Matthew 25
Contemporary English Version
A Story about Ten Young Women
25 (A) The kingdom of heaven is like what happened one night when ten young women took their oil lamps and went to a wedding to meet the groom.[a] 2 Five of them were foolish and five were wise. 3 The foolish ones took their lamps, but no extra oil. 4 The ones who were wise took along extra oil for their lamps.
5 The groom was late arriving, and the young women became drowsy and fell asleep. 6 Then in the middle of the night someone shouted, “Here's the groom! Come to meet him!”
7 When the women got up and started getting their lamps ready, 8 the foolish ones said to the others, “Let us have some of your oil! Our lamps are going out.”
9 Those who were wise answered, “There's not enough oil for all of us! Go and buy some for yourselves.”
10 While the foolish ones were on their way to get some oil, the groom arrived. The five who were ready went into the wedding, and the doors were closed. 11 (B) Later the others returned and shouted, “Sir, sir! Open the door for us!”
12 But the groom replied, “I don't even know you!”
13 So, my disciples, always be ready! You don't know the day or the time when all this will happen.
A Story about Three Servants
(Luke 19.11-27)
14 (C) The kingdom is also like what happened when a man went away and put his three servants in charge of all he owned. 15 The man knew what each servant could do. So he handed 5,000 coins to the first servant, 2,000 to the second, and 1,000 to the third. Then he left the country.
16 As soon as the man had gone, the servant with the 5,000 coins used them to earn 5,000 more. 17 The servant who had 2,000 coins did the same with his money and earned 2,000 more. 18 But the servant with 1,000 coins dug a hole and hid his master's money in the ground.
19 Some time later the master of those servants returned. He called them in and asked what they had done with his money. 20 The servant who had been given 5,000 coins brought them in with the 5,000 that he had earned. He said, “Sir, you gave me 5,000 coins, and I have earned 5,000 more.”
21 “Wonderful!” his master replied. “You are a good and faithful servant. I left you in charge of only a little, but now I will put you in charge of much more. Come and share in my happiness!”
22 Next, the servant who had been given 2,000 coins came in and said, “Sir, you gave me 2,000 coins, and I have earned 2,000 more.”
23 “Wonderful!” his master replied. “You are a good and faithful servant. I left you in charge of only a little, but now I will put you in charge of much more. Come and share in my happiness!”
24 The servant who had been given 1,000 coins then came in and said, “Sir, I know that you are hard to work for. You harvest what you don't plant and gather crops where you haven't scattered seed. 25 I was frightened and went out and hid your money in the ground. Here is every single coin!”
26 The master of the servant told him, “You are lazy and good-for-nothing! You know I harvest what I don't plant and gather crops where I haven't scattered seed. 27 You could have at least put my money in the bank, so I could have earned interest on it.”
28 Then the master said, “Now your money will be taken away and given to the servant with 10,000 coins! 29 (D) Everyone who has something will be given more, and they will have more than enough. But everything will be taken from those who don't have anything. 30 (E) You are a worthless servant, and you will be thrown out into the dark where people will cry and grit their teeth in pain.”
The Final Judgment
31 (F) When the Son of Man comes in his glory with all his angels, he will sit on his royal throne. 32 The people of all nations will be brought before him, and he will separate them, as shepherds separate their sheep from their goats.
33 He will place the sheep on his right and the goats on his left. 34 Then the king will say to those on his right, “My father has blessed you! Come and receive the kingdom that was prepared for you before the world was created. 35 (G) When I was hungry, you gave me something to eat, and when I was thirsty, you gave me something to drink. When I was a stranger, you welcomed me, 36 and when I was naked, you gave me clothes to wear. When I was sick, you took care of me, and when I was in jail, you visited me.”
37 Then the ones who pleased the Lord will ask, “When did we give you something to eat or drink? 38 When did we welcome you as a stranger or give you clothes to wear 39 or visit you while you were sick or in jail?”
40 The king will answer, “Whenever you did it for any of my people, no matter how unimportant they seemed, you did it for me.”
41 Then the king will say to those on his left, “Get away from me! You are under God's curse. Go into the everlasting fire prepared for the devil and his angels! 42 I was hungry, but you did not give me anything to eat, and I was thirsty, but you did not give me anything to drink. 43 I was a stranger, but you did not welcome me, and I was naked, but you did not give me any clothes to wear. I was sick and in jail, but you did not take care of me.”
44 Then the people will ask, “Lord, when did we fail to help you when you were hungry or thirsty or a stranger or naked or sick or in jail?”
45 The king will say to them, “Whenever you failed to help any of my people, no matter how unimportant they seemed, you failed to do it for me.”
46 (H) Then Jesus said, “Those people will be punished forever. But the ones who pleased God will have eternal life.”
Footnotes
- 25.1 to meet the groom: Some manuscripts add “and the bride.” It was the custom for the groom to go to the home of the bride's parents to get his bride. Young women and other guests would then go with them to the home of the groom's parents, where the wedding feast would take place.
Matei 25
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014
Pilda celor zece fecioare
25 Atunci, Împărăţia cerurilor se va asemăna cu zece fecioare care şi-au luat candelele şi au ieşit în întâmpinarea mirelui(A). 2 Cinci(B) din ele erau nechibzuite, şi cinci, înţelepte. 3 Cele nechibzuite, când şi-au luat candelele, n-au luat cu ele untdelemn, 4 dar cele înţelepte, împreună cu candelele, au luat cu ele şi untdelemn în vase. 5 Fiindcă mirele zăbovea, au(C) aţipit toate şi au adormit. 6 La miezul nopţii, s-a(D) auzit o strigare: ‘Iată mirele, ieşiţi-i în întâmpinare!’ 7 Atunci, toate fecioarele acelea s-au sculat şi şi-au(E) pregătit candelele. 8 Cele nechibzuite au zis celor înţelepte: ‘Daţi-ne din untdelemnul vostru, căci ni se sting candelele’. 9 Cele înţelepte le-au răspuns: ‘Nu, ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă, nici vouă, ci mai bine duceţi-vă la cei ce vând untdelemn şi cumpăraţi-vă’. 10 Pe când se duceau ele să cumpere untdelemn, a venit mirele: cele ce erau gata au intrat cu el în odaia de nuntă şi s-a(F) încuiat uşa. 11 Mai pe urmă, au venit şi celelalte fecioare şi au zis: ‘Doamne(G), Doamne, deschide-ne!’ 12 Dar el, drept răspuns, le-a zis: ‘Adevărat vă spun că nu(H) vă cunosc!’ 13 Vegheaţi dar(I), căci nu ştiţi ziua, nici ceasul în care va veni Fiul omului.
Pilda talanţilor
14 Atunci(J), Împărăţia cerurilor se va asemăna cu(K) un om care, când era să plece într-o altă ţară, a chemat pe robii săi şi le-a încredinţat avuţia sa. 15 Unuia i-a dat cinci talanţi, altuia doi şi altuia unul, fiecăruia(L) după puterea lui, şi a plecat. 16 Îndată, cel ce primise cei cinci talanţi s-a dus, i-a pus în negoţ şi a câştigat cu ei alţi cinci talanţi. 17 Tot aşa, cel ce primise cei doi talanţi a câştigat şi el alţi doi cu ei. 18 Cel ce nu primise decât un talant s-a dus de a făcut o groapă în pământ şi a ascuns acolo banii stăpânului său. 19 După multă vreme, stăpânul robilor acelora s-a întors şi le-a cerut socoteală. 20 Cel ce primise cei cinci talanţi a venit, a adus alţi cinci talanţi şi a zis: ‘Doamne, mi-ai încredinţat cinci talanţi; iată că am câştigat cu ei alţi cinci talanţi’. 21 Stăpânul său i-a zis: ‘Bine, rob bun şi credincios, ai fost credincios în puţine lucruri, te voi pune peste(M) multe lucruri; intră în bucuria(N) stăpânului tău’. 22 Cel ce primise cei doi talanţi a venit şi el şi a zis: ‘Doamne, mi-ai încredinţat doi talanţi; iată că am câştigat cu ei alţi doi talanţi’. 23 Stăpânul său i-a zis: ‘Bine(O), rob bun şi credincios, ai fost credincios în puţine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpânului tău!’ 24 Cel ce nu primise decât un talant a venit şi el şi a zis: ‘Doamne, am ştiut că eşti om aspru, care seceri de unde n-ai semănat şi strângi de unde n-ai vânturat: 25 mi-a fost teamă şi m-am dus de ţi-am ascuns talantul în pământ; iată-ţi ce este al tău!’ 26 Stăpânul său i-a răspuns: ‘Rob viclean şi leneş! Ai ştiut că secer de unde n-am semănat şi că strâng de unde n-am vânturat, 27 prin urmare se cădea ca tu să-mi fi dat banii la zarafi, şi, la venirea mea, eu mi-aş fi luat înapoi cu dobândă ce este al meu! 28 Luaţi-i dar talantul şi daţi-l celui ce are zece talanţi. 29 Pentru că(P) celui ce are, i se va da şi va avea de prisos, dar de la cel ce n-are, se va lua şi ce are! 30 Iar pe robul acela netrebnic, aruncaţi-l în(Q) întunericul de afară: acolo vor fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor’.
Judecata viitoare
31 Când(R) va veni Fiul omului în slava Sa, cu toţi sfinţii îngeri, va şedea pe scaunul de domnie al slavei Sale. 32 Toate neamurile vor(S) fi adunate înaintea Lui. El(T) îi va despărţi pe unii de alţii cum desparte păstorul oile de capre; 33 şi va pune oile la dreapta, iar caprele la stânga Lui. 34 Atunci, Împăratul va zice celor de la dreapta Lui: ‘Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu, de moşteniţi(U) Împărăţia, care(V) v-a fost pregătită de la întemeierea lumii. 35 Căci(W) am fost flămând şi Mi-aţi dat de mâncat; Mi-a fost sete şi Mi-aţi dat de băut; am fost străin(X) şi M-aţi primit; 36 am fost gol(Y) şi M-aţi îmbrăcat; am fost bolnav şi aţi venit să Mă vedeţi; am fost în(Z) temniţă şi aţi venit pe la Mine.’ 37 Atunci, cei neprihăniţi Îi vor răspunde: ‘Doamne, când Te-am văzut noi flămând şi Ţi-am dat să mănânci sau fiindu-Ţi sete şi Ţi-am dat de ai băut? 38 Când Te-am văzut noi străin şi Te-am primit sau gol şi Te-am îmbrăcat? 39 Când Te-am văzut noi bolnav sau în temniţă şi am venit pe la Tine?’ 40 Drept răspuns, Împăratul le va zice: ‘Adevărat vă spun că, ori de câte ori(AA) aţi făcut aceste lucruri unuia din aceşti foarte neînsemnaţi fraţi ai Mei, Mie mi le-aţi făcut.’ 41 Apoi va zice celor de la stânga Lui: ‘Duceţi-vă(AB) de la Mine, blestemaţilor, în(AC) focul cel veşnic, care a fost pregătit Diavolului(AD) şi îngerilor lui! 42 Căci am fost flămând, şi nu Mi-aţi dat să mănânc; Mi-a fost sete, şi nu Mi-aţi dat să beau; 43 am fost străin, şi nu M-aţi primit; am fost gol, şi nu M-aţi îmbrăcat; am fost bolnav şi în temniţă, şi n-aţi venit pe la Mine.’ 44 Atunci, Îi vor răspunde şi ei: ‘Doamne, când Te-am văzut noi flămând sau fiindu-Ţi sete, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în temniţă şi nu Ţi-am slujit?’ 45 Şi El, drept răspuns, le va zice: ‘Adevărat vă spun că, ori de câte ori(AE) n-aţi făcut aceste lucruri unuia dintr-aceşti foarte neînsemnaţi fraţi ai Mei, Mie nu Mi le-aţi făcut.’ 46 Şi aceştia vor(AF) merge în pedeapsa veşnică, iar cei neprihăniţi vor merge în viaţa veşnică.”
Copyright © 1995 by American Bible Society For more information about CEV, visit www.bibles.com and www.cev.bible.
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.
