Passage Resources Hebrew/Greek Your Content
Previous Next
Add parallel Print Page Options Listen to Matthew 23
Close NKJV

Matthew 23
New King James Version

Woe to the Scribes and Pharisees(A)

23 Then Jesus spoke to the multitudes and to His disciples, 2 saying: (B)“The scribes and the Pharisees sit in Moses’ seat. 3 Therefore whatever they tell you [a]to observe, that observe and do, but do not do according to their works; for (C)they say, and do not do. 4 (D)For they bind heavy burdens, hard to bear, and lay them on men’s shoulders; but they themselves will not move them with one of their fingers. 5 But all their works they do to (E)be seen by men. They make their phylacteries broad and enlarge the borders of their garments. 6 (F)They love the [b]best places at feasts, the best seats in the synagogues, 7 greetings in the marketplaces, and to be called by men, ‘Rabbi, Rabbi.’ 8 (G)But you, do not be called ‘Rabbi’; for One is your [c]Teacher, [d]the Christ, and you are all brethren. 9 Do not call anyone on earth your father; (H)for One is your Father, He who is in heaven. 10 And do not be called teachers; for One is your Teacher, the Christ. 11 But (I)he who is greatest among you shall be your servant. 12 (J)And whoever exalts himself will be [e]humbled, and he who humbles himself will be [f]exalted.

13 “But (K)woe to you, scribes and Pharisees, hypocrites! For you shut up the kingdom of heaven against men; for you neither go in yourselves, nor do you allow those who are entering to go in. 14 [g]Woe to you, scribes and Pharisees, hypocrites! (L)For you devour widows’ houses, and for a pretense make long prayers. Therefore you will receive greater condemnation.

15 “Woe to you, scribes and Pharisees, hypocrites! For you travel land and sea to win one proselyte, and when he is won, you make him twice as much a son of [h]hell as yourselves.

16 “Woe to you, (M)blind guides, who say, (N)‘Whoever swears by the temple, it is nothing; but whoever swears by the gold of the temple, he is obliged to perform it.’ 17 Fools and blind! For which is greater, the gold (O)or the temple that [i]sanctifies the gold? 18 And, ‘Whoever swears by the altar, it is nothing; but whoever swears by the gift that is on it, he is obliged to perform it.’ 19 Fools and blind! For which is greater, the gift (P)or the altar that sanctifies the gift? 20 Therefore he who [j]swears by the altar, swears by it and by all things on it. 21 He who swears by the temple, swears by it and by (Q)Him who [k]dwells in it. 22 And he who swears by heaven, swears by (R)the throne of God and by Him who sits on it.

23 “Woe to you, scribes and Pharisees, hypocrites! (S)For you pay tithe of mint and anise and cummin, and (T)have neglected the weightier matters of the law: justice and mercy and faith. These you ought to have done, without leaving the others undone. 24 Blind guides, who strain out a gnat and swallow a camel!

25 “Woe to you, scribes and Pharisees, hypocrites! (U)For you cleanse the outside of the cup and dish, but inside they are full of extortion and [l]self-indulgence. 26 Blind Pharisee, first cleanse the inside of the cup and dish, that the outside of them may be clean also.

27 “Woe to you, scribes and Pharisees, hypocrites! (V)For you are like whitewashed tombs which indeed appear beautiful outwardly, but inside are full of dead men’s bones and all uncleanness. 28 Even so you also outwardly appear righteous to men, but inside you are full of hypocrisy and lawlessness.

29 (W)“Woe to you, scribes and Pharisees, hypocrites! Because you build the tombs of the prophets and [m]adorn the monuments of the righteous, 30 and say, ‘If we had lived in the days of our fathers, we would not have been partakers with them in the blood of the prophets.’

31 “Therefore you are witnesses against yourselves that (X)you are sons of those who murdered the prophets. 32 (Y)Fill up, then, the measure of your fathers’ guilt. 33 Serpents, (Z)brood[n] of vipers! How can you escape the condemnation of hell? 34 (AA)Therefore, indeed, I send you prophets, wise men, and scribes: (AB)some of them you will kill and crucify, and (AC)some of them you will scourge in your synagogues and persecute from city to city, 35 (AD)that on you may come all the righteous blood shed on the earth, (AE)from the blood of righteous Abel to (AF)the blood of Zechariah, son of Berechiah, whom you murdered between the temple and the altar. 36 Assuredly, I say to you, all these things will come upon this generation.

Jesus Laments over Jerusalem(AG)

37 (AH)“O Jerusalem, Jerusalem, the one who kills the prophets (AI)and stones those who are sent to her! How often (AJ)I wanted to gather your children together, as a hen gathers her chicks (AK)under her wings, but you were not willing! 38 See! Your house is left to you desolate; 39 for I say to you, you shall see Me no more till you say, (AL)‘Blessed is He who comes in the name of the Lord!’ ”

Footnotes

  1. Matthew 23:3 NU omits to observe
  2. Matthew 23:6 Or place of honor
  3. Matthew 23:8 Leader
  4. Matthew 23:8 NU omits the Christ
  5. Matthew 23:12 put down
  6. Matthew 23:12 lifted up
  7. Matthew 23:14 NU omits v. 14.
  8. Matthew 23:15 Gr. Gehenna
  9. Matthew 23:17 NU sanctified
  10. Matthew 23:20 Swears an oath
  11. Matthew 23:21 M dwelt
  12. Matthew 23:25 M unrighteousness
  13. Matthew 23:29 decorate
  14. Matthew 23:33 offspring
Close MVC

Tuˈj Matey 23
Mam, Central

Tej tyolin Jesús kyiˈj Parisey ex xnaqˈtzil tiˈj ojtxe kawbˈil(A)

23  Tbˈajlinxiˈ ikyjo, ok ten Jesús yolil kyukˈaxjal ex qukˈiy, a awoˈy t‑xnaqˈtzbˈin. Chiˈ kyjaluˈn: 2 Ayetziˈn xnaqˈtzil tiˈj ojtxe kawbˈil exqetziˈn Parisey n‑ok kyqˈoˈn kyibˈ, tuˈn tel pjet, ex tuˈn kyxnaqˈtzin tiˈj tkawbˈil Moisés. 3 Tuˈnpetziˈn, kyniminqekuy, ex kybˈinchinkuy tkyaqiljo ktzajil kyqˈmaˈn kyeˈy. Me mi kubˈ kybˈinchinjiˈy a nbˈant kyuˈn, quˈn xmiletzˈqe; nkyqˈmaˈn tumil tzeˈn tuˈn toke, me junxil nkubˈ kybˈinchin. 4 Ax txqan nukˈbˈil nbˈaj xi kyqˈoˈn, manyor kujqex wen, ikytziˈn tzeˈn junjun tij iqtz, a mix aˈl aku kyˈisje tuˈn.

Noq iteˈk qˈmalte kyexjal, tuˈn tjaw kyiqin, me ayetzin kyetz noqittzin aku jaw kyonin chˈin, iˈchaqxpetla noq jun twiˈ kyqˈobˈ xi aqˈle tiˈj. 5 Tkyaqilxjo jniˈ nbˈant kyuˈn, noq tuˈn kyjawku iqin kyuˈnxjal. Ex kyajxix tzˈok kyqˈoˈn tiˈj kyplaj mo tiˈj kyqˈobˈ junjun tnej Tyol Dios tzˈibˈink twutz tzˈuˈn ma nmaq twutz, me noq tuˈn kynimsin kyibˈ kywutzxjal. Ex nbˈaj ok kyqˈoˈn kyxbˈalin manyor xqerx wen, noq tuˈn kyokku kaˈyin kyuˈnxjal. 6 Ex kyaj tuˈn kyok qe kyiˈj tnejil meẍ te wabˈl toj kyjaxjal ex kyoj muˈẍ ja te naˈbˈl Dios. 7 Ex kyaj tuˈn tkubˈ kymutxbˈinxjal kywiˈ kywutz, aj kyok qˈolbˈin noq jaˈ toj bˈe, ex tuˈn kyok qˈolbˈin te xnaqˈtzil.

8 Me metzin kyeˈ, mi chi tiliˈn tuˈn tok qˈoˈn kybˈiy te xnaqˈtzil kyuˈnxjal te kynimsbˈil kyibˈa. Quˈn junx kyokliˈn, quˈn junchˈin kyMaˈn, ex junxchˈin Xnaqˈtzil kyeˈy, a ayiˈn, a Crist. 9 Ex mi tzˈok kyqˈoˈn toklin jun aˈla te manbˈaj tzaluˈn twutz txˈotxˈ, quˈn oˈkx te Manbˈajjo junchˈin at toj kyaˈj. 10 Ex mi chi tiliˈn tuˈn tok qˈoˈn kyokliˈn te nejinel, quˈn ayin weˈ Crist, nejinel kywutza. 11 Ex ankye teˈ nim toklin kyxola, il tiˈj tuˈn tajbˈin kye txqantl. 12 Quˈn ankye teˈ kjawil tnimsin tibˈ, kˈwel mutxsin teˈ tuˈn Dios kywutzxjal. Me anteˈ kˈwel tmutxsin tibˈ, poˈn qˈij jaˈ kjawile nimsin teˈ tuˈn Dios.

13 Bˈisbˈajilxla kyeˈy, ayiˈy xnaqˈtzil tiˈj ojtxe kawbˈil exqetziˈn Parisey xmiletzˈ. Quˈn n‑ok kyjpunjiˈy kynabˈljo xjal, tuˈn mi chi okxa tojjo Tkawbˈil Dios toj kyaˈj, ex ayeku kyeˈ mi chi okxa. Ex mi nkytziyiˈn tuˈn kyokxjo ayeˈ kyaj tuˈn kyokx.

14 Bˈisbˈajilxla kyeˈy, ayiˈy xnaqˈtzil tiˈj ojtxe kawbˈil exqetziˈn Parisey xmiletzˈ. Quˈn n‑el kyinjiˈy kyja tal qya, a o kyim kychmil, ex noq tuˈn kyjaw niminkuy kyuˈnxjal, nchi naˈnnaja Dios kyiˈj nimxix tqan, tuˈn tmojin ex tuˈn tkolin kyiˈj, ex otaq tzˈel kyiˈn tal kyja. Tuˈn ikyjo nimxix tkawbˈil Dios kˈwel kyibˈaja kujxix wen.

15 Bˈisbˈajilxla kyeˈy, ayiˈy xnaqˈtzil tiˈj ojtxe kawbˈil exqetziˈn Parisey xmiletzˈ. Quˈn nchi bˈaj bˈetjiˈy tkyaqil twutz txˈotxˈ xmoxil kyexjal tuˈn kynimin kyukˈiy tiˈjjo kynimbˈila. Ex ajtzin tkubˈ jun xjal kyuˈn, ma txi kyqˈoˈn toj il, tuˈn t‑xiˈ toj qˈaqˈ te jun majx tzeˈnku kyeˈ.

16 Bˈisbˈajilxla kyeˈy, ayiˈy xkol moẍ. Quˈn nkyqˈmaˈn qa at jun xjal xkubˈ tqˈmaˈn jun tyol, exsin ma kubˈ tqˈmaˈn tbˈi tnejil ja te naˈbˈl Dios tiˈj, nyaxix il tiˈj tuˈn tjapin bˈaj tyol tzeˈnkux tqˈma. Me qa ma kubˈ tqˈmaˈn jun tyol, exsin xkubˈ tqˈmaˈn tbˈi qˈanpwaq toj tnejil ja te naˈbˈl Dios tiˈj, ilxixpen teˈ tiˈj tuˈn tjapin bˈaj, chi chijiˈy. 17 ¡Ntiˈ kynabˈla, ex moẍqiˈy! ¿Ankyeˈ nimxixtl toklin? ¿Apela qˈanpwaq, mo qa a tnejil ja te naˈbˈl Dios, a s‑ok qˈonte toklin pwaq te xjanxix toj taqˈin Dios? 18 Ex nkyqˈmaˈn, qa ma kubˈ tqˈmaˈn jun tyol, exsin ma kubˈ tqˈmaˈn tbˈi t‑altar Dios toj tnejil ja te naˈbˈl Dios tiˈj, nyaxix il tiˈj tuˈn tjapin tyol. Me qa at jun kubˈ tqˈmaˈn jun tyol, exsin xkubˈ tqˈmaˈn tbˈi oyaj, a tkubˈ tibˈaj t‑altar Dios tiˈj, axixpente yoljo, il tiˈj tuˈn tjapin, chi chijiˈy. 19 ¡Ntiˈ kynabˈla, ex moẍqiˈy! ¿Ankyeˈ nimxixtl toklin? ¿Ma apela oyaj, mo qa a t‑altar Dios, a s‑ok qˈonte oyaj te xjanxix twutz? Kxel nqˈmaˈn qa junx kyoklin kykabˈil. 20 Quˈn alkye ma kubˈ tqˈmaˈn tbˈi t‑altar Dios toj tnejil ja te naˈbˈl Dios tiˈj tyol, nya noq tiˈj tbˈi t‑altar ma kubˈe tqˈmaˈne tyol, qalaˈ majx tiˈj tkyaqiljo tkubˈ tibˈaj. 21 Ex ankyeˈ kˈwel tqˈmaˈn tbˈi tnejil ja te naˈbˈl Dios tiˈj tyol, nya noq tiˈjjo tnejil ja te naˈbˈl Dios ma kubˈe tqˈmaˈne, qalaˈ majx tiˈj Dios, a najle toj. 22 Ex alkye ma kubˈ tqˈmaˈn jun tyol tiˈj kyaˈj, nya noq tiˈj kyaˈj ma kubˈe tqˈmaˈne, qalaˈ majx tiˈj tkyaqil tqˈuqbˈil Dios, ex tiˈjku Dios, a qˈuqle toj.

23 Bˈisbˈajilxla kyeˈy, ayiˈy xnaqˈtzil tiˈj ojtxe kawbˈil exqetziˈn Parisey xmiletzˈ. Quˈn nxi kyqˈoˈn twutz tlajajin tnej menta, anís, ex kominis, tzeˈnkuˈ ntqˈmaˈn toj ojtxe kawbˈil. Me mi n‑ok kybˈinjiˈy xnaqˈtzbˈil, a nimxixtl toklin toj kawbˈil: A tuˈn kynajaˈn tzˈaqle, ex tuˈn tten tqˈaqˈbˈil kykˈuˈja kyiˈj txqantl, ex tuˈn tten kynimbˈila tiˈj Dios. Atzin tuˈn tkubˈ kybˈinchinjiˈy, ex tuˈn mi kyij kytzaqpinjiˈy txqantl. 24 Ayiˈy xkol moẍ, quˈn ikytzin nbˈantjo kyuˈn tzeˈnku tuˈn tel xkˈamit jun tal netzˈ us toj kˈwabˈj, me mi nkynaˈn aj t‑xi kykˈulpinjiˈy jun ma tij chej. Quˈn kyaja tuˈn tjapiˈn tal netzˈ tnukˈbˈil kawbˈil kyuˈn, me atzin a nimxixtl toklin toj kawbˈil, mi nkubˈ kybˈinchiˈn.

25 Bˈisbˈajilxla kyeˈy, ayiˈy xnaqˈtzil tiˈj ojtxe kawbˈil exqetziˈn Parisey xmiletzˈ. Quˈn ikyqetzinjiˈy tzeˈnku jun tkˈwel kˈwabˈj ex jun laq, a chebˈe txjoˈn tiˈj, me atzin tojxi, manyor tzˈil: Nojnin tukˈa jniˈ kyelaqˈa ex tukˈa jniˈ kyachbˈila. 26 Ayiˈy Parisey moẍqiˈy, kytxjonktzjiˈy tojxi tkˈwel kˈwabˈj nej ex tojxi laq. Quˈn ikytzin kyjela saqixjo tiˈjxi.

27 Bˈisbˈajilxla kyeˈy, ayiˈy xnaqˈtzil tiˈj ojtxe kawbˈil exqetziˈn Parisey xmiletzˈ. Quˈn ikyqejiˈy tzeˈnku jun tja kyimnin tbˈanilx tkaˈyajtzjo tiˈjxi, me atziˈn tojxi nojnin tukˈa tbˈaqil kyimnin ex manyor tzuˈjx. 28 Ikyqetzinjiˈy, quˈn tbˈanilx nbˈant kyuˈn kywutzxjal, me toj kyanmiˈn, nojnin taˈye tukˈa ttzˈilil ex tkyaqil wiq il.

29 Bˈisbˈajilxla kyeˈy, ayiˈy xnaqˈtzil tiˈj ojtxe kawbˈil exqetziˈn Parisey xmiletzˈ. Quˈn chebˈe njaw kybˈinchiˈn kyja qtzan yolil Tyol Dios, ayeˈ i kˈmonte Tyol ojtxe, ex nbˈaj kubˈ kytxoliˈn t‑xmakil kˈul tiˈjile kyjulil qtzan wen xjal. 30 Ex nkyqˈmaˈn: Noqit otaq qo itzˈje tojjo kyqˈijil qtzan qchman ojtxe, nyajinqotla xqo mojin tuˈn kybˈyetjo yolil Tyol Dios. 31 Antza aku tzˈele kynikyˈa kye qa antza tzajnin kyyajila kyiˈjjo ayeˈ ẍi kubˈ bˈyonkye yolil Tyol Dios ojtxe, quˈn ayexa nchi qˈmante. 32 Ex qa kykyˈeˈy tuˈn kyok lipeˈy wiˈja, in tjapin bˈaj kyuˈn, tzeˈnkuxjo kyij yekˈin kyeˈy kyuˈn qtzan kychmaˈn ojtxe, aye bˈyol xjal. Me bˈiˈnku kyuˈn qa japin jun qˈij, tuˈn tul kawbˈil kyibˈaja kujxix wen tiˈj tkyaqiljo lo.

33 ¡Maˈ kan, ex maˈ tyajil qˈantinqiˈy! ¿Tzeˈntzin tten tuˈn kyel oqa twutzjo kawbˈil tzul, a qˈaqˈ, a tzunx njulinx wen? 34 Tuˈnpetziˈn, kchi tzajil nsmaˈn weˈ yolil Tyol Dios, exqetziˈn aj nabˈl, ex xnaqˈtzil. Me kchi kˈwel kybˈyoˈn junjun, ex kchi jawil kypejkˈiˈn junjuntl twutz cruz tuˈn kykyim, ex kchi bˈajil kybˈyoˈn junjuntl toj ja te naˈbˈl Dios, exsin kchi okil teˈn lajolkye tojile junjun tnam. 35 Me ktzajil tkawbˈil Dios kyibˈaja kujxix wen, noq tuˈn tpaj kychkyˈeljo qtzan xjal tzˈaqleqe, ayeˈ i kubˈ bˈyoˈn atxix tiˈj Abel, a tzˈaqle, ex Zakariy, a tkˈwal Berequías, a kubˈ kybˈyoˈn, ayiˈy Judiy, tojx tnejil ja te naˈbˈl Dios ex twutz t‑altar qMan. 36 Twutzxix kxel nqˈmaˈn kyeˈy, noq tuˈn tpaj tkyaqiljo lo, kˈwel tzˈaq tkawbˈil Dios kujxix wen kyibˈajjo xjal jaˈlin.

Tej tjaw oqˈ Jesús tiˈj Jerusalén(B)

37 Ex chi Jesúsjo kyjaluˈn kyeˈ xjal te Jerusalén: ¡Ay! Jerusalén, Jerusalén, ay bˈiyil kyiˈj yolil Tyol Dios, ex nchi ok kyxoˈnjiˈy tsan qMan tukˈa abˈj; jteˈlixla majxla ẍin bˈaj labˈtiˈy kyiˈja, tuˈn kytzaj laqˈeˈy nkˈatza, tzeˈnku jun ttxu ekyˈ nchi kubˈ tpaqin tal tal tjaqˈ t‑xikyˈ, me mi xkytziyiy ikyjo. 38 Kykaˈyinktzinjiˈy kynajbˈila kyjel naj te jun majx.

39 Twutzxix kxel nqˈmaˈn kyeˈy, texjo qˈij jaˈlin, mixla chin kylaˈbˈilxa jun majla, qa nya ajxi tpon tqˈijil aj kyqˈmantiˈy: Kyˈiwlinxix teˈ, a tzul toj tbˈi qAjaw.

Close RMNN

Matei 23
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014

Isus mustră pe cărturari şi farisei

23 Atunci, Isus, pe când cuvânta gloatelor şi ucenicilor Săi, 2 a zis: „Cărturarii(A) şi fariseii şed pe scaunul lui Moise. 3 Deci toate lucrurile pe care vă spun ei să le păziţi, păziţi-le şi faceţi-le, dar după faptele lor să nu faceţi. Căci ei(B) zic, dar nu fac. 4 Ei(C) leagă sarcini grele şi anevoie de purtat şi le pun pe umerii oamenilor, dar ei nici cu degetul nu vor să le mişte. 5 Toate faptele lor le fac(D) pentru ca să fie văzuţi de oameni. Astfel, îşi fac filacterele late, îşi(E) fac poalele veşmintelor cu ciucuri lungi, 6 umblă(F) după locurile dintâi la ospeţe şi după scaunele dintâi în sinagogi, 7 le place să le facă oamenii plecăciuni prin pieţe şi să le zică: ‘Rabbi! Rabbi!’ 8 Voi(G) să nu vă numiţi ‘Rabbi’. Fiindcă(H) Unul singur este Învăţătorul vostru: Hristos, şi voi toţi sunteţi fraţi. 9 Şi ‘Tată’ să nu numiţi pe nimeni pe pământ, pentru că Unul singur este Tatăl vostru: Acela care este în ceruri. 10 Să nu vă numiţi dascăli; căci Unul singur este Dascălul vostru: Hristosul. 11 Cel(I) mai mare dintre voi să fie slujitorul vostru. 12 Oricine(J) se va înălţa va fi smerit; şi oricine se va smeri va fi înălţat.

Nelegiuirile cărturarilor şi fariseilor

13 Vai(K) de voi, cărturari şi farisei făţarnici! Pentru că voi închideţi oamenilor Împărăţia cerurilor: nici voi nu intraţi în ea, şi nici pe cei ce vor să intre nu-i lăsaţi să intre. 14 Vai de voi, cărturari şi farisei făţarnici! Pentru că(L) voi mâncaţi casele văduvelor, în timp ce, de ochii lumii, faceţi rugăciuni lungi, de aceea veţi lua o mai mare osândă. 15 Vai de voi, cărturari şi farisei făţarnici! Pentru că voi înconjuraţi marea şi pământul ca să faceţi un tovarăş de credinţă şi, după ce a ajuns tovarăş de credinţă, faceţi din el un fiu al gheenei, de două ori mai rău decât sunteţi voi înşivă. 16 Vai de voi, povăţuitori(M) orbi, care ziceţi: ‘Dacă jură cineva(N) pe Templu, nu este nimic, dar, dacă jură pe aurul Templului, este legat de jurământul lui’. 17 Nebuni şi orbi! Care este mai mare: aurul sau(O) Templul, care sfinţeşte aurul? 18 ‘Dacă jură cineva pe altar, nu este nimic, dar, dacă jură pe darul de pe altar, este legat de jurământul lui’. 19 Nebuni şi orbi! Care este mai mare: darul sau altarul(P), care sfinţeşte darul? 20 Deci, cine jură pe altar jură pe el şi pe tot ce este deasupra lui; 21 cine jură pe Templu jură pe el şi pe Cel ce(Q) locuieşte în el; 22 şi cine jură pe cer jură pe scaunul de domnie(R) al lui Dumnezeu şi pe Cel ce şade pe el. 23 Vai de voi, cărturari şi farisei făţarnici! Pentru că(S) voi daţi zeciuială din izmă, din mărar şi din chimen şi lăsaţi nefăcute(T) cele mai însemnate lucruri din Lege: dreptatea, mila şi credincioşia; pe acestea trebuie să le faceţi, şi pe acelea să nu le lăsaţi nefăcute. 24 Povăţuitori orbi, care strecuraţi ţânţarul şi înghiţiţi cămila! 25 Vai de voi, cărturari şi farisei făţarnici! Pentru că(U) voi curăţiţi partea de afară a paharului şi a blidului, dar înăuntru sunt pline de răpire şi de necumpătare. 26 Fariseu orb! Curăţă întâi partea dinăuntru a paharului şi a blidului, pentru ca şi partea de afară să fie curată. 27 Vai de voi, cărturari şi farisei făţarnici! Pentru că(V) voi sunteţi ca mormintele văruite, care pe dinafară se arată frumoase, iar pe dinăuntru sunt pline de oasele morţilor şi de orice fel de necurăţie. 28 Tot aşa şi voi, pe dinafară vă arătaţi neprihăniţi oamenilor, dar pe dinăuntru sunteţi plini de făţărnicie şi de fărădelege. 29 Vai(W) de voi, cărturari şi farisei făţarnici! Pentru că voi zidiţi mormintele prorocilor, împodobiţi gropile celor neprihăniţi 30 şi ziceţi: ‘Dacă am fi trăit noi în zilele părinţilor noştri, nu ne-am fi unit cu ei la vărsarea sângelui prorocilor’. 31 Prin aceasta mărturisiţi despre voi înşivă că sunteţi(X) fiii celor ce au omorât pe proroci. 32 Voi(Y) dar umpleţi măsura părinţilor voştri! 33 Şerpi, pui(Z) de năpârci! Cum veţi scăpa de pedeapsa gheenei? 34 De aceea(AA), iată, vă trimit proroci, înţelepţi şi cărturari. Pe(AB) unii din ei îi veţi omorî şi răstigni, pe(AC) alţii îi veţi bate în sinagogile voastre şi-i veţi prigoni din cetate în cetate, 35 ca(AD) să vină asupra voastră tot sângele nevinovat care a fost vărsat pe pământ, de la(AE) sângele neprihănitului Abel până la sângele(AF) lui Zaharia, fiul lui Barachia, pe care l-aţi omorât între Templu şi altar. 36 Adevărat vă spun, că toate acestea vor veni peste neamul acesta.

Pedeapsa Ierusalimului

37 Ierusalime(AG), Ierusalime, care omori pe proroci şi(AH) ucizi cu pietre pe cei trimişi la tine! De câte ori am vrut să(AI) strâng pe copiii tăi cum îşi strânge găina puii sub(AJ) aripi, şi n-aţi vrut! 38 Iată că vi se lasă casa pustie; 39 căci vă spun că de acum încolo nu Mă veţi mai vedea până când veţi zice: ‘Binecuvântat(AK) este Cel ce vine în Numele Domnului!’ ”

Next
Matthew 22
Matthew 24
Next
dropdown
New King James Version (NKJV)

Scripture taken from the New King James Version®. Copyright © 1982 by Thomas Nelson. Used by permission. All rights reserved.

Learn the Bible in 30 days
Mam, Central (MVC)

Copyright © 2002 by Wycliffe Bible Translators International

Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014 (RMNN)

Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.

Bible Society