Locuinţa morţilor.
Aşa că ea nu poate găsi calea vieţii,
rătăceşte în căile ei şi nu ştie unde merge.
Şi acum, fiule, ascultă-mă
şi nu te abate de la cuvintele gurii mele:
depărtează-te de drumul care duce la ea
şi nu te apropia de uşa casei ei,
ca nu cumva să-ţi dai altora vlaga ta
şi unui om fără milă anii tăi;
10 ca nu cumva nişte străini să se sature de averea ta
şi tu să te trudeşti pentru casa altuia;
11 ca nu cumva să gemi, la urmă,
când carnea şi trupul ţi se vor istovi
12 şi să zici: „Cum am putut eu să urăsc(DE) certarea
şi cum a dispreţuit inima(DF) mea mustrarea?
13 Cum am putut să n-ascult glasul învăţătorilor mei
şi să nu iau aminte la cei ce mă învăţau?
14 Cât pe ce să mă nenorocesc de tot
în mijlocul poporului şi adunării!”
15 Bea apă din fântâna ta
şi din izvoarele puţului tău.
16 Ce, vrei să ţi se verse izvoarele afară?
Şi să-ţi curgă râurile pe pieţele de obşte?
17 Lasă-le să fie numai pentru tine,
şi nu pentru străinii de lângă tine.
18 Izvorul tău să fie binecuvântat
şi bucură-te de nevasta(DG) tinereţii tale.
19 Cerboaică(DH) iubită, căprioară plăcută:
fii îmbătat tot timpul de drăgălăşiile ei,
fii îndrăgostit necurmat de dragostea ei!
20 Şi pentru ce, fiule, ai fi îndrăgostit de o(DI) străină
şi ai îmbrăţişa sânul unei necunoscute?
21 Căci(DJ) căile omului sunt lămurite înaintea ochilor Domnului
şi El vede toate cărările lui.
22 Cel rău este prins în înseşi(DK) nelegiuirile lui
şi este apucat de legăturile păcatului lui.
23 El va muri din lipsă de înfrânare(DL),
se va poticni din prea multa lui nebunie.

Asupra chezăşiei

Fiule, dacă(DM) te-ai pus chezaş pentru aproapele tău,
dacă te-ai prins pentru altul,
dacă eşti legat prin făgăduinţa gurii tale,
dacă eşti prins de cuvintele gurii tale,
fă totuşi lucrul acesta, fiule: dezleagă-te,
căci ai căzut în mâna aproapelui tău!
De aceea du-te, aruncă-te cu faţa la pământ şi stăruie de el.
Nu da(DN) somn ochilor tăi,
nici aţipire pleoapelor tale!
Scapă din mâna lui cum scapă căprioara din mâna vânătorului
şi ca pasărea din mâna păsărarului…

Fereşte-te de lenevie

Du-te(DO) la furnică, leneşule;
uită-te cu băgare de seamă la căile ei şi înţelepţeşte-te!
Ea n-are nici căpetenie,
nici priveghetor, nici stăpân,
totuşi, îşi pregăteşte hrana vara
şi strânge de ale mâncării în timpul secerişului.
Până când(DP) vei sta culcat, leneşule?
Când te vei scula din somnul tău?
10 Să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin,
să mai încrucişezi puţin mâinile ca să dormi!…
11 Şi sărăcia(DQ) vine peste tine ca un hoţ
şi lipsa, ca un om înarmat.

Fereşte-te de răutate

12 Omul de nimic, omul nelegiuit,
umblă cu neadevărul în gură,
13 clipeşte(DR) din ochi, dă din picior
şi face semne cu degetele.
14 Răutatea este în inima lui, urzeşte(DS) lucrurile rele întruna
şi stârneşte(DT) certuri.
15 De aceea, nimicirea îi va veni pe neaşteptate;
va fi zdrobit(DU) deodată şi fără leac(DV).
16 Şase lucruri urăşte Domnul
şi chiar şapte Îi sunt urâte:
17 ochii(DW) trufaşi, limba(DX) mincinoasă,
mâinile(DY) care varsă sânge nevinovat,
18 inima(DZ) care urzeşte planuri nelegiuite,
picioarele(EA) care aleargă repede la rău,
19 martorul(EB) mincinos, care spune minciuni,
şi cel ce stârneşte(EC) certuri între fraţi.

Fereşte-te de preacurvie

20 Fiule(ED), păzeşte sfaturile tatălui tău
şi nu lepăda învăţătura mamei tale:
21 leagă-le(EE) necurmat la inimă,
atârnă-le de gât.
22 Ele te vor însoţi(EF) în mersul tău,
te vor(EG) păzi în pat
şi îţi vor vorbi la deşteptare.
23 Căci(EH) sfatul este o candelă, învăţătura este o lumină,
iar îndemnul şi mustrarea sunt calea vieţii.
24 Ele te vor feri(EI) de femeia stricată,
de limba ademenitoare a celei străine.
25 N-o(EJ) pofti în inima ta pentru frumuseţea ei
şi nu te lăsa ademenit de pleoapele ei.
26 Căci pentru(EK) o femeie curvă, omul ajunge de nu mai rămâne decât cu o bucată de pâine,
şi(EL) femeia măritată întinde(EM) o cursă unui suflet scump.
27 Poate cineva să ia foc în sân
fără să i se aprindă hainele?
28 Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinşi
fără să-i ardă picioarele?
29 Tot aşa este şi cu cel ce se duce la nevasta aproapelui său:
oricine se atinge de ea nu va rămâne nepedepsit.
30 Hoţul nu este urgisit când fură
ca să-şi potolească foamea, căci îi este foame.
31 Şi, dacă este prins, trebuie să dea înapoi înşeptit(EN),
să dea chiar tot ce are în casă.
32 Dar cel ce preacurveşte cu o femeie este(EO) un om fără minte,
singur îşi pierde viaţa cine face aşa.
33 Nu va avea decât rană şi ruşine
şi ocara nu i se va şterge.
34 Căci gelozia înfurie pe un bărbat
şi n-are milă în ziua răzbunării;
35 nu se uită la niciun preţ de răscumpărare
şi nu se lasă înduplecat nici chiar de cel mai mare dar.

Ispita preacurviei şi urmările ei

Fiule, păstrează cuvintele mele şi ţine(EP) la tine sfaturile mele.
Ţine(EQ) sfaturile mele, şi vei trăi;
păzeşte învăţăturile(ER) mele ca lumina ochilor.
Leagă-le(ES) la degete,
scrie-le pe tăbliţa inimii tale.
Zii înţelepciunii: „Tu eşti sora mea!”
Şi numeşte priceperea prietena ta,
ca(ET) să te ferească de nevasta altuia,
de străina care întrebuinţează cuvinte ademenitoare.
Stăteam la fereastra casei mele
şi mă uitam prin zăbrele.
Am zărit printre cei neîncercaţi,
am văzut printre tineri
pe un băiat fără minte(EU).
Trecea pe uliţă, la colţul unde stătea una din aceste străine,
şi a apucat pe calea care ducea spre locuinţa ei.
Era în(EV) amurg, seara,
în noaptea neagră şi întunecoasă.
10 Şi iată că i-a alergat înainte o femeie
îmbrăcată ca o curvă şi cu inima şireată.
11 Era bună(EW) de gură şi fără astâmpăr;
picioarele(EX) nu-i puteau sta acasă:
12 când în uliţă, când în pieţe,
pe la toate colţurile stătea la pândă.
13 Ea l-a îmbrăţişat şi l-a sărutat,
şi, cu o faţă fără ruşine, i-a zis:
14 „Eram datoare cu o jertfă de mulţumire,
azi mi-am împlinit juruinţele.
15 De aceea ţi-am ieşit înainte,
să te caut, şi te-am şi găsit.
16 Mi-am împodobit patul cu învelitori,
cu aşternut de pânzeturi(EY) din Egipt;
17 mi-am stropit aşternutul
cu smirnă, aloe şi scorţişoară.
18 Vino, să ne îmbătăm de dragoste până dimineaţă,
să ne desfătăm cu dezmierdări!
19 Căci bărbatul meu nu este acasă,
a plecat într-o călătorie lungă,
20 a luat cu el sacul cu bani
şi nu se va întoarce acasă decât la luna nouă.”
21 Tot vorbindu-i(EZ), ea l-a ademenit
şi l-a atras cu(FA) buzele ei ademenitoare.
22 Deodată, a început să meargă după ea,
ca boul care se duce la măcelărie,
ca un cerb care aleargă spre cursă,
23 ca pasărea(FB) care dă buzna în laţ,
fără să ştie că o va costa viaţa,
până ce săgeata îi străpunge ficatul.
24 Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă
şi luaţi aminte la cuvintele gurii mele.
25 Să nu ţi se abată inima spre calea unei asemenea femei,
nu te rătăci pe cărările ei.
26 Căci ea a făcut să cadă multe jertfe
şi(FC) mulţi sunt cei pe care i-a ucis ea.
27 Casa(FD) ei este drumul spre Locuinţa morţilor,
drumul care pogoară spre locaşurile morţii.

Strigarea înţelepciunii

Nu strigă înţelepciunea(FE)
şi nu-şi înalţă priceperea glasul?
Ea se aşază sus pe înălţimi,
afară pe drum, la răspântii,
şi strigă lângă porţi, la intrarea cetăţii,
la intrarea porţilor:
„Oamenilor, către voi strig
şi spre fiii oamenilor se îndreaptă glasul meu.
Învăţaţi-vă minte, proştilor,
şi înţelepţiţi-vă, nebunilor!
Ascultaţi, căci am lucruri(FF) mari de spus
şi buzele mi se deschid ca să înveţe pe alţii ce este drept.
Căci gura mea vesteşte adevărul
şi buzele mele urăsc minciuna!
Toate cuvintele gurii mele sunt drepte,
n-au nimic neadevărat, nici sucit în ele.
Toate sunt lămurite pentru cel priceput
şi drepte pentru cei ce au găsit ştiinţa.
10 Primiţi mai degrabă învăţăturile mele decât argintul
şi mai degrabă ştiinţa decât aurul scump.
11 Căci(FG) înţelepciunea preţuieşte mai mult decât mărgăritarele
şi niciun lucru de preţ nu se poate asemui cu ea.
12 Eu, înţelepciunea, am ca locuinţă mintea
şi pot născoci cele mai chibzuite planuri.
13 Frica(FH) de Domnul este urârea răului;
trufia şi mândria(FI), purtarea rea
şi gura(FJ) mincinoasă – iată ce urăsc eu.
14 De la mine vin sfatul şi izbânda,
eu sunt priceperea, a mea(FK) este puterea.
15 Prin(FL) mine împărăţesc împăraţii
şi dau voievozii porunci drepte.
16 Prin mine cârmuiesc dregătorii
şi mai-marii, toţi judecătorii pământului.
17 Eu(FM) iubesc pe cei ce mă iubesc,
şi cei(FN) ce mă caută cu tot dinadinsul mă găsesc.
18 Cu mine sunt bogăţia(FO) şi slava,
avuţiile trainice şi dreptatea.
19 Rodul(FP) meu este mai bun decât aurul cel mai curat
şi venitul meu întrece argintul cel mai ales.
20 Eu umblu pe calea nevinovăţiei,
pe mijlocul cărărilor neprihănirii,
21 ca să dau o adevărată moştenire celor ce mă iubesc
şi să le umplu vistieriile.

Obârşia înţelepciunii

22 Domnul(FQ) m-a făcut cea dintâi dintre lucrările Lui,
înaintea celor mai vechi lucrări ale Lui.
23 Eu am fost aşezată din(FR) veşnicie, înainte de orice început,
înainte de a fi pământul.
24 Am fost născută când încă nu erau adâncuri,
nici izvoare încărcate cu ape;
25 am fost născută înainte(FS) de întărirea munţilor,
înainte de a fi dealurile,
26 când nu era încă nici pământul, nici câmpiile,
nici cea dintâi fărâmă din pulberea lumii.
27 Când a întocmit Domnul cerurile, eu eram de faţă;
când a tras o zare pe faţa adâncului,
28 când a pironit norii sus
şi când au ţâşnit cu putere izvoarele adâncului,
29 când(FT) a pus un hotar mării,
ca apele să nu treacă peste porunca Lui,
când a pus temeliile pământului,
30 eu eram(FU) meşterul Lui, la lucru lângă El,
şi în toate zilele eram desfătarea(FV) Lui,
jucând neîncetat înaintea Lui,
31 jucând pe rotocolul pământului Său
şi găsindu-mi plăcerea(FW) în fiii oamenilor.
32 Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă,
căci ferice(FX) de cei ce păzesc căile mele!
33 Ascultaţi învăţătura, ca să vă faceţi înţelepţi,
şi nu lepădaţi sfatul meu!
34 Ferice(FY) de omul care m-ascultă,
care veghează zilnic la porţile mele
şi păzeşte pragul uşii mele!
35 Căci cel ce mă găseşte, găseşte viaţa
şi capătă bunăvoinţa(FZ) Domnului.
36 Dar cel ce păcătuieşte împotriva mea îşi vatămă(GA) sufletul său;
toţi cei ce mă urăsc pe mine iubesc moartea.”

Strigarea prietenoasă a înţelepciunii

Înţelepciunea şi-a zidit(GB) casa
şi-a tăiat cei şapte stâlpi.
Şi-a junghiat(GC) vitele, şi-a amestecat(GD) vinul,
şi-a pus masa.
Şi-a trimis(GE) slujnicele şi(GF) strigă
de pe(GG) vârful înălţimilor cetăţii:
„Cine(GH) este prost să vină încoace!”
Celor lipsiţi de pricepere le zice:
„Veniţi(GI) de mâncaţi din pâinea mea
şi beţi din vinul pe care l-am amestecat!
Lăsaţi prostia, şi veţi trăi
şi umblaţi pe calea priceperii!”
Cel ce mustră pe un batjocoritor îşi trage dispreţ
şi cel ce caută să îndrepte pe cel rău se alege cu ocara.
Nu(GJ) mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască;
mustră(GK) pe cel înţelept, şi el te va iubi!
Dă înţeleptului, şi se va face şi mai înţelept;
învaţă pe cel neprihănit, şi(GL) va învăţa şi mai mult!
10 Începutul(GM) înţelepciunii este frica de Domnul
şi ştiinţa sfinţilor este priceperea.
11 Prin(GN) mine ţi se vor înmulţi zilele
şi ţi se vor mări anii vieţii tale.
12 Dacă(GO) eşti înţelept, pentru tine eşti înţelept;
dacă eşti batjocoritor, tu singur vei suferi.

Îndemn împotriva ademenirii nebuniei

13 Nebunia este o femeie(GP) gălăgioasă,
proastă şi care nu ştie nimic.
14 Ea şade totuşi la uşa casei sale,
pe un scaun, pe înălţimile(GQ) cetăţii,
15 ca să strige la trecătorii
care merg pe calea cea dreaptă:
16 „Cine(GR) este prost să vină aici!”
Iar celui fără minte îi zice:
17 „Apele furate sunt dulci(GS)
şi pâinea luată pe ascuns este plăcută!”
18 El nu ştie că acolo sunt morţii(GT)
şi că oaspeţii ei sunt în văile Locuinţei morţilor.