Numeri 21
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014
Israeliţii în luptă cu canaaniţii
21 Împăratul Aradului, un canaanit, care locuia la miazăzi, a auzit(A) că Israel vine pe drumul Atarim. El s-a luptat împotriva lui Israel şi a luat mai mulţi prinşi de război. 2 Atunci(B) Israel a făcut Domnului o juruinţă şi a zis: „Dacă vei da pe poporul acesta în mâinile mele, îi voi nimici cu desăvârşire cetăţile.” 3 Domnul a auzit glasul lui Israel şi a dat pe canaaniţi în mâinile lui. Israeliţii i-au nimicit cu desăvârşire, pe ei şi cetăţile lor, şi locul acela l-au numit Horma (Nimicire deplină).
Şerpii înfocaţi
4 Au(C) plecat de la muntele Hor pe drumul care duce spre Marea Roşie, ca să(D) ocolească ţara Edomului. Poporul şi-a pierdut răbdarea pe drum 5 şi a vorbit(E) împotriva lui Dumnezeu şi împotriva lui Moise: „Pentru(F) ce ne-aţi scos din Egipt ca să murim în pustie? Căci nu este nici pâine, nici apă şi ni s-a scârbit(G) sufletul de această hrană proastă.” 6 Atunci, Domnul(H) a trimis împotriva poporului nişte(I) şerpi înfocaţi, care au muşcat poporul, aşa încât au murit mulţi oameni în Israel. 7 Poporul(J) a venit la Moise şi a zis: „Am(K) păcătuit, căci am vorbit împotriva Domnului şi împotriva ta. Roagă-te(L) Domnului ca să depărteze de la noi aceşti şerpi.” Moise s-a rugat pentru popor. 8 Domnul a zis lui Moise: „Fă-ţi un şarpe înfocat şi spânzură-l de o prăjină; oricine este muşcat şi va privi spre el va trăi.” 9 Moise(M) a făcut un şarpe de aramă şi l-a pus într-o prăjină şi oricine era muşcat de un şarpe şi privea spre şarpele de aramă trăia.
Alte călătorii ale israeliţilor
10 Copiii lui Israel au plecat şi au(N) tăbărât la Obot. 11 Au plecat(O) din Obot şi au tăbărât(P) la Iie-Abarim, în pustia din faţa Moabului, spre răsăritul soarelui. 12 De acolo au plecat şi au tăbărât în valea Zered. 13 De acolo au plecat şi au tăbărât dincolo de Arnon, care curge prin pustie, ieşind din ţinutul amoriţilor, căci Arnonul(Q) face hotarul Moabului, între Moab şi amoriţi.
14 De aceea se zice în Cartea Războaielor Domnului:
„Vaheb în Sufa,
Şivoaiele Arnonului
15 Şi scurgerile şuvoaielor,
Care se întind înspre Ar şi se ating(R) cu hotarul lui Moab.”
16 De acolo s-au dus(S) la Beer (Fântână). La această fântână, Domnul a zis lui Moise: „Strânge poporul şi le voi da apă.”
17 Atunci a cântat(T) Israel cântarea aceasta:
„Ţâşneşte, fântână! Cântaţi în cinstea ei!
18 Fântâna pe care au săpat-o căpeteniile,
Pe care au săpat-o mai-marii poporului,
Cu toiagul de cârmuire(U), cu toiegele lor!”
Din pustia aceasta s-au dus la Matana; 19 din Matana, la Nahaliel; din Nahaliel, la Bamot; 20 din Bamot, la valea din câmpia Moabului, în vârful muntelui Pisga, care caută spre(V) pustie.
Sihon şi Og
21 Israel(W) a trimis soli la Sihon, împăratul amoriţilor, ca să-i spună: 22 „Lasă-mă(X) să trec prin ţara ta; nu vom intra nici în ogoare, nici în vii şi nu vom bea apă din fântâni; vom ţine drumul împărătesc, până vom trece de ţinutul tău.” 23 Sihon(Y) n-a îngăduit lui Israel să treacă prin ţinutul lui. Sihon a strâns tot poporul şi a ieşit înaintea lui Israel, în pustie. A venit la Iahaţ(Z) şi s-a luptat împotriva lui Israel. 24 Israel(AA) l-a bătut cu ascuţişul sabiei şi i-a cucerit ţara de la Arnon până la Iaboc, până la hotarul copiilor lui Amon, căci hotarul copiilor lui Amon era întărit. 25 Israel a luat toate cetăţile acelea şi s-a aşezat în toate cetăţile amoriţilor, în Hesbon şi în toate satele de prin împrejurimi. 26 Căci Hesbonul era cetatea lui Sihon, împăratul amoriţilor. El pornise cu război împotriva împăratului dinainte al Moabului şi-i luase toată ţara până la Arnon.
27 De aceea zic poeţii:
„Veniţi la Hesbon!
Să se zidească din nou şi să se întărească cetatea lui Sihon.
28 Căci a ieşit(AB) un foc din Hesbon,
O flacără din cetatea lui Sihon,
Şi a mistuit pe(AC) Ar-Moab,
Pe locuitorii înălţimilor Arnonului.
29 Vai de tine, Moab!
Eşti pierdut, poporul lui Chemoş!(AD)
El a făcut pe fiii lui fugari,
Şi pe fetele lui le-a dat roabe
Lui Sihon, împăratul amoriţilor.
30 Noi am aruncat cu săgeţile asupra lor:
Din Hesbon până la(AE) Dibon totul este nimicit;
Am pustiit până la Nofah,
Care se întinde până la(AF) Medeba.”
31 Israel s-a aşezat astfel în ţara amoriţilor. 32 Moise a trimis să iscodească Iaezerul(AG). Au luat satele care ţineau de el şi au izgonit pe amoriţii care erau în ele. 33 Au(AH) schimbat(AI) apoi drumul şi s-au suit pe drumul care duce la Basan. Og, împăratul Basanului, le-a ieşit înainte cu tot poporul lui, ca să lupte împotriva lor la(AJ) Edrei. 34 Domnul a zis lui Moise: „Nu(AK) te teme de el, căci îl dau în mâinile tale, pe el şi tot poporul lui şi toată ţara lui; să-i(AL) faci cum ai făcut lui Sihon, împăratul amoriţilor, care locuia la Hesbon.” 35 Şi ei l-au(AM) bătut, pe el şi pe fiii lui şi tot poporul lui, de n-au lăsat să scape unul măcar, şi au pus mâna pe ţara lui.
Numbers 21
King James Version
21 And when king Arad the Canaanite, which dwelt in the south, heard tell that Israel came by the way of the spies; then he fought against Israel, and took some of them prisoners.
2 And Israel vowed a vow unto the Lord, and said, If thou wilt indeed deliver this people into my hand, then I will utterly destroy their cities.
3 And the Lord hearkened to the voice of Israel, and delivered up the Canaanites; and they utterly destroyed them and their cities: and he called the name of the place Hormah.
4 And they journeyed from mount Hor by the way of the Red sea, to compass the land of Edom: and the soul of the people was much discouraged because of the way.
5 And the people spake against God, and against Moses, Wherefore have ye brought us up out of Egypt to die in the wilderness? for there is no bread, neither is there any water; and our soul loatheth this light bread.
6 And the Lord sent fiery serpents among the people, and they bit the people; and much people of Israel died.
7 Therefore the people came to Moses, and said, We have sinned, for we have spoken against the Lord, and against thee; pray unto the Lord, that he take away the serpents from us. And Moses prayed for the people.
8 And the Lord said unto Moses, Make thee a fiery serpent, and set it upon a pole: and it shall come to pass, that every one that is bitten, when he looketh upon it, shall live.
9 And Moses made a serpent of brass, and put it upon a pole, and it came to pass, that if a serpent had bitten any man, when he beheld the serpent of brass, he lived.
10 And the children of Israel set forward, and pitched in Oboth.
11 And they journeyed from Oboth, and pitched at Ijeabarim, in the wilderness which is before Moab, toward the sunrising.
12 From thence they removed, and pitched in the valley of Zared.
13 From thence they removed, and pitched on the other side of Arnon, which is in the wilderness that cometh out of the coasts of the Amorites: for Arnon is the border of Moab, between Moab and the Amorites.
14 Wherefore it is said in the book of the wars of the Lord, What he did in the Red sea, and in the brooks of Arnon,
15 And at the stream of the brooks that goeth down to the dwelling of Ar, and lieth upon the border of Moab.
16 And from thence they went to Beer: that is the well whereof the Lord spake unto Moses, Gather the people together, and I will give them water.
17 Then Israel sang this song, Spring up, O well; sing ye unto it:
18 The princes digged the well, the nobles of the people digged it, by the direction of the lawgiver, with their staves. And from the wilderness they went to Mattanah:
19 And from Mattanah to Nahaliel: and from Nahaliel to Bamoth:
20 And from Bamoth in the valley, that is in the country of Moab, to the top of Pisgah, which looketh toward Jeshimon.
21 And Israel sent messengers unto Sihon king of the Amorites, saying,
22 Let me pass through thy land: we will not turn into the fields, or into the vineyards; we will not drink of the waters of the well: but we will go along by the king's high way, until we be past thy borders.
23 And Sihon would not suffer Israel to pass through his border: but Sihon gathered all his people together, and went out against Israel into the wilderness: and he came to Jahaz, and fought against Israel.
24 And Israel smote him with the edge of the sword, and possessed his land from Arnon unto Jabbok, even unto the children of Ammon: for the border of the children of Ammon was strong.
25 And Israel took all these cities: and Israel dwelt in all the cities of the Amorites, in Heshbon, and in all the villages thereof.
26 For Heshbon was the city of Sihon the king of the Amorites, who had fought against the former king of Moab, and taken all his land out of his hand, even unto Arnon.
27 Wherefore they that speak in proverbs say, Come into Heshbon, let the city of Sihon be built and prepared:
28 For there is a fire gone out of Heshbon, a flame from the city of Sihon: it hath consumed ar of Moab, and the lords of the high places of Arnon.
29 Woe to thee, Moab! thou art undone, O people of Chemosh: he hath given his sons that escaped, and his daughters, into captivity unto Sihon king of the Amorites.
30 We have shot at them; Heshbon is perished even unto Dibon, and we have laid them waste even unto Nophah, which reacheth unto Medeba.
31 Thus Israel dwelt in the land of the Amorites.
32 And Moses sent to spy out Jaazer, and they took the villages thereof, and drove out the Amorites that were there.
33 And they turned and went up by the way of Bashan: and og the king of bashan went out against them, he, and all his people, to the battle at edrei.
34 And the Lord said unto Moses, Fear him not: for I have delivered him into thy hand, and all his people, and his land; and thou shalt do to him as thou didst unto Sihon king of the Amorites, which dwelt at Heshbon.
35 So they smote him, and his sons, and all his people, until there was none left him alive: and they possessed his land.
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.
