27 Nu^(A) te făli cu ziua de mâine,
căci nu ştii ce poate aduce o zi.
² Să te laude altul^(B), nu gura ta,
un străin, nu buzele tale.
³ Piatra este grea şi nisipul este greu,
dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea decât amândouă.
⁴ Furia este fără milă şi mânia năvalnică,
dar cine^(C) poate sta împotriva geloziei?
⁵ Mai bine o mustrare^(D) pe faţă
decât o prietenie ascunsă.
⁶ Rănile^(E) făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui,
dar sărutările unui vrăjmaş sunt mincinoase.
⁷ Sătulul calcă în picioare fagurul de miere,
dar pentru cel^(F) flămând toate amărăciunile sunt dulci.
⁸ Ca pasărea plecată din cuibul ei,
aşa este omul plecat din locul său.
⁹ Cum înveselesc untdelemnul şi tămâia inima,
aşa de dulci sunt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten.
¹⁰ Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău,
dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău:
mai^(G) bine un vecin aproape decât un frate departe.
¹¹ Fiule^(H), fii înţelept şi înveseleşte-mi inima,
şi^(I) atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte.
¹² Omul chibzuit^(J) vede răul şi se ascunde,
dar proştii merg spre el şi sunt pedepsiţi.
¹³ Ia-i^(K) haina, căci s-a pus chezaş pentru altul,
ia-l zălog în locul unei străine.
¹⁴ Binecuvântarea aproapelui cu glas tare dis-de-dimineaţă
este privită ca un blestem.
¹⁵ O^(L) streaşină, care picură necurmat într-o zi de ploaie,
şi o nevastă gâlcevitoare sunt totuna.
¹⁶ Cine o opreşte, parcă opreşte vântul
şi parcă ţine untdelemnul în mâna dreaptă.
¹⁷ După cum fierul ascute fierul,
tot aşa şi omul aţâţă mânia altui om.
¹⁸ Cine^(M) îngrijeşte de un smochin va mânca din rodul lui
şi cine-şi păzeşte stăpânul va fi preţuit.
¹⁹ Cum răspunde în apă faţa la faţă,
aşa răspunde inima omului inimii omului.
²⁰ După cum Locuinţa morţilor^(N) şi adâncul nu se pot sătura,
tot aşa nici ochii^(O) omului nu se pot sătura.
²¹ Ce este tigaia^(P) pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului,
aceea este bunul nume pentru un om.
²² Pe nebun, chiar^(Q) dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor,
nebunia tot n-ar ieşi din el.
²³ Îngrijeşte bine de oile tale,
şi ia seama la turmele tale.
²⁴ Căci nicio bogăţie nu ţine veşnic
şi nici cununa nu rămâne pe vecie.
²⁵ După ce se ridică fânul^(R), se arată verdeaţa nouă,
şi ierburile de pe munţi sunt strânse.
²⁶ Mieii sunt pentru îmbrăcăminte
şi ţapii, pentru plata ogorului;
²⁷ laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale
şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.