Muntele Casei Domnului

„În zilele de pe urmă,
    muntele Casei Domnului
va fi aşezat drept cel mai înalt dintre munţi,
    va fi înălţat deasupra dealurilor
        şi popoarele vor curge spre el.
Multe neamuri vor veni şi vor zice:
«Să mergem şi să ne suim la muntele Domnului,
    la Casa Dumnezeului lui Iacov!
El să ne înveţe căile Sale,
    şi noi să umblăm pe cărările Sale!»
Căci din Sion va ieşi Legea,
    iar Cuvântul Domnului – din Ierusalim.
El va judeca între multe popoare
    şi va hotărî pentru neamuri puternice, depărtate.
Ei îşi vor făuri din săbii pluguri,
    şi din suliţe – cosoare.
Nici un neam nu va mai ridica sabia împotriva altui neam
    şi nu vor mai învăţa războiul.
Fiecare va locui sub viţa lui
    şi sub smochinul lui
şi nimeni nu-l va mai îngrozi,
    căci gura Domnului Oştirilor[a] a vorbit!

Toate popoarele umblă, fiecare
    în numele zeilor lor;
noi însă vom umbla în Numele Domnului,
    Dumnezeul nostru, pentru veci de veci!“

Read full chapter

Notas al pie

  1. Mica 4:4 Ebr.: YHWH Ţevaot. Termenul ebraic pentru oştiri se poate referi: (1) la oştirile lui Israel (Ex. 7:4; Ps. 44:9 – v. 10 în TM); (2) la corpurile cereşti (Gen. 2:1; Deut. 4:19; Is. 40:26); (3) la îngeri (Ios. 5:14; 1 Regi 22:19; Ps. 148:2); probabil acest titlu face referire la suveranitatea lui Dumnezeu peste orice putere din univers

În vremurile(A) de pe urmă, muntele Casei Domnului va fi întemeiat tare, ca cel mai înalt munte, se va înălţa deasupra dealurilor şi popoarele vor veni grămadă la el. Neamurile se vor duce cu grămada la el şi vor zice: ‘Veniţi, haidem să ne suim la muntele Domnului, la Casa Dumnezeului lui Iacov, ca să ne înveţe căile Lui şi să umblăm pe cărările Lui! Căci din Sion va ieşi Legea şi din Ierusalim, Cuvântul Domnului. El va judeca între multe popoare, va hotărî între neamuri puternice, depărtate. Din săbiile lor îşi vor făuri fiare de plug(B) şi din suliţele lor, cosoare; niciun neam nu va mai trage sabia împotriva altuia şi nu vor mai învăţa(C) să facă război, ci fiecare(D) va locui sub viţa lui şi sub smochinul lui şi nimeni nu-l va mai tulbura. Căci gura Domnului oştirilor a vorbit. Pe când toate popoarele umblă fiecare în numele dumnezeului său(E), noi vom umbla(F) în Numele Domnului, Dumnezeului nostru, totdeauna şi în veci de veci!’ ”

Read full chapter