Proverbe 1-9
Nouă Traducere În Limba Română
Prolog: scopul şi tema cărţii
1 Proverbele lui Solomon, fiul lui David, regele lui Israel,
2 pentru a cunoaşte înţelepciunea şi învăţătura,
pentru a înţelege cuvintele cunoaşterii,
3 pentru a primi îndrumare în ce priveşte chibzuinţa,
dreptatea, judecata şi nepărtinirea
4 pentru a da agerime[a] celui neştiutor[b],
iar tânărului – cunoştinţă şi prudenţă,
5 pentru ca cel înţelept să asculte şi să-şi sporească cunoaşterea,
iar cel cu discernământ să primească îndrumare
6 pentru a înţelege un proverb sau o pildă,
pentru a pricepe cuvintele şi ghicitorile înţelepţilor.
7 Frica de Domnul este începutul cunoaşterii,
dar nebunii[c] dispreţuiesc înţelepciunea şi disciplinarea.
Îndemnuri la a căuta înţelepciunea
Avertizare împotriva ispitirii
8 Ascultă, fiul meu, învăţătura tatălui tău
şi nu părăsi îndrumarea mamei tale.
9 Căci ele vor fi o cunună graţioasă pe capul tău
şi un colier în jurul gâtului tău.
10 Fiul meu, dacă nişte păcătoşi vor să te ademenească
nu te lăsa înduplecat de ei.
11 Dacă-ţi vor spune: „Vino cu noi!
Haidem să stăm la pândă ca să vărsăm sânge,
să întindem fără motiv curse celui nevinovat!
12 Haidem să-i înghiţim de vii ca Locuinţa Morţilor[d]
şi întregi ca pe cei ce se coboară în groapă!
13 Vom câştiga tot felul de lucruri scumpe
şi ne vom umple casele cu pradă.
14 Pune partea ta cu noi
şi vom avea o pungă împreună!“
15 Fiul meu, să nu mergi împreună cu ei,
abate-ţi piciorul de pe căile lor,
16 căci picioarele lor aleargă spre rău
şi se grăbesc să verse sânge.
17 Este însă atât de zadarnic să se arunce plasa
în văzul tuturor păsărilor!
18 Căci aceştia îşi pândesc însăşi viaţa lor,
îşi întind curse înseşi sufletelor lor.
19 Aceasta este soarta tuturor celor ce umblă după câştig necinstit;
el curmă viaţa celor ce şi-l însuşesc.
Chemarea înţelepciunii şi consecinţele respingerii ei
20 Înţelepciunea strigă pe străzi,
îşi înalţă glasul în locuri publice,
21 strigă acolo unde e zarva mai mare[e],
la porţile cetăţii îşi rosteşte cuvintele:
22 „Nesăbuiţilor, până când veţi iubi prostia?
Până când le va plăcea batjocoritorilor batjocura
şi vor urî proştii cunoaşterea?
23 Dacă v-aţi întoarce la mustrarea mea,
aş revărsa duhul meu peste voi
şi v-aş dezvălui cuvintele mele.
24 Dar pentru că mă respingeţi când vă chem,
iar când îmi întind mâna, nimeni nu ia seama,
25 pentru că ignoraţi toate sfaturile mele
şi nu primiţi mustrările mele,
26 de aceea şi eu voi râde când vă va lovi dezastrul,
îmi voi bate joc de voi când groaza vă va ajunge,
27 când spaima vă va cuprinde ca o furtună
şi nenorocirea va veni ca o rafală de vânt,
când necazul şi suferinţa vă vor copleşi.
28 Atunci mă vor chema dar nu voi răspunde,
mă vor căuta dar nu mă vor găsi.
29 Pentru că au urât cunoştinţa
şi n-au ales frica de Domnul,
30 pentru că n-au acceptat sfaturile mele
şi au dispreţuit toate mustrările mele,
31 de aceea se vor hrăni cu roada umbletelor lor
şi se vor sătura cu roada planurilor lor.
32 Căci încăpăţânarea îi ucide pe cei nesăbuiţi
şi mulţumirea de sine îi distruge pe cei proşti;
33 dar cel ce mă ascultă va locui în siguranţă,
va trăi liniştit, fără să-l apuce groaza de vreun rău.“
Beneficiile morale ale înţelepciunii
2 Fiul meu, dacă vei primi cuvintele mele
şi vei păstra în tine îndrumările mele,
2 dacă-ţi vei apleca urechea spre înţelepciune
şi inima spre pricepere,
3 dacă vei cere înţelepciune
şi te vei ruga pentru pricepere,
4 dacă o vei dori ca pe argint
şi o vei căuta ca pe o comoară ascunsă,
5 atunci vei înţelege frica de Domnul
şi vei găsi cunoştinţa lui Dumnezeu.
6 Căci Domnul dă înţelepciune;
din gura Lui iese cunoştinţă şi pricepere.
7 El păstrează izbânda pentru cel drept
şi este scut pentru cei ce umblă în integritate.
8 El păzeşte căile judecăţii
şi protejează calea credincioşilor Lui.
9 Atunci vei înţelege dreptatea, corectitudinea
şi integritatea; vei înţelege orice cale bună.
10 Căci înţelepciunea va veni în inima ta
şi cunoaşterea va fi plăcută sufletului tău.
11 Prudenţa te va proteja
şi priceperea te va păzi.
12 Înţelepciunea te va scăpa de calea celui rău,
de omul care vorbeşte lucruri stricate,
13 de cel ce părăseşte cărările dreptăţii,
ca să umble pe căile întunericului,
14 căruia îi place să facă rău
şi se bucură de perversitatea răului,
15 ale cărui cărări sunt întortocheate
şi ale cărui drumuri sunt lăturalnice.
16 Ea te va îndepărta de femeia adulteră,
de străina care rosteşte cuvinte ademenitoare,
17 de cea care îşi părăseşte partenerul tinereţii ei
şi uită legământul făcut înaintea Dumnezeului ei[f].
18 Casa ei conduce spre moarte
şi urmele ei duc la duhurile celor morţi.
19 Nimeni, din cei ce merg la ea, nu se mai întoarce,
nici nu mai găseşte cărările vieţii.
20 De aceea tu să mergi pe căile oamenilor buni
şi să păstrezi cărările celor drepţi.
21 Căci cei drepţi vor locui ţara
şi cei integri vor rămâne în ea,
22 dar cei răi vor fi stârpiţi din ţară
şi cei necredincioşi vor fi smulşi din ea.
Alte beneficii ale înţelepciunii
3 Fiul meu, nu uita învăţătura mea,
ci păstrează în inima ta poruncile mele,
2 căci ele îţi vor prelungi zilele şi anii vieţii tale
şi îţi vor adăuga pace[g].
3 Îndurarea[h] şi credincioşia să nu te părăsească niciodată!
Leagă-ţi-le la gât, scrie-le pe tăbliţa inimii tale!
4 Atunci vei găsi bunăvoinţă şi un bun renume
înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor.
5 Încrede-te în Domnul din toată inima ta
şi nu te bizui pe înţelepciunea ta.
6 Recunoaşte-L în toate căile tale
şi El îţi va îndrepta cărările.
7 Nu te considera înţelept în ochii tăi;
teme-te de Domnul şi fereşte-te de rău.
8 Aceasta va aduce sănătate trupului tău
şi rezistenţă oaselor tale.
9 Cinsteşte-L pe Domnul cu bunurile tale,
cu primele roade din toată recolta ta!
10 Astfel hambarele tale vor fi pline de belşug,
iar teascurile tale se vor revărsa de must.
11 Fiul meu, nu dispreţui disciplinarea Domnului
şi nu fi mâhnit când eşti mustrat de El,
12 pentru că Domnul îl mustră pe cel pe care-l iubeşte,
ca un tată[i] pe fiul pe care-l primeşte.
13 Binecuvântat este omul care găseşte înţelepciunea
şi cel care dobândeşte priceperea,
14 pentru că ea este mai de preţ decât argintul
şi venitul ei este mai mare decât al aurului.
15 Ea este mai valoroasă decât mărgăritarele;
orice ţi-ai dori nu se poate compara cu ea.
16 În dreapta ei este o viaţă lungă;
în stânga ei se află bogăţie şi onoare.
17 Căile ei sunt plăcute
şi toate cărările ei sunt paşnice.
18 Ea este un pom al vieţii pentru cei ce o îmbrăţişează;
oricine o apucă este binecuvântat.
19 Prin înţelepciune a întemeiat Domnul pământul,
prin pricepere a întocmit cerurile;
20 prin cunoştinţa Lui, adâncurile s-au despărţit
şi norii au picurat roua.
21 Fiul meu, păstrează priceperea şi prudenţa,
nu-ţi îndepărta privirea de la ele.
22 Acestea vor fi viaţă pentru sufletul tău
şi o podoabă graţioasă pentru gâtul tău.
23 Atunci vei merge în siguranţă pe calea ta
şi nu ţi se va împiedica piciorul.
24 Când te vei culca, vei fi fără teamă
şi când vei dormi, somnul îţi va fi dulce.
25 Nu te teme nici de dezastrul care soseşte pe neaşteptate,
nici de nenorocirea care vine din partea celor răi[j],
26 căci Domnul va fi încrederea ta.
El îţi va păzi piciorul de orice capcană.
27 Nu opri o binefacere celui ce are nevoie de ea,
când stă în puterea ta să faci lucrul acesta.
28 Nu spune semenului tău, „Vino mai târziu!
Îţi voi da mâine!“
când poţi să-i dai acum.
29 Nu unelti împotriva semenului tău
care trăieşte încrezător lângă tine.
30 Nu te certa cu un om fără motiv,
dacă nu ţi-a făcut nimic rău.
31 Nu invidia pe omul violent
şi nu alege nici una din căile lui,
32 căci oamenii corupţi sunt o urâciune înaintea Domnului,
dar cu cei drepţi El este prieten.
33 Blestemul Domnului este peste casa celui rău,
dar El binecuvântează locuinţa celui drept.
34 Dacă are de-a face cu batjocoritori, El îşi bate joc de ei,
dar celor smeriţi El le dă har.
35 Cei înţelepţi vor moşteni onoarea,
dar cei proşti vor avea parte de ruşine.
Înţelepciunea este cel mai important lucru
4 Ascultaţi, fiilor, povaţa unui tată;
fiţi atenţi şi veţi dobândi pricepere!
2 Eu vă dau îndrumări bune,
nu respingeţi învăţătura mea!
3 Pe când eram băiat în casa tatălui meu
şi fiul gingaş şi unic al mamei,
4 mi se repeta şi mi se spunea:
„Primeşte cuvintele mele cu toată inima ta,
păstrează îndrumările mele şi vei trăi!
5 Dobândeşte înţelepciunea, dobândeşte priceperea!
Nu uita cuvintele mele şi nu te îndepărta de ele!
6 Nu uita înţelepciunea şi ea te va proteja!
Iubeşte-o, şi ea te va ocroti!
7 Înţelepciunea este cea mai importantă;
de aceea dobândeşte înţelepciunea
şi, cu orice preţ[k], dobândeşte priceperea!
8 Preţuieşte-o şi ea te va înălţa;
îmbrăţişeaz-o şi ea îţi va aduce onoare!
9 Ea îţi va pune pe cap o cunună graţioasă,
îţi va da o coroană frumoasă.“
10 Ascultă, fiul meu, acceptă cuvintele mele
şi anii vieţii tale vor fi lungi!
11 Eu te îndrum pe calea înţelepciunii
şi te conduc de-a lungul cărărilor drepte.
12 Când vei merge, paşii nu-ţi vor fi tulburaţi;
când vei alerga, nu te vei împiedica.
13 Perseverează în învăţătură, nu o neglija!
Păstreaz-o, căci ea este viaţa ta!
14 Nu-ţi pune piciorul pe cărarea ticăloşilor
şi nu merge pe calea oamenilor răi!
15 Evit-o, nu trece pe ea!
Întoarce-te şi mergi pe calea ta!
16 Aceia nu pot să doarmă dacă n-au făcut ceva rău;
le piere somnul dacă nu fac pe cineva să se împiedice.
17 Ei mănâncă pâinea ticăloşiei
şi beau vinul violenţei.
18 Cărarea celor drepţi este ca licărirea zorilor
care străluceşte tot mai mult până în plinul zilei.
19 Dar calea celor răi este ca întunecimea,
ei nu ştiu de ce se vor împiedica.
20 Fiul meu, fii atent la ceea ce îţi spun,
ascultă cu atenţie cuvintele mele!
21 Nu-ţi îndepărta privirea de la ele,
păstrează-le în adâncul inimii tale,
22 căci ele sunt viaţă pentru cei ce le găsesc
şi sănătate pentru tot trupul lor.
23 Păzeşte-ţi inima mai mult decât orice,
căci din ea ies izvoarele vieţii!
24 Îndepărtează înşelăciunea din gura ta
şi înlătură ipocrizia de pe buzele tale!
25 Ochii tăi să privească direct înainte,
şi pleoapele tale să ţintească drept înaintea ta.
26 Netezeşte-ţi cărarea picioarelor tale,
şi toate căile tale să fie trainice.
27 Nu te abate nici la dreapta, nici la stânga!
Îndepărtează-ţi piciorul de la rău!
Avertisment împotriva adulterului
5 Fiul meu, fii atent la înţelepciunea mea,
ascultă bine cuvintele mele înţelepte,
2 ca să-ţi păstrezi chibzuinţa
şi buzele tale să păzească cunoştinţa!
3 Buzele femeii adultere picură miere,
şi cuvintele ei sunt mai alunecoase decât untdelemnul,
4 dar la urmă sunt mai amare decât pelinul,
mai ascuţite ca o sabie cu două tăişuri.
5 Picioarele ei coboară la moarte
şi paşii ei conduc spre Locuinţa Morţilor.
6 Ea nu dă atenţie căii care duce la viaţă;
căile ei rătăcesc, dar ea nu ştie lucrul acesta.
7 Acum, fiilor, ascultaţi-mă
şi nu vă îndepărtaţi de la cuvintele mele.
8 Fiule, păstrează-ţi calea departe de a ei,
nu te apropia de uşa locuinţei ei,
9 pentru ca să nu-ţi dai cinstea altora
şi anii tăi unui om nemilos,
10 pentru ca nu cumva nişte străini să se sature de averea ta
şi din munca ta să se îmbogăţească casa altuia,
11 iar, la sfârşitul vieţii, să oftezi din greu
când carnea şi trupul ţi se vor istovi.
12 Atunci vei spune: „Cum am urât eu disciplinarea!
Cum a dispreţuit inima mea mustrarea!
13 Cum am putut să n-ascult glasul învăţătorilor mei
şi să n-ascult de cei ce mă îndrumau!
14 Era cât pe ce să fiu nenorocit de tot
în mijlocul adunării şi comunităţii.“
15 Bea apă din puţul tău
şi din propriul tău izvor!
16 De ce să se reverse izvoarele tale pe străzi
şi râurile tale în locuri publice?
17 Lasă-le să fie doar ale tale
şi nu le împărţi cu străinii.
18 Fie binecuvântată fântâna ta
şi bucură-te de soţia tinereţii tale –
19 cerboaică iubită, căprioară plăcută!
Fii îmbătat tot timpul de sânii ei,
fii întotdeauna captivat de dragostea ei.
20 Fiul meu, pentru ce să fii atras de o străină?
De ce să îmbrăţişezi sânul altei femei?
21 Căci umbletele omului sunt înaintea ochilor Domnului
şi El cântăreşte toate cărările lui.
22 Cel rău va fi prins de înseşi nelegiuirile lui
şi va fi legat cu funiile păcatului lui.
23 El va muri din lipsă de disciplinare
şi va rătăci din prea multa lui prostie.
Avertismente practice
6 Fiul meu, dacă ai girat pentru semenul tău,
dacă ai bătut palma pentru un străin,
2 dacă eşti legat de ceea ce ai spus
şi eşti prins de cuvintele gurii tale,
3 iată ce să faci acum, fiule, ca să te eliberezi,
căci ai căzut în mâna semenului tău:
smereşte-te îndată şi stăruieşte înaintea semenului tău!
4 Nu da somn ochilor tăi,
nici odihnă pleoapelor tale.
5 Eliberează-te pe tine însuţi ca o gazelă din mâna vânătorului,
ca o pasăre din plasa păsărarului.
6 Du-te la furnică, leneşule!
Uită-te cu atenţie la căile ei şi fii înţelept!
7 Deşi nu are nici conducător,
nici supraveghetor, nici dregător,
8 totuşi, ea îşi strânge provizii în timpul verii
şi adună hrană la vremea secerişului.
9 Cât timp vei mai sta culcat, leneşule?
Când te vei scula din somnul tău?
10 Să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin,
să mai încrucişezi puţin mâinile ca să dormi…
11 şi sărăcia vine peste tine ca un hoţ,
iar lipsa – ca un om înarmat.[l]
12 Omul de nimic, individul nelegiuit
umblă cu neadevărul în gură,
13 clipeşte răutăcios din ochi,
dă din picior
şi face semn cu degetele;
14 unelteşte răul cu lucrurile stricate din inima lui
şi întotdeauna răspândeşte discordii.
15 De aceea distrugerea lui va veni pe neaşteptate;
va fi zdrobit deodată şi fără leac.
16 Iată şase lucruri pe care le urăşte Domnul,
sunt chiar şapte cele pe care le dispreţuieşte:
17 ochii sfidători, limba mincinoasă,
mâinile care varsă sânge nevinovat,
18 inima care urzeşte planuri nelegiuite,
picioarele care aleargă repede la rău,
19 martorul mincinos, care rosteşte minciuni,
şi cel ce răspândeşte discordii între fraţi.
Avertisment împotriva adulterului
20 Fiul meu, păstrează îndrumările tatălui tău
şi nu uita învăţătura mamei tale.
21 Leagă-le pentru totdeauna la pieptul tău,
prinde-le în jurul gâtului tău.
22 Când mergi, acestea te vor conduce;
când dormi, te vor veghea;
iar când te vei trezi, îţi vor vorbi.
23 Căci porunca este o candelă,
învăţătura este o lumină,
iar mustrarea disciplinară este calea spre viaţă.
24 Ele te vor proteja de femeia imorală[m],
de limba măgulitoare a femeii străine.
25 N-o pofti în inima ta pentru frumuseţea ei
şi nu te lăsa fascinat de pleoapele ei.
26 Căci din cauza femeii prostituate, ajungi să rămâi doar cu o bucată de pâine,[n]
şi soţia altuia îţi răpeşte viaţa îmbelşugată.
27 Poate cineva să ia foc în sân
fără să i se ardă hainele?
28 Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinşi
fără să-i ardă picioarele?
29 Tot aşa este şi cu cel ce se culcă cu soţia altuia:
oricine se atinge de ea nu va rămâne nepedepsit.
30 Oamenii nu dispreţuiesc un hoţ dacă el fură
ca să-şi aline foamea când este înfometat,
31 însă dacă este prins va plăti înşeptit,
chiar dacă va trebui să dea toată averea din casa lui.
32 Un om care comite adulter însă este fără minte!
Oricine face aşa îşi ruinează sufletul.
33 Va avea parte de răni şi dezonoare,
iar ruşinea nu i se va şterge.
34 Căci gelozia înfurie pe un bărbat,
şi el nu va avea milă în ziua răzbunării;
35 nu va accepta nici o despăgubire
şi va refuza darul, oricât de mare ar fi el.
Avertisment împotriva femeii adultere
7 Fiul meu, păstrează cuvintele mele
şi strânge la tine îndrumările mele!
2 Păstrează îndrumările mele şi vei trăi;
păzeşte învăţătura mea ca pe lumina ochilor!
3 Leagă-le la degete,
scrie-le pe tăbliţa inimii tale!
4 Spune înţelepciunii: „Tu eşti sora mea!“
şi numeşte priceperea rudenia ta,
5 ca să te protejeze de femeia adulteră[o],
de cuvintele ademenitoare ale unei străine.
6 De la fereastra casei mele
priveam printre zăbrele.
7 Am văzut printre cei neîncercaţi,
am remarcat printre tineri un băiat fără minte:
8 trecea pe strada din apropierea colţului ei
şi a păşit pe calea spre locuinţa ei.
9 Se întunecase
şi se lăsase negura nopţii.
10 Atunci l-a întâlnit o femeie
îmbrăcată ca o prostituată şi cu inima şireată.
11 Era gălăgioasă şi răzvrătită;
picioarele nu-i stăteau acasă:
12 când pe străzi, când în pieţe,
stând la pândă la orice colţ.
13 Ea l-a îmbrăţişat şi l-a sărutat
şi, cu o faţă fără ruşine, i-a zis:
14 „Am acasă jertfe de pace[p];
astăzi mi-am împlinit jurămintele.
15 De aceea am ieşit să te întâlnesc,
să te caut cu ardoare; şi te-am găsit!
16 Mi-am împodobit patul
cu pânzeturi colorate din Egipt;
17 mi-am înmiresmat patul
cu smirnă, aloe şi scorţişoară.
18 Vino să ne îmbătăm de dragoste până dimineaţă,
să ne desfătăm în dragoste!
19 Căci bărbatul nu este în casa lui,
a plecat într-o călătorie lungă.
20 A luat cu el punga cu argint
şi nu va veni la casa lui până la lună nouă.“
21 Ea l-a convins prin cuvinte stăruitoare
şi l-a sedus cu buzele ei linguşitoare.
22 Deodată, el a urmat-o,
ca un bou care este dus la înjunghiere,
ca un cerb[q] care aleargă spre laţ[r]
23 până când săgeata îi va străpunge ficatul,
ca o pasăre ce se repede în capcană
fără să ştie că o va costa viaţa.
24 Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă
şi fiţi atenţi la ce vă spun!
25 Fiule, nu-ţi lăsa inima să se abată spre calea ei
şi nu rătăci pe cărările ei,
26 căci mulţi sunt cei înjunghiaţi pe care ea i-a făcut să cadă,
şi numeroşi sunt toţi cei ucişi de ea.
27 Casa ei este pe calea spre Locuinţa Morţilor,
coborând spre odăile morţii.
Chemarea Înţelepciunii
8 Nu strigă înţelepciunea?
Nu-şi înalţă priceperea glasul?
2 Ea se opreşte pe înălţimi,
de-a lungul străzilor, la răspântii,
3 lângă porţile care duc spre intrarea cetăţii,
la uşi, şi strigă cu voce tare:
4 „Oamenilor, către voi strig
şi spre voi, fiii oamenilor, se îndreaptă vocea mea!
5 O, nesăbuiţilor, înţelegeţi prudenţa;
proştilor, înţelegeţi priceperea!
6 Ascultaţi, căci am să vă spun lucruri mari!
Îmi voi deschide buzele ca să spun ce este drept!
7 Căci gura mea rosteşte adevărul,
iar nelegiuirea este o urâciune pentru buzele mele.
8 Toate cuvintele gurii mele sunt drepte,
nu este nimic necinstit sau sucit în ele.
9 Toate sunt clare pentru cel priceput
şi corecte pentru cei ce au găsit cunoştinţa.
10 Primiţi îndrumarea mea în loc de argint
şi alegeţi cunoştinţa în schimbul aurului ales,
11 căci înţelepciunea este mai preţioasă decât mărgăritarele
şi orice ţi-ai dori nu se poate compara cu ea.
12 Eu, înţelepciunea, locuiesc împreună cu prudenţa;
eu găsesc cunoştinţa şi chibzuinţa.
13 Frica de Domnul te face să urăşti răul.
Iată ce urăsc eu: mândria şi aroganţa,
calea rea şi gura care vorbeşte lucruri stricate.
14 Al meu este sfatul şi înţelepciunea răsunătoare;
a mea este priceperea, a mea este puterea.
15 Prin mine domnesc împăraţii
şi cei ce conduc prin mine emit legi drepte.
16 Prin mine guvernează prinţii
şi toţi nobilii care conduc pământul[s].
17 Eu iubesc pe cei ce mă iubesc,
şi cei ce mă caută mă vor găsi.
18 Eu aduc bogăţie şi onoare,
belşug şi bunăstare.
19 Rodul meu este mai bun decât aurul, decât aurul curat;
profitul meu întrece argintul ales.
20 Eu merg pe calea dreptăţii,
pe mijlocul cărărilor justiţiei,
21 ca să le dau o moştenire celor ce mă iubesc
şi să le umplu vistieriile.
22 Domnul m-a creat ca cea dintâi dintre căile[t] Lui,[u]
înaintea celor mai vechi lucrări ale Lui.
23 Eu am fost desemnată din veşnicie,
de la început, înainte de a fi pământul.
24 Eu am fost născută când nu erau oceanele,
când nu erau izvoare încărcate cu apă.
25 Înainte de aşezarea munţilor,
înainte de a fi dealurile, am fost născută eu,
26 când El nu făcuse încă nici pământul, nici câmpiile,
nici cea dintâi fărâmă a pulberii lumii.
27 Când a întocmit El cerurile, eu eram acolo;
când a trasat orizontul pe faţa adâncului,
28 când a pironit norii sus
şi a întărit izvoarele adâncului,
29 când a dat mării porunca Lui,
ca apele să nu treacă peste hotărârea[v] Sa,
când a trasat temeliile pământului,
30 eu eram meşterul de lângă El
şi zi de zi aveam parte de desfătări,
jucând neîncetat în prezenţa Lui,
31 jucând pe întinderea pământului Lui
şi găsindu-mi desfătarea în fiii oamenilor.
32 Acum deci, fiilor, ascultaţi-mă!
Binecuvântaţi sunt cei ce păzesc căile mele!
33 Ascultaţi îndrumarea şi fiţi înţelepţi;
n-o ignoraţi!
34 Binecuvântat este omul care mă ascultă,
care veghează zilnic la porţile mele,
aşteptând la pragul uşii mele.
35 Fiindcă oricine mă găseşte pe mine, găseşte viaţa
şi primeşte astfel o favoare de la Domnul.
36 Dar cel care dă greş în a mă găsi se răneşte singur;
toţi cei ce mă urăsc iubesc moartea.“
Invitaţia Înţelepciunii şi a Prostiei
9 Înţelepciunea şi-a zidit casa,
şi-a ridicat[w] cei şapte stâlpi,
2 şi-a pregătit mâncarea, şi-a amestecat vinul
şi şi-a întins masa.
3 Şi-a trimis slujitoarele şi anunţă
de pe vârful înălţimilor oraşului:
4 „Cine este nesăbuit să vină aici!“
Iar celor fără minte le spune:
5 „Veniţi să mâncaţi din pâinea mea
şi să beţi din vinul pe care l-am amestecat!
6 Părăsiţi căile nesăbuite şi veţi trăi!
Umblaţi pe calea priceperii!“
7 Cine încearcă să îndrepte un batjocoritor îşi atrage dispreţ[x],
iar cine mustră pe cel rău se răneşte singur.
8 Nu mustra pe cel batjocoritor ca să nu te urască!
Mustră pe cel înţelept, şi el te va iubi!
9 Îndrumă-l pe cel înţelept, şi el va fi şi mai înţelept!
Învaţă-l pe cel drept, şi el va adăuga la învăţătura lui.
10 „Frica de Domnul este începutul înţelepciunii,
şi cunoaşterea Celui Sfânt[y] este pricepere.
11 Prin mine ţi se vor înmulţi zilele
şi îţi vor spori anii vieţii.
12 Dacă eşti înţelept, pentru tine eşti înţelept;
dacă eşti batjocoritor, tu singur vei suferi.“
Footnotes
- Proverbe 1:4 Sau: prudenţă
- Proverbe 1:4 Sau: celui nesăbuit. Termenul ebraic se referă la o anumită naivitate sau lipsă de experienţă; peste tot în carte
- Proverbe 1:7 Termenul ebraic tradus cu nebun denotă, aici şi aproape peste tot în VT, o persoană deficientă din punct de vedere moral
- Proverbe 1:12 Ebr: Şeol; peste tot în carte
- Proverbe 1:21 TM; LXX: strigă de pe ziduri
- Proverbe 2:17 Sau: legământul Dumnezeului ei
- Proverbe 3:2 Ebr.: şalom, un termen cu o arie semantică foarte bogată: pace, bine, sănătate, bunăstare
- Proverbe 3:3 Ebr.: hesed, termen care apare frecvent (de peste 250 ori) în VT, având o varietate de sensuri (îndurare, bunătate, bunăvoinţă, milă, credincioşie, dragoste statornică). Se referă atât la relaţiile dintre oameni, cât şi, într-un mod cu totul special, la relaţia dintre YHWH şi Israel. Cel mai frecvent, se referă la loialitatea părţilor implicate în legământ (în special loialitatea lui YHWH, care este certă). Termenul, aşa cum o dovedeşte varietatea de sensuri, cuprinde toate implicaţiile loialităţii lui YHWH faţă de promisiunile legământului; peste tot în carte
- Proverbe 3:12 TM; LXX: / şi-l pedepseşte
- Proverbe 3:25 Sau: peste cei răi
- Proverbe 4:7 Sau: înţelepciunea; / mai presus de orice
- Proverbe 6:11 Sau: şi sărăcia vine peste tine ca un vagabond / iar lipsa, ca un cerşetor
- Proverbe 6:24 Sau: soţia altuia (vezi 7:5)
- Proverbe 6:26 TM; LXX, Siriacă, VUL, Tg: Căci preţul unei prostituate este doar o bucată de pâine
- Proverbe 7:5 Lit.: femeia străină
- Proverbe 7:14 Adesea tradus prin jertfă de comuniune sau jertfă de mulţumire, deoarece poartă şi aceste sensuri
- Proverbe 7:22 LXX, Siriacă; TM: prost
- Proverbe 7:22 Sensul ebraic al acestui vers este nesigur
- Proverbe 8:16 Multe mss TM, LXX; cele mai multe mss TM: şi nobilii – toţi cei ce conduc cu dreptate
- Proverbe 8:22 Un idiom ebraic cu referire la lucrările lui Dumnezeu
- Proverbe 8:22 Sau: Domnul mă avea la începutul căii Lui
- Proverbe 8:29 Lit: gura
- Proverbe 9:1 LXX; MT: şi-a tăiat
- Proverbe 9:7 Sau: insulte
- Proverbe 9:10 Termenul ebraic este un plural, cel mai probabil de maiestate, cu referire la Dumnezeu, sau, cf. Tg., cu referire la sfinţi
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.