23 Dacă stai la masă împreună cu un conducător,
    ia seama bine la ceea ce[a] este înaintea ta!
Pune-ţi un cuţit la gâtlej
    dacă eşti un om nesăţios!
Nu pofti delicatesele lui
    pentru că sunt o hrană înşelătoare!

Nu te trudi să te îmbogăţeşti;
    fii înţelept să arăţi cumpătare!
Abia ţi-ai aruncat ochii asupra bogăţiei şi nu mai este,
    căci, în mod sigur, îi vor creşte aripi,
        şi va fugi spre ceruri ca un vultur!

Nu mânca pâinea zgârcitului
    şi nu pofti delicatesele lui,
căci el este omul care întotdeauna se gândeşte la cost![b]
    „Mănâncă şi bea“, îţi spune el,
        dar inima lui nu este cu tine.
Vei vărsa bucăţica pe care ai mâncat-o
    şi-ţi vei irosi cuvintele tale plăcute.

Nu vorbi unui prost,
    căci el va dispreţui înţelepciunea cuvintelor tale!

10 Nu muta hotarul cel vechi
    şi nu intra pe ogorul orfanilor,
11 căci Apărătorul lor este puternic!
    El le va apăra cauza împotriva ta.

12 Apleacă-ţi inima spre învăţătură
    şi urechile la cuvintele cunoştinţei!

13 Nu scuti copilul de disciplinare,
    căci dacă îl pedepseşti cu nuiaua, nu va muri!
14 Dacă îl pedepseşti cu nuiaua,
    îi vei salva sufletul din Locuinţa Morţilor.

15 Fiul meu, dacă inima ta este înţeleaptă,
    atunci inima mea se va bucura.
16 Lăuntrul fiinţei mele se va înveseli
    când buzele tale vor spune ce este drept.

17 Nu-ţi lăsa inima să invidieze pe cei păcătoşi,
    ci să ai întotdeauna frică de Domnul!
18 Cu siguranţă există o răsplată viitoare
    şi nădejdea ta nu va fi tăiată!

19 Ascultă, fiul meu, şi fii înţelept,
    păstrează-ţi inima pe cărarea dreaptă!
20 Nu fi printre cei care beau mult vin,
    nici printre cei ce se ghiftuiesc cu carne,
21 căci beţivul şi mâncăul vor sărăci,
    iar somnolenţa îi va îmbrăca în zdrenţe!

22 Ascultă de tatăl tău, care ţi-a dat viaţă
    şi nu-ţi dispreţui mama, când a îmbătrânit!
23 Cumpără adevărul şi nu-l vinde,
    dobândeşte înţelepciunea, învăţătura şi priceperea!
24 Tatăl celui drept va avea mari bucurii;
    cine are un fiu înţelept se bucură de el.
25 Să se bucure tatăl tău şi mama ta,
    să se înveselească cea care te-a născut!

26 Fiul meu, dă-mi inima ta
    şi să găsească plăcere ochii tăi în căile mele,
27 căci prostituata este o groapă adâncă
    şi femeia străină este o fântână îngustă.
28 Ea pândeşte ca un hoţ
    şi îi înmulţeşte pe cei necredincioşi între oameni.

29 Ale cui sunt vaiurile? Ale cui sunt oftările?
    Ale cui sunt certurile? Ale cui sunt plângerile?
Ale cui sunt rănile fără motiv?
    Ai cui sunt ochii roşii?
30 Ale celor ce întârzie la vin
    şi care se duc să caute vasul cu vin amestecat.
31 Nu te uita la vin când este roşu,
    când spumegă în pahar
        şi când alunecă uşor!
32 Căci la urmă muşcă ca un şarpe
    şi otrăveşte ca o viperă.
33 Ochii tăi vor vedea lucruri ciudate
    şi inima ta va vorbi lucruri stricate.[c]
34 Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării
    sau ca unul întins pe vârful unui catarg.
35 „M-au lovit, dar nu m-au rănit!
    M-au bătut, dar nu simt nimic!
Când mă voi trezi,
    pot găsi altceva de băut?“

Footnotes

  1. Proverbe 23:1 Sau: cine
  2. Proverbe 23:7 Sensul versului în ebraică este nesigur; sau: căci el este omul care gândeşte în sine; sau: căci aşa cum gândeşte în sine, aşa şi este el; sau: căci el este ca un fir de păr în gâtlej
  3. Proverbe 23:33 Sau: Ochii tăi se vor uita după femei străine/ şi mintea ta va spune cuvinte depravate

23 Dacă stai la masă la unul din cei mari,
ia seama ce ai dinainte:
pune-ţi un cuţit în gât,
dacă eşti prea lacom.
Nu pofti mâncărurile lui alese,
căci sunt o hrană înşelătoare.
Nu(A) te chinui ca să te îmbogăţeşti,
nu-ţi pune(B) priceperea în aceasta.
Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este;
căci bogăţia îşi face aripi
şi, ca vulturul, îşi ia zborul spre ceruri.
Nu(C) mânca pâinea celui(D) pizmaş
şi nu pofti mâncărurile lui alese,
căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet.
„Mănâncă şi bea”, îţi(E) va zice el;
dar inima lui nu este cu tine.
Bucata pe care ai mâncat-o o vei vărsa
şi cuvintele plăcute pe care le vei spune sunt pierdute.
Nu vorbi la(F) urechea celui nebun,
căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte.
10 Nu(G) muta hotarul văduvei
şi nu intra în ogorul orfanilor,
11 căci(H) răzbunătorul lor este puternic:
El le va apăra pricina împotriva ta.
12 Deschide-ţi inima la învăţătură
şi urechile la cuvintele ştiinţei.
13 Nu(I) cruţa copilul de mustrare,
căci, dacă-l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.
14 Lovindu-l cu nuiaua,
îi(J) scoţi sufletul din Locuinţa morţilor.
15 Fiule, dacă-ţi(K) va fi inima înţeleaptă,
inima mea se va bucura;
16 şi înlăuntrul meu se va veseli
când buzele tale vor spune ce este bine.
17 Să nu-ţi pizmuiască inima(L) pe cei păcătoşi,
ci(M) să aibă totdeauna frică de Domnul,
18 căci(N) este o răsplată
şi nu ţi se va tăia nădejdea.
19 Ascultă, fiule, şi fii înţelept;
îndreaptă-ţi(O) inima pe calea cea dreaptă.
20 Nu(P) fi printre cei ce beau vin,
nici printre cei ce se îmbuibă cu carne.
21 Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc,
şi aţipirea te face să porţi(Q) zdrenţe.
22 Ascultă(R) pe tatăl tău, care te-a născut,
şi nu nesocoti pe mamă-ta când a îmbătrânit.
23 Cumpără(S) adevărul – şi nu-l vinde –,
înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.
24 Tatăl(T) celui neprihănit se veseleşte
şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură.
25 Să se bucure tatăl tău şi mama ta,
să se veselească cea care te-a născut.
26 Fiule, dă-mi inima ta
şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele.
27 Căci(U) curva este o groapă adâncă
şi străina, o fântână strâmtă.
28 Ea(V) pândeşte ca un hoţ
şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi.
29 Ale(W) cui sunt vaietele? Ale cui sunt oftările? Ale cui sunt neînţelegerile?
Ale cui sunt plângerile? Ale cui sunt rănirile fără pricină?
Ai cui sunt ochii(X) roşii?
30 Ale celor ce(Y) întârzie la vin
şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.
31 Nu te uita la vin(Z) când curge roşu
şi face mărgăritare în pahar;
el alunecă uşor,
32 dar pe urmă ca un şarpe muşcă
şi înţeapă ca un basilisc.
33 Ochii ţi se vor uita după femeile altora
şi inima îţi va vorbi prostii.
34 Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării,
ca un om culcat pe vârful unui catarg.
35 „M-a lovit(AA)…, dar nu mă doare!…
M-a bătut…, dar nu(AB) simt nimic!
Când(AC) mă voi trezi? Mai vreau vin!”