Add parallel Print Page Options

Izgonirea celor necuraţi

Domnul a vorbit lui Moise şi a zis: „Porunceşte copiilor lui Israel să izgonească din tabără pe orice lepros(A) şi pe oricine are o lepădare(B) de sămânţă sau este întinat prin atingerea de(C) un mort. Fie bărbaţi, fie femei, să-i scoateţi din tabără; să-i scoateţi afară, ca să nu spurce tabăra în mijlocul(D) căreia Îmi am Eu locuinţa.” Copiii lui Israel au făcut aşa şi i-au scos afară din tabără; cum poruncise lui Moise Domnul, aşa au făcut copiii lui Israel.

Despăgubirea pentru furt

Domnul a vorbit lui Moise şi a zis: „Spune copiilor lui Israel: ‘Când(E) un bărbat sau o femeie va păcătui împotriva aproapelui său, făcând o călcare de lege faţă de Domnul, şi se va face astfel vinovat, să-şi(F) mărturisească păcatul şi să dea înapoi în întregime(G) preţul lucrului câştigat prin mijloace necinstite, adăugând a cincea parte; să-l dea aceluia faţă de care s-a făcut vinovat. Dacă nu este nimeni care să aibă drept să ia înapoi lucrul câştigat prin mijloace necinstite, lucrul acela să se întoarcă la Domnul, la preot, afară de berbecul(H) adus ca jertfă de ispăşire cu care se va face ispăşire pentru cel vinovat. Orice dar(I) ridicat din lucrurile închinate Domnului de copiii lui Israel să fie al preotului, căruia îi sunt aduse. 10 Lucrurile închinate Domnului vor fi ale preotului: tot ce i se va da preotului al(J) lui să fie’.”

Apa de gelozie

11 Domnul a vorbit lui Moise şi a zis: 12 „Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: ‘Dacă păcătuieşte nevasta cuiva faţă de bărbatul ei şi-i este necredincioasă; 13 dacă altul se(K) culcă cu ea, şi lucrul este ascuns de bărbatul ei; dacă ea s-a pângărit în ascuns, fără să fie vreun martor împotriva ei şi fără să fie prinsă asupra faptului 14 şi dacă bărbatul este apucat de un duh de gelozie şi are bănuieli asupra nevestei lui, care s-a pângărit, sau dacă este cuprins de un duh de gelozie şi are bănuieli asupra nevestei lui, care nu s-a pângărit, 15 omul acela să-şi aducă nevasta la preot şi, ca dar de mâncare pentru ea, să aducă a zecea parte dintr-o efă de floare de făină de orz; să nu toarne untdelemn pe ea şi să nu pună tămâie pe ea, căci acesta este un dar de mâncare adus pentru gelozie, un dar de descoperire, care descoperă(L) o fărădelege. 16 Preotul s-o apropie şi s-o pună să stea în picioare înaintea Domnului. 17 Preotul să ia apă sfântă într-un vas de pământ, să ia ţărână de pe podeaua cortului şi s-o pună în apă. 18 Preotul să pună pe femeie să stea în picioare înaintea Domnului, să descopere capul femeii şi să-i pună în mâini darul de mâncare adus pentru descoperire, darul de mâncare adus pentru gelozie; preotul să aibă în mână apele amare aducătoare de blestem. 19 Preotul să pună pe femeie să jure şi să-i zică: «Dacă niciun om nu s-a culcat cu tine şi dacă, fiind sub puterea bărbatului tău, nu te-ai abătut de la el ca să te pângăreşti cu altul, să nu-ţi facă niciun rău aceste ape amare aducătoare de blestem! 20 Dar dacă, fiind sub puterea bărbatului tău, te-ai abătut de la el şi te-ai pângărit şi dacă un alt om decât bărbatul tău s-a culcat cu tine», 21 şi preotul(M) să pună pe femeie să jure cu un jurământ de blestem şi să-i zică: «Domnul să(N) te facă să ajungi de blestem şi de urgie în mijlocul poporului tău, făcând să ţi se usuce coapsa şi să ţi se umfle pântecele, 22 şi apele acestea aducătoare de blestem să intre(O) în măruntaiele tale, ca să facă să ţi se umfle pântecele şi să ţi se usuce coapsa!» Şi(P) femeia să zică: «Amin! Amin!» 23 Preotul să scrie blestemele acestea într-o carte, apoi să le şteargă cu apele cele amare. 24 Şi să dea femeii să bea apele amare aducătoare de blestem, şi apele aducătoare de blestem vor intra în ea şi-i vor pricinui amărăciunea. 25 Preotul să ia din mâinile femeii darul de mâncare adus pentru gelozie, să legene(Q) darul într-o parte şi într-alta înaintea Domnului şi să-l aducă pe altar. 26 Apoi(R) preotul să ia un pumn din darul acesta, ca aducere-aminte, şi să-l ardă pe altar. După aceea, să dea femeii să bea apele. 27 După ce îi va da să bea apele, dacă ea s-a pângărit şi a fost necredincioasă bărbatului ei, apele aducătoare de blestem vor intra în ea şi-i vor pricinui amărăciunea; pântecele i se va umfla, coapsa i se va usca, şi femeia aceasta va fi de blestem(S) în mijlocul poporului ei. 28 Dar, dacă femeia nu s-a pângărit şi este curată, va rămâne neatinsă şi va avea copii. 29 Aceasta este legea asupra geloziei, pentru împrejurarea când o femeie care este sub puterea bărbatului ei se abate(T) şi se pângăreşte 30 şi pentru împrejurarea când un bărbat, apucat de un duh de gelozie, are bănuieli asupra nevestei lui: preotul s-o pună să stea în picioare înaintea Domnului şi să-i facă întocmai după legea aceasta. 31 Bărbatul va fi scutit de vină, dar femeia aceea îşi va lua(U) pedeapsa nelegiuirii ei.’ ”

Legea Nazireatului

Domnul a vorbit lui Moise şi a zis: „Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: ‘Când un bărbat sau o femeie se va despărţi(V) de ceilalţi, făcând o juruinţă de nazireat, ca să se închine Domnului, să se(W) ferească de vin şi de băutură îmbătătoare; să nu bea nici oţet făcut din vin, nici oţet făcut din vreo băutură îmbătătoare; să nu bea nicio băutură stoarsă din struguri şi să nu mănânce struguri proaspeţi, nici uscaţi. În tot timpul nazireatului lui, să nu mănânce nimic care vine din viţă, de la sâmburi până la pieliţa strugurelui. În tot timpul nazireatului, briciul(X) să nu treacă pe capul lui; până la împlinirea zilelor pentru care s-a închinat Domnului, va fi sfânt; să-şi lase părul să crească în voie. În tot timpul cât s-a făgăduit Domnului prin jurământ, să nu se apropie de(Y) un mort; să nu se pângărească nici la moartea tatălui(Z) său, nici a mamei sale, nici a fratelui său, nici a surorii sale, căci poartă pe cap închinarea Dumnezeului lui. În tot timpul nazireatului, să fie închinat Domnului. Dacă moare cineva de moarte năpraznică lângă el, şi capul lui închinat se face astfel necurat, să-şi radă(AA) capul în ziua curăţirii, şi anume să şi-l radă a şaptea zi. 10 În ziua a opta(AB), să aducă preotului două turturele sau doi pui de porumbel, la uşa cortului întâlnirii. 11 Preotul să jertfească pe unul ca jertfă de ispăşire, iar pe celălalt ca ardere-de-tot şi să facă pentru el ispăşirea păcatului lui, făcut cu prilejul mortului. Nazireul să-şi sfinţească apoi capul chiar în ziua aceea. 12 Să închine din nou Domnului zilele nazireatului lui dinainte şi să aducă un miel de un an ca(AC) jertfă pentru vină; zilele dinainte nu vor fi socotite, pentru că nazireatul lui a fost pângărit.

După isprăvirea nazireatului

13 Iată legea nazireului. În ziua(AD) când se va împlini vremea nazireatului lui, să fie adus la uşa cortului întâlnirii. 14 Ca dar, să aducă Domnului un miel de un an fără cusur pentru arderea-de-tot, o oaie de un an şi fără cusur pentru jertfa(AE) de ispăşire şi un berbec fără cusur pentru jertfa(AF) de mulţumire; 15 un coş cu azimi, turte făcute din floarea(AG) făinii, frământată(AH) cu untdelemn, şi plăcinte fără aluat, stropite cu untdelemn, împreună cu darul de mâncare şi jertfa de(AI) băutură obişnuite. 16 Preotul să aducă aceste lucruri înaintea Domnului şi să aducă jertfa lui de ispăşire şi arderea-de-tot; 17 să pregătească berbecul ca jertfă de mulţumire Domnului, împreună cu coşul cu azimi, şi să pregătească şi darul lui de mâncare şi jertfa lui de băutură. 18 Nazireul(AJ) să-şi radă, la uşa cortului întâlnirii, capul închinat Domnului; să ia părul capului său închinat Domnului şi să-l pună pe focul care este sub jertfa de mulţumire. 19 Preotul să ia(AK) spata dreaptă fiartă a berbecului, o turtă nedospită din coş şi o plăcintă nedospită şi să le pună(AL) în mâinile Nazireului, după ce acesta şi-a ras capul închinat Domnului. 20 Preotul să le legene într-o parte şi într-alta înaintea Domnului: acesta(AM) este un lucru sfânt, care este al preotului, împreună cu pieptul legănat şi spata adusă ca jertfă prin ridicare. Apoi, nazireul va putea să bea vin. 21 Aceasta este legea pentru cel ce a făcut juruinţa de nazireat: acesta este darul lui, care trebuie adus Domnului pentru nazireatul lui, afară de ce-i vor îngădui mijloacele lui. Să împlinească tot ce este poruncit pentru juruinţa pe care a făcut-o, după legea nazireatului’.”

Binecuvântarea

22 Domnul a vorbit lui Moise şi a zis: 23 „Vorbeşte lui Aaron şi fiilor lui şi spune-le: ‘Aşa să binecuvântaţi(AN) pe copiii lui Israel şi să le ziceţi: 24 «Domnul să te binecuvânteze şi să te păzească(AO)! 25 Domnul să facă să lumineze(AP) Faţa Lui peste tine şi să Se îndure(AQ) de tine! 26 Domnul să-Şi înalţe(AR) Faţa peste tine şi să-ţi dea(AS) pacea!» 27 Astfel să pună(AT) Numele Meu peste copiii lui Israel, şi Eu(AU) îi voi binecuvânta’.”

Curăţirea taberei

Apoi Domnul i-a zis lui Moise: „Porunceşte-le israeliţilor să-i scoată afară din tabără pe toţi leproşii[a], pe toţi aceia care au vreo scurgere şi pe oricine este necurat din cauză că a atins un mort. Să-i scoateţi afară atât pe bărbaţi, cât şi pe femei; să-i scoateţi afară din tabără ca nu cumva să pângărească tabăra, căci Eu locuiesc în mijlocul lor.“ Israeliţii au făcut întocmai; ei i-au scos afară din tabără. Israeliţii au făcut aşa cum îi spusese Domnul lui Moise.

Domnul i-a mai zis lui Moise: „Spune-le israeliţilor: «Când un bărbat sau o femeie cade într-unul din păcatele pe care le fac oamenii, săvârşind astfel o fărădelege împotriva Domnului[b], acel om este vinovat şi trebuie să-şi mărturisească păcatul pe care l-a făcut. De asemenea, el trebuie să dea înapoi în întregime preţul pentru paguba făcută, să adauge încă o cincime la acest preţ şi să îl dea celui pe care l-a păgubit. Dar dacă omul nu are nici o rudenie faţă de care să se facă restituirea pentru paguba făcută, atunci restituirea pentru paguba făcută să se întoarcă la Domnul şi să fie a preotului, împreună cu berbecul pentru ispăşire, cu care el trebuie să facă ispăşire pentru acel om. De asemenea, fiecare contribuţie din toate darurile sfinte pe care israeliţii le aduc la preot, să fie a preotului. 10 Darurile sfinte aduse de vreun om îi vor rămâne lui, iar ceea ce-i va da preotului va rămâne a preotului.»“

Testul pentru femeia bănuită de adulter

11 Apoi Domnul i-a zis lui Moise: 12 „Spune-le israeliţilor: «Dacă soţia cuiva se abate de la calea cea dreaptă şi îi este necredincioasă soţului ei, 13 dacă un altul se culcă cu ea, dar lucrul aceasta este ascuns de ochii soţului şi astfel ea rămâne nedescoperită, cu toate că s-a pângărit, dacă nu există nici o mărturie împotriva ei şi n-a fost prinsă în fapt, 14 dacă un duh de gelozie vine peste soţul ei şi el începe să fie gelos pe soţia lui care s-a pângărit sau dacă un duh de gelozie vine peste el şi el începe să fie gelos pe soţia lui, deşi ea nu s-a pângărit, 15 atunci bărbatul trebuie să-şi ducă soţia la preot. El trebuie să aducă jertfa cerută pentru ea: a zecea parte dintr-o efă[c] de făină de orz. Să nu toarne ulei pe ea şi să nu pună tămâie, pentru că este un dar de mâncare pentru gelozie, un dar de descoperire, care descoperă o vină.

16 Apoi preotul s-o apropie şi s-o pună să stea înaintea Domnului; 17 preotul să ia apă sfântă într-un vas de pământ, după care să ia nişte praf de pe podeaua Tabernaculului şi să-l pună în apă. 18 Să pună femeia să stea înaintea Domnului, să descopere capul femeii şi să-i pună în mâini darul de mâncare pentru aducerea-aminte, care este darul de mâncare pentru gelozie. Preotul să aibă în mână apa amară care aduce blestem. 19 Preotul s-o pună pe femeie sub jurământ şi să-i zică: ‘Dacă nici un bărbat nu s-a culcat cu tine şi dacă nu te-ai abătut de la cale ca să trăieşti în necurăţie, în timp ce erai sub autoritatea soţului, atunci să nu-ţi facă nici un rău aceste ape amare care aduc blestem. 20 Dar dacă te-ai abătut de la cale în timp ce erai sub autoritatea soţului, dacă te-ai pângărit şi un alt bărbat, altul decât soţul tău, s-a culcat cu tine,’ 21 – preotul s-o pună pe femeie sub acest jurământ al blestemului şi să-i spună aceste cuvinte – ‘atunci Domnul să te facă să fii de dispreţuit şi de blestemat în mijlocul poporului tău, făcând să ţi se usuce coapsa şi să ţi se umfle pântecele[d]; 22 fie ca această apă care aduce blestem să-ţi intre în măruntaie şi să facă să ţi se umfle pântecele şi să ţi se usuce coapsa!’ Şi femeia să zică: ‘Amin! Amin!’

23 Preotul să scrie aceste blesteme pe un sul şi să le şteargă apoi cu apă amară. 24 După aceea, să-i dea femeii să bea apa amară care aduce blestem; apa care aduce blestem va intra în ea şi-i va provoca suferinţă. 25 Preotul să ia din mâinile femeii darul de mâncare adus pentru gelozie, să-l legene înaintea Domnului şi să-l aducă la altar; 26 preotul să ia un pumn din darul de mâncare, ca aducere-aminte, şi să-l ardă pe altar. Apoi să dea femeii să bea apa. 27 După ce îi va da să bea apa, dacă ea s-a pângărit şi i-a fost necredincioasă soţului ei, apa care aduce blestem va intra în ea şi îi va provoca suferinţă: pântecele i se va umfla, coapsa i se va usca şi femeia va ajunge să fie dispreţuită în mijlocul poporului ei. 28 Dar dacă femeia nu s-a pângărit şi este curată, atunci ea va fi considerată nevinovată şi va putea avea copii.

29 Aceasta este legea geloziei, când o femeie, aflându-se sub autoritatea soţului, se abate de la calea cea dreaptă şi se pângăreşte, 30 sau când duhul geloziei vine peste un bărbat şi el începe să fie gelos pe soţia lui; preotul trebuie s-o aducă înaintea Domnului şi să-i facă întocmai după legea aceasta. 31 Bărbatul va fi scutit de vină, dar femeia aceea îşi va purta vina.»“

Nazireatul

Domnul i-a zis lui Moise: „Spune-le israeliţilor: «Când un bărbat sau o femeie face un jurământ deosebit, un jurământ de nazireat, pentru a se dedica Domnului, ei trebuie să se abţină de la vin şi băutură tare; să nu bea nici oţet făcut din vin, nici oţet făcut din băutură tare, să nu bea nici o băutură făcută din struguri, nici să nu mănânce struguri proaspeţi sau uscaţi. În toate zilele sale de nazireat să nu mănânce nimic care vine din viţă, nici măcar sâmburi sau pieliţa strugurelui. În toate zilele jurământului său de nazireat să nu treacă briciul pe capul lui; el va fi sfânt până se termină perioada pentru care s-a pus deoparte pentru Domnul; să-şi lase părul să crească în voie. În toate zilele dedicării sale pentru Domnul să nu se atingă de vreun mort. Să nu se pângărească nici pentru tatăl său, nici pentru mama sa, nici pentru fratele său, nici pentru sora sa, când aceştia vor muri, pentru că semnul dedicării sale pentru Dumnezeu este pe capul lui. În toate zilele nazireatului său să fie sfânt pentru Domnul. Dar dacă un om moare brusc lângă el şi astfel îşi pângăreşte capul care a fost consacrat, va trebui să-şi radă capul în ziua curăţirii lui; să şi-l radă în ziua a şaptea. 10 Apoi, în ziua a opta, să aducă preotului, la intrarea în Cortul Întâlnirii, două turturele sau doi pui de porumbei. 11 Preotul s-o aducă pe una ca jertfă pentru păcat, iar pe cealaltă ca ardere de tot şi să facă ispăşire pentru nazireu cu privire la păcatul făcut din cauza mortului. În aceeaşi zi nazireul trebuie să-şi consacre capul; 12 să dedice din nou Domnului zilele sale ca nazireu şi să aducă un miel de un an ca jertfă pentru vină. De zilele dinainte nu se va ţine seama pentru că nazireatul său a fost pângărit.

13 Iată care este legea nazireului în ziua când ia sfârşit perioada lui de nazireat: nazireul trebuie să fie adus la intrarea Cortului Întâlnirii. 14 Acolo va trebui să aducă Domnului jertfa sa: un miel de un an, fără meteahnă, ca ardere de tot; o oaie de un an, fără meteahnă ca jertfă pentru păcat; un berbec fără meteahnă ca jertfă de pace[e]; 15 un coş cu azime, turte făcute din făină aleasă, amestecată cu ulei, turte nedospite stropite cu ulei, împreună cu darurile de mâncare şi jertfele de băutură obişnuite. 16 Preotul să le aducă înaintea Domnului, împreună cu jertfa lui pentru păcat şi arderea lui de tot. 17 Să aducă şi berbecul ca jertfă de pace în cinstea Domnului alături de coşul cu azime; de asemenea, preotul va trebui să aducă şi darul lui de mâncare şi jertfa lui de băutură. 18 Apoi nazireul va trebui să-şi radă capul consacrat Domnului la intrarea Cortului Întâlnirii, să ia părul capului său care a fost consacrat şi să-l pună pe foc, sub jertfele de pace. 19 Preotul va trebui să ia unul din membrele din faţă ale berbecului, după ce a fiert, precum şi o turtă nedospită din coş şi o azimă şi să le pună în mâinile nazireului, după ce acesta şi-a ras capul consacrat Domnului. 20 Preotul să le legene ca jertfă legănată înaintea Domnului. Acestea sunt sfinte şi aparţin preotului, împreună cu pieptul adus ca jertfă legănată şi spata adusă ca jertfă prin ridicare. După aceea nazireul va putea să bea vin.

21 Aceasta este legea pentru nazireul care face un jurământ. Aşa trebuie să-şi aducă el jertfa Domnului pentru nazireatul său, în afară de ceea ce poate dărui de la sine. Să facă potrivit cu jurământul pe care l-a făcut, urmând legea nazireatului său.»“

Binecuvântarea poporului de către preoţi

22 Apoi Domnul i-a zis lui Moise: 23 „Spune-le lui Aaron şi fiilor săi: «Aşa să-i binecuvântaţi pe israeliţi. Să le spuneţi:

24 Domnul să te binecuvânteze
    şi să te păzească!
25 Domnul să facă să lumineze faţa Sa peste tine
    şi să se îndure de tine!
26 Domnul să-Şi înalţe faţa peste tine
    şi să-ţi dea pacea!’»

27 Aşa să pună Numele Meu peste israeliţi şi Eu îi voi binecuvânta.“

Footnotes

  1. Numeri 5:2 Termenul ebraic desemnează diferite boli ale pieii, nu neapărat lepra
  2. Numeri 5:6 Sau: greşeşte faţă de semenul său în orice fel, fiindu-i astfel necredincios Domnului
  3. Numeri 5:15 O efă măsura aproximativ 22 l; aproximativ 2,2 l
  4. Numeri 5:21 Un limbaj figurativ care descrie sterilitatea sau avortul (vezi v. 28)
  5. Numeri 6:14 Adesea tradus prin jertfă de comuniune sau jertfă de mulţumire, deoarece poartă şi aceste sensuri; şi în vs. 17, 18