Proverbe 28-31
Nouă Traducere În Limba Română
28 Cel rău fuge, deşi nu este urmărit,
dar cei drepţi îndrăznesc ca un leu.
2 Când o ţară este răzvrătită, are mulţi conducători,
dar cu un om priceput şi cunoscător stabilitatea este menţinută.
3 Un om sărac care-i asupreşte pe cei sărmani
este ca o ploaie torenţială care aduce lipsă de hrană.
4 Cei ce părăsesc Legea îi laudă pe cei răi,
dar cei ce păzesc Legea îi confruntă.
5 Oamenii răi nu înţeleg justiţia,
dar cei ce caută pe Domnul o înţeleg în totalitate.
6 Mai bine un sărac care umblă în integritatea lui,
decât un bogat ale cărui căi sunt corupte.
7 Cel ce păzeşte Legea este un fiu priceput,
dar cel ce se însoţeşte cu cei lacomi îşi face de ruşine tatăl.
8 Cine îşi înmulţeşte averea prin dobândă excesivă
strânge pentru cel milos faţă de săraci.
9 Dacă cineva refuză să mai asculte Legea,
chiar şi rugăciunea lui este privită ca fiind o urâciune.
10 Cine conduce pe cel drept pe o cale rea
va cădea el însuşi în propria-i groapă,
dar cei integri vor primi o bună moştenire.
11 Omul bogat se poate considera înţelept,
dar un sărac chibzuit îi cunoaşte valoarea.
12 Când triumfă cei drepţi este un mare entuziasm,
dar când se ridică cei răi oamenii se ascund.
13 Cine îşi ascunde păcatele nu va propăşi,
dar oricine le mărturiseşte şi renunţă la ele va găsi milă.
14 Binecuvântat este omul care este întotdeauna precaut,[a]
dar cel ce-şi împietreşte inima va cădea în necaz.
15 Ca un leu răgind şi ca un urs atacând,
aşa este cel rău care domneşte peste un popor sărac.
16 Prinţul fără pricepere este un tiran,
dar cel ce urăşte venitul din jaf va avea multe zile.
17 Un om chinuit de vinovăţia crimei
va fi fugar până la moarte.
Nimeni să nu-l susţină!
18 Cel ce umblă în integritate va fi salvat,
dar omul ale cărui căi sunt corupte va cădea pe neaşteptate.
19 Cine îşi lucrează pământul se va sătura de pâine,
dar cel ce umblă după deşertăciuni se va sătura de sărăcie.
20 Un om credincios va fi binecuvântat pe deplin,
dar cel nerăbdător să se îmbogăţească nu va rămâne nepedepsit.
21 Nu este bine să fii părtinitor –
chiar şi pentru o bucată de pâine omul poate să păcătuiască.
22 Un om zgârcit este nerăbdător să se îmbogăţească,
dar nu ştie că-l aşteaptă sărăcia.
23 Cel ce mustră un om câştigă mai multă apreciere în cele din urmă,
decât cel care are o limbă linguşitoare.
24 Cine fură pe tatăl său sau pe mama sa şi zice că nu este un păcat,
este confrate cu cel ce pustieşte.
25 Un om lacom stârneşte certuri,
dar cel ce se încrede în Domnul va fi săturat din belşug.
26 Cel ce se încrede în inima lui este un prost,
dar cine umblă în înţelepciune va fi salvat.
27 Cine dă săracului nu va duce lipsă,
dar cine închide ochii va avea parte de multe blesteme.
28 Când se ridică cei răi, oamenii se ascund,
dar când pier ei, cei drepţi se înmulţesc.
29 Un om care rămâne încăpăţânat după mai multe mustrări,
va fi zdrobit deodată şi fără leac.
2 Când cei drepţi se înmulţesc, poporul se bucură,
dar când conduce cel rău poporul suspină.
3 Cine iubeşte înţelepciunea aduce bucurie tatălui său,
dar cine umblă cu prostituatele risipeşte averea.
4 Un rege dă stabilitate ţării prin justiţie,
dar omul care primeşte daruri o distruge.
5 Cine îşi linguşeşte semenul,
întinde o plasă picioarelor acestuia.
6 În nelegiuirea unui om rău este o cursă,
dar cel drept poate cânta şi se poate bucura.
7 Cel drept cunoaşte cauza săracilor,
dar cel rău nu înţelege o asemenea cunoştinţă.
8 Batjocoritorii agită o cetate,
dar oamenii înţelepţi potolesc mânia.
9 Când un înţelept are o controversă cu un nebun,
nebunul se mânie sau râde, astfel că nu se face pace.
10 Oamenii setoşi de sânge îl urăsc pe cel integru
şi caută să-l ucidă pe cel drept.
11 Cel prost îşi dă drumul la nervi,
dar cel înţelept îi ţine sub control.
12 Când un conducător dă atenţie minciunilor,
toţi supuşii lui devin răi.
13 Săracul şi asupritorul au un lucru comun:
Domnul le luminează amândurora ochii.
14 Dacă regele îl judecă nepărtinitor pe sărac,
tronul lui va fi întotdeauna în siguranţă.
15 Nuiaua şi mustrarea dau înţelepciune,
dar un copil lăsat în voia lui îşi face de ruşine mama.
16 Când se înmulţesc cei răi creşte păcatul,
dar cel drept le va vedea prăbuşirea.
17 Disciplinează-ţi fiul şi el îţi va da odihnă!
El va aduce desfătare sufletului tău.
18 Când nu este nici o descoperire, poporul este fără frâu,
dar binecuvântat este cel ce împlineşte Legea!
19 Un slujitor nu poate fi corectat numai prin cuvinte;
pentru că, deşi înţelege, el nu ascultă.
20 Vezi un om care răspunde în pripă?
Este mai multă speranţă pentru un prost decât pentru el.
21 Slujitorul care este răsfăţat din copilărie,
ajunge la urmă un arogant[b].
22 Un om mânios stârneşte certuri
şi cel iute la mânie săvârşeşte multe păcate.
23 Mândria omului îi aduce umilire,
dar un duh supus va dobândi onoare.
24 Cine este complice cu un hoţ îşi urăşte viaţa;
deşi aude jurământul, nu recunoaşte nimic.
25 Frica de oameni este o capcană,
dar oricine se încrede în Domnul este în siguranţă.
26 Mulţi caută bunăvoinţa[c] conducătorului,
dar Domnul este Cel Ce face dreptate fiecăruia.
27 Aşa cum cel nedrept este o scârbă pentru cei drepţi,
cel cinstit este o scârbă pentru cel rău.
Proverbele lui Agur
30 Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache – un oracol[d].
Oracolul acestui om pentru Itiel,
pentru Itiel şi pentru Ucal:[e]
2 „În mod sigur, sunt mai neinstruit decât orice alt om
şi nu am priceperea oamenilor.
3 N-am învăţat înţelepciunea
şi nu am[f] cunoştinţa Celui Sfânt[g].
4 Cine a urcat în ceruri şi a coborât de acolo?
Cine a adunat vântul în palmele lui?
Cine a strâns apele în haina lui?
Cine a stabilit toate marginile pământului?
Care este numele lui şi care este numele fiului său?
Spune-mi, dacă ştii!
5 Orice cuvânt al lui Dumnezeu este testat,
este un scut pentru cei ce îşi găsesc refugiul în El.
6 Nu adăuga nimic la cuvintele Lui,
ca să nu te mustre şi să fii găsit mincinos.
7 Două lucruri Îţi cer, Doamne,
nu mă refuza înainte de a muri:
8 depărtează de la mine falsitatea şi minciuna;
nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie,
dă-mi doar pâinea pentru fiecare zi,
9 ca nu cumva în bogăţie să mă lepăd de Tine
şi să spun: „Cine este Domnul?“
sau, în sărăcie fiind, să fur
şi să necinstesc Numele Dumnezeului meu.
10 Nu bârfi un slujitor înaintea stăpânului său,
ca nu cumva să te blesteme şi să fii găsit vinovat!
11 Sunt unii oameni care îşi blestemă tatăl
şi nu-şi binecuvântează mama.
12 Alţii se consideră curaţi,
deşi nu sunt spălaţi de murdăria lor.
13 Sunt unii ai căror ochi sunt semeţi
şi a căror privire este dispreţuitoare.
14 Sunt unii ai căror dinţi sunt nişte săbii
şi ale căror măsele sunt nişte cuţite,
ca să-l devoreze pe cel sărac de pe pământ
şi pe cel nevoiaş dintre oameni.
15 Lipitoarea are două fiice: „Dă!“ şi „Dă!“
Trei lucruri sunt nesăţioase,
chiar patru nu spun niciodată: „Destul!“:
16 Locuinţa Morţilor, pântecele sterp,
pământul care nu este niciodată sătul de apă
şi focul care nu spune niciodată: „Destul!“
17 Ochiul care dispreţuieşte un tată
şi desconsideră ascultarea de mamă
va fi scobit de corbii din vale
şi va fi mâncat de puii de vultur.
18 Trei lucruri sunt prea uimitoare pentru mine,
chiar patru pe care nu le înţeleg:
19 calea vulturului pe cer,
calea şarpelui pe stâncă,
calea corăbiei în mijlocul mării
şi calea unui bărbat cu o fecioară.
20 Iată care este calea unei femei care săvârşeşte adulter:
ea mănâncă, se şterge la gură
şi spune: „N-am făcut nimic rău!“
21 De trei lucruri tremură pământul,
chiar patru nu le poate îndura:
22 un slujitor care ajunge rege,
un nebun care se satură de pâine,
23 o femeie dispreţuită care este măritată
şi o slujitoare care o moşteneşte pe stăpâna ei.
24 Patru fiinţe sunt neînsemnate pe pământ,
dar ele sunt deosebit de înţelepte:
25 furnicile, care deşi nu sunt un popor puternic,
îşi adună mâncare vara;
26 viezurii de stâncă[h], care deşi nu sunt un popor voinic,
îşi fac casa în stânci;
27 lăcustele, care deşi nu au un rege,
înaintează împreună în şiruri;
28 şopârla, care deşi o poţi prinde cu mâna,
se găseşte totuşi şi în palatele regilor.
29 Trei fiinţe au un pas impunător
şi chiar patru merg cu graţie:
30 leul, viteazul animalelor,
care nu se retrage dinaintea nimănui;
31 cocoşul ţanţoş, ţapul
şi regele în fruntea[i] oştirii.
32 Dacă ai făcut pe nebunul şi te-ai lăudat pe tine însuţi
sau dacă ai plănuit ceva rău,
pune-ţi mâna la gură!
33 Căci aşa cum baterea laptelui produce smântână,
şi lovirea nasului dă sânge,
tot aşa şi provocarea mâniei aduce certuri.
Proverbele regelui Lemuel
31 Cuvintele regelui Lemuel – oracolul
pe care l-a învăţat[j] de la mama lui:
2 Fiule, ce să-ţi spun? Fiul meu, ce să-ţi spun?
Ce să-ţi spun, fiul jurămintelor mele?
3 Nu-ţi da femeilor puterea ta
şi nici căile tale celor ce distrug regii!
4 Nu se cuvine regilor, Lemuele,
nu se cuvine regilor să bea vin,
nici conducătorilor să dorească băuturi tari,
5 ca nu cumva, bând, să uite Legea
şi să încalce drepturile tuturor celor asupriţi.
6 Daţi băuturi tari celui ce piere
şi vin celui ce are viaţa amară,
7 ca să bea, să-şi uite sărăcia
şi să nu-şi mai aducă aminte de necazul lui!
8 Deschide-ţi gura pentru cel mut,
pentru drepturile tuturor celor nenorociţi!
9 Deschide-ţi gura şi judecă corect;
apără drepturile celui asuprit şi nevoiaş!
Epilog: Femeia cinstită
10 Femeia cinstită! Cine o poate găsi?[k]
Ea este mult mai valoroasă decât mărgăritarele.
11 Inima soţului ei se încrede în ea
şi nu-i va lipsi nimic de valoare.
12 Ea îi face bine, nu rău,
în toate zilele vieţii ei.
13 Ea caută lână şi fuior
şi lucrează cu plăcere cu înseşi mâinile ei.
14 Ea este ca o corabie de negoţ;
de departe îşi aduce hrana.
15 Ea se scoală când este încă întuneric,
dă hrană familiei sale
şi ceea ce este rânduit – slujnicelor sale.
16 Ea se gândeşte la un teren şi îl cumpără;
din venitul câştigat plantează o vie.
17 Ea se încinge cu putere
şi îşi întăreşte braţele.
18 Ea simte că negoţul îi merge bine
şi candela ei nu se stinge noaptea.
19 Saltă furca de tors cu mâna
şi prinde fusul cu degetele ei.
20 Ea îşi deschide braţele pentru cel sărac
şi îşi întinde mâinile către cel nevoiaş.
21 Când ninge, ea nu se teme pentru familia ei,
pentru că toată familia ei este îmbrăcată în stacojiu.
22 Ea îşi face cuverturi;
are haine de in subţire şi purpură.
23 Soţul ei este respectat la porţile cetăţii,
când stă printre bătrânii ţării.
24 Ea face haine de lână, apoi le vinde
şi dă cingători negustorilor.
25 Se îmbracă în putere şi demnitate
şi râde de ziua de mâine.
26 Vorbeşte cu înţelepciune
şi învăţături plăcute[l] sunt pe limba ei.
27 Ea veghează asupra căilor familiei sale
şi nu mănâncă pâinea lenevirii.
28 Fiii ei se ridică în picioare şi o numesc binecuvântată,
cum, de altfel, şi soţul ei o laudă:
29 „Multe femei fac lucruri nobile,
dar tu le întreci pe toate!“
30 Farmecul este înşelător şi frumuseţea este trecătoare,
dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.
31 Apreciaţi-o pentru rodul muncii ei
şi faptele ei s-o laude la porţile cetăţii!
Footnotes
- Proverbe 28:14 Sau: care întotdeauna are o temere
- Proverbe 29:21 Sensul termenului ebraic este nesigur
- Proverbe 29:26 Lit.: faţa
- Proverbe 30:1 Sau: Iache din Masa
- Proverbe 30:1 TM; o diviziune diferită şi posibilă a cuvintelor ebraice ne permite să traducem astfel: om: „Sunt obosit, Dumnezeule; / sunt obosit, Dumnezeule, şi istovit
- Proverbe 30:3 Lit.: nu cunosc
- Proverbe 30:3 Termenul ebraic este un plural, cel mai probabil de maiestate, cu referire la Dumnezeu, sau, cf. Tg., cu referire la sfinţi
- Proverbe 30:26 Sau: bursucii
- Proverbe 30:31 Sensul termenului ebraic este nesigur
- Proverbe 31:1 Sau: Lemuel din Masa, / pe care le-a învăţat
- Proverbe 31:10 Versetele 10-31 constituie un acrostih (fiecare verset începe cu o literă a alfabetului ebraic, în ordinea literelor)
- Proverbe 31:26 Ebr.: torat-hesed, tora având aici sensul de învăţătură, iar hesed putând avea atât sensul de dragoste (de aici, plăcute), cât şi sensul de credincioşie (învăţături corecte); pentru hesed vezi nota de la 3:3
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.