23 Dacă stai la masă împreună cu un conducător,
    ia seama bine la ceea ce[a] este înaintea ta!
Pune-ţi un cuţit la gâtlej
    dacă eşti un om nesăţios!
Nu pofti delicatesele lui
    pentru că sunt o hrană înşelătoare!

Nu te trudi să te îmbogăţeşti;
    fii înţelept să arăţi cumpătare!
Abia ţi-ai aruncat ochii asupra bogăţiei şi nu mai este,
    căci, în mod sigur, îi vor creşte aripi,
        şi va fugi spre ceruri ca un vultur!

Nu mânca pâinea zgârcitului
    şi nu pofti delicatesele lui,
căci el este omul care întotdeauna se gândeşte la cost![b]
    „Mănâncă şi bea“, îţi spune el,
        dar inima lui nu este cu tine.
Vei vărsa bucăţica pe care ai mâncat-o
    şi-ţi vei irosi cuvintele tale plăcute.

Nu vorbi unui prost,
    căci el va dispreţui înţelepciunea cuvintelor tale!

10 Nu muta hotarul cel vechi
    şi nu intra pe ogorul orfanilor,
11 căci Apărătorul lor este puternic!
    El le va apăra cauza împotriva ta.

12 Apleacă-ţi inima spre învăţătură
    şi urechile la cuvintele cunoştinţei!

13 Nu scuti copilul de disciplinare,
    căci dacă îl pedepseşti cu nuiaua, nu va muri!
14 Dacă îl pedepseşti cu nuiaua,
    îi vei salva sufletul din Locuinţa Morţilor.

15 Fiul meu, dacă inima ta este înţeleaptă,
    atunci inima mea se va bucura.
16 Lăuntrul fiinţei mele se va înveseli
    când buzele tale vor spune ce este drept.

17 Nu-ţi lăsa inima să invidieze pe cei păcătoşi,
    ci să ai întotdeauna frică de Domnul!
18 Cu siguranţă există o răsplată viitoare
    şi nădejdea ta nu va fi tăiată!

19 Ascultă, fiul meu, şi fii înţelept,
    păstrează-ţi inima pe cărarea dreaptă!
20 Nu fi printre cei care beau mult vin,
    nici printre cei ce se ghiftuiesc cu carne,
21 căci beţivul şi mâncăul vor sărăci,
    iar somnolenţa îi va îmbrăca în zdrenţe!

22 Ascultă de tatăl tău, care ţi-a dat viaţă
    şi nu-ţi dispreţui mama, când a îmbătrânit!
23 Cumpără adevărul şi nu-l vinde,
    dobândeşte înţelepciunea, învăţătura şi priceperea!
24 Tatăl celui drept va avea mari bucurii;
    cine are un fiu înţelept se bucură de el.
25 Să se bucure tatăl tău şi mama ta,
    să se înveselească cea care te-a născut!

26 Fiul meu, dă-mi inima ta
    şi să găsească plăcere ochii tăi în căile mele,
27 căci prostituata este o groapă adâncă
    şi femeia străină este o fântână îngustă.
28 Ea pândeşte ca un hoţ
    şi îi înmulţeşte pe cei necredincioşi între oameni.

29 Ale cui sunt vaiurile? Ale cui sunt oftările?
    Ale cui sunt certurile? Ale cui sunt plângerile?
Ale cui sunt rănile fără motiv?
    Ai cui sunt ochii roşii?
30 Ale celor ce întârzie la vin
    şi care se duc să caute vasul cu vin amestecat.
31 Nu te uita la vin când este roşu,
    când spumegă în pahar
        şi când alunecă uşor!
32 Căci la urmă muşcă ca un şarpe
    şi otrăveşte ca o viperă.
33 Ochii tăi vor vedea lucruri ciudate
    şi inima ta va vorbi lucruri stricate.[c]
34 Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării
    sau ca unul întins pe vârful unui catarg.
35 „M-au lovit, dar nu m-au rănit!
    M-au bătut, dar nu simt nimic!
Când mă voi trezi,
    pot găsi altceva de băut?“

Footnotes

  1. Proverbe 23:1 Sau: cine
  2. Proverbe 23:7 Sensul versului în ebraică este nesigur; sau: căci el este omul care gândeşte în sine; sau: căci aşa cum gândeşte în sine, aşa şi este el; sau: căci el este ca un fir de păr în gâtlej
  3. Proverbe 23:33 Sau: Ochii tăi se vor uita după femei străine/ şi mintea ta va spune cuvinte depravate

23 Dacă stai la masă la unul din cei mari,
ia seama ce ai dinainte:
pune-ţi un cuţit în gât,
dacă eşti prea lacom.
Nu pofti mâncărurile lui alese,
căci sunt o hrană înşelătoare.
Nu(A) te chinui ca să te îmbogăţeşti,
nu-ţi pune(B) priceperea în aceasta.
Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este;
căci bogăţia îşi face aripi
şi, ca vulturul, îşi ia zborul spre ceruri.
Nu(C) mânca pâinea celui(D) pizmaş
şi nu pofti mâncărurile lui alese,
căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet.
„Mănâncă şi bea”, îţi(E) va zice el;
dar inima lui nu este cu tine.
Bucata pe care ai mâncat-o o vei vărsa
şi cuvintele plăcute pe care le vei spune sunt pierdute.
Nu vorbi la(F) urechea celui nebun,
căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte.
10 Nu(G) muta hotarul văduvei
şi nu intra în ogorul orfanilor,
11 căci(H) răzbunătorul lor este puternic:
El le va apăra pricina împotriva ta.
12 Deschide-ţi inima la învăţătură
şi urechile la cuvintele ştiinţei.
13 Nu(I) cruţa copilul de mustrare,
căci, dacă-l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.
14 Lovindu-l cu nuiaua,
îi(J) scoţi sufletul din Locuinţa morţilor.
15 Fiule, dacă-ţi(K) va fi inima înţeleaptă,
inima mea se va bucura;
16 şi înlăuntrul meu se va veseli
când buzele tale vor spune ce este bine.
17 Să nu-ţi pizmuiască inima(L) pe cei păcătoşi,
ci(M) să aibă totdeauna frică de Domnul,
18 căci(N) este o răsplată
şi nu ţi se va tăia nădejdea.
19 Ascultă, fiule, şi fii înţelept;
îndreaptă-ţi(O) inima pe calea cea dreaptă.
20 Nu(P) fi printre cei ce beau vin,
nici printre cei ce se îmbuibă cu carne.
21 Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc,
şi aţipirea te face să porţi(Q) zdrenţe.
22 Ascultă(R) pe tatăl tău, care te-a născut,
şi nu nesocoti pe mamă-ta când a îmbătrânit.
23 Cumpără(S) adevărul – şi nu-l vinde –,
înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.
24 Tatăl(T) celui neprihănit se veseleşte
şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură.
25 Să se bucure tatăl tău şi mama ta,
să se veselească cea care te-a născut.
26 Fiule, dă-mi inima ta
şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele.
27 Căci(U) curva este o groapă adâncă
şi străina, o fântână strâmtă.
28 Ea(V) pândeşte ca un hoţ
şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi.
29 Ale(W) cui sunt vaietele? Ale cui sunt oftările? Ale cui sunt neînţelegerile?
Ale cui sunt plângerile? Ale cui sunt rănirile fără pricină?
Ai cui sunt ochii(X) roşii?
30 Ale celor ce(Y) întârzie la vin
şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.
31 Nu te uita la vin(Z) când curge roşu
şi face mărgăritare în pahar;
el alunecă uşor,
32 dar pe urmă ca un şarpe muşcă
şi înţeapă ca un basilisc.
33 Ochii ţi se vor uita după femeile altora
şi inima îţi va vorbi prostii.
34 Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării,
ca un om culcat pe vârful unui catarg.
35 „M-a lovit(AA)…, dar nu mă doare!…
M-a bătut…, dar nu(AB) simt nimic!
Când(AC) mă voi trezi? Mai vreau vin!”

Saying 7

23 When you sit to dine with a ruler,
    note well what[a] is before you,
and put a knife to your throat
    if you are given to gluttony.
Do not crave his delicacies,(A)
    for that food is deceptive.

Saying 8

Do not wear yourself out to get rich;
    do not trust your own cleverness.
Cast but a glance at riches, and they are gone,(B)
    for they will surely sprout wings
    and fly off to the sky like an eagle.(C)

Saying 9

Do not eat the food of a begrudging host,
    do not crave his delicacies;(D)
for he is the kind of person
    who is always thinking about the cost.[b]
“Eat and drink,” he says to you,
    but his heart is not with you.
You will vomit up the little you have eaten
    and will have wasted your compliments.

Saying 10

Do not speak to fools,
    for they will scorn your prudent words.(E)

Saying 11

10 Do not move an ancient boundary stone(F)
    or encroach on the fields of the fatherless,
11 for their Defender(G) is strong;(H)
    he will take up their case against you.(I)

Saying 12

12 Apply your heart to instruction(J)
    and your ears to words of knowledge.

Saying 13

13 Do not withhold discipline from a child;
    if you punish them with the rod, they will not die.
14 Punish them with the rod
    and save them from death.(K)

Saying 14

15 My son, if your heart is wise,
    then my heart will be glad indeed;
16 my inmost being will rejoice
    when your lips speak what is right.(L)

Saying 15

17 Do not let your heart envy(M) sinners,
    but always be zealous for the fear of the Lord.
18 There is surely a future hope for you,
    and your hope will not be cut off.(N)

Saying 16

19 Listen, my son,(O) and be wise,
    and set your heart on the right path:
20 Do not join those who drink too much wine(P)
    or gorge themselves on meat,
21 for drunkards and gluttons become poor,(Q)
    and drowsiness clothes them in rags.

Saying 17

22 Listen to your father, who gave you life,
    and do not despise your mother when she is old.(R)
23 Buy the truth and do not sell it—
    wisdom, instruction and insight as well.(S)
24 The father of a righteous child has great joy;
    a man who fathers a wise son rejoices in him.(T)
25 May your father and mother rejoice;
    may she who gave you birth be joyful!(U)

Saying 18

26 My son,(V) give me your heart
    and let your eyes delight in my ways,(W)
27 for an adulterous woman is a deep pit,(X)
    and a wayward wife is a narrow well.
28 Like a bandit she lies in wait(Y)
    and multiplies the unfaithful among men.

Saying 19

29 Who has woe? Who has sorrow?
    Who has strife? Who has complaints?
    Who has needless bruises? Who has bloodshot eyes?
30 Those who linger over wine,(Z)
    who go to sample bowls of mixed wine.
31 Do not gaze at wine when it is red,
    when it sparkles in the cup,
    when it goes down smoothly!
32 In the end it bites like a snake
    and poisons like a viper.
33 Your eyes will see strange sights,
    and your mind will imagine confusing things.
34 You will be like one sleeping on the high seas,
    lying on top of the rigging.
35 “They hit me,” you will say, “but I’m not hurt!
    They beat me, but I don’t feel it!
When will I wake up
    so I can find another drink?”(AA)

Footnotes

  1. Proverbs 23:1 Or who
  2. Proverbs 23:7 Or for as he thinks within himself, / so he is; or for as he puts on a feast, / so he is