25 Atunci Împărăţia Cerurilor va fi asemănată cu zece fecioare, care şi-au luat lămpile şi au ieşit în întâmpinarea mirelui. ² Cinci dintre ele erau nesăbuite, iar cinci erau înţelepte. ³ Cele nesăbuite nu şi-au luat cu ele şi untdelemn atunci când şi-au luat lămpile, ⁴ dar cele înţelepte, împreună cu lămpile, şi-au luat şi untdelemn în vase. ⁵ Mirele întârzia, astfel că ele au aţipit toate şi au adormit.

⁶ La miezul nopţii a răsunat un strigăt: „Iată mirele! Ieşiţi-i în întâmpinare!“

⁷ Atunci toate fecioarele acelea s-au sculat şi şi-au pregătit lămpile. ⁸ Cele nesăbuite le-au zis celor înţelepte:

– Daţi-ne şi nouă din untdelemnul vostru, pentru că ni se sting lămpile!

⁹ Dar cele înţelepte au răspuns:

– Nu, ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă, nici vouă! Duceţi-vă mai bine la cei ce vând untdelemn şi cumpăraţi-vă!

¹⁰ În timp ce ele se duceau să cumpere untdelemn, a venit mirele. Cele ce erau gata au intrat la nuntă împreună cu el, iar uşa a fost închisă. ¹¹ Mai târziu au venit şi celelalte fecioare şi au zis:

– Doamne, Doamne, deschide-ne!

¹² Dar el le-a răspuns:

– Adevărat vă spun că nu vă cunosc!

¹⁴ Căci va fi ca atunci când un om, urmând să plece într-o călătorie, şi-a chemat sclavii şi le-a încredinţat averile lui. ¹⁵ Unuia i-a dat cinci talanţi^[b], altuia – doi, iar altuia – unul, fiecăruia după puterea lui; apoi a plecat. Imediat, ¹⁶ cel ce primise cinci talanţi s-a dus şi i-a investit şi a câştigat alţi cinci. ¹⁷ Tot aşa, cel ce primise doi a câştigat şi el alţi doi. ¹⁸ Dar cel ce primise unul s-a dus şi a săpat o groapă în pământ şi a ascuns acolo banii stăpânului său.

¹⁹ După mult timp, stăpânul acelor sclavi a venit şi a început să-şi pună în ordine socotelile cu ei. ²⁰ Cel ce primise cinci talanţi a venit şi a adus încă cinci talanţi, zicând:

– Stăpâne, mi-ai încredinţat cinci talanţi; iată, am mai câştigat încă cinci!

²¹ Stăpânul i-a zis:

– Bine, sclav bun şi credincios! Pentru că ai fost credincios peste puţine lucruri, te voi pune responsabil peste multe! Intră în bucuria stăpânului tău!

²² A venit apoi cel ce primise doi talanţi şi a zis:

– Stăpâne, mi-ai încredinţat doi talanţi; iată, am mai câştigat doi!

²³ Stăpânul i-a zis:

– Bine, sclav bun şi credincios! Pentru că ai fost credincios peste puţine lucruri, te voi pune responsabil peste multe! Intră în bucuria stăpânului tău!

²⁴ A venit şi cel ce primise un talant şi a zis:

– Stăpâne, am ştiut că eşti un om aspru, care seceri de unde n-ai semănat şi aduni de unde n-ai împrăştiat, ²⁵ aşa că mi-a fost teamă şi m-am dus şi ţi-am ascuns talantul în pământ. Iată aici talantul tău!

²⁶ Stăpânul i-a răspuns:

– Sclav rău şi leneş! Ai ştiut că secer de unde n-am semănat şi că adun de unde n-am împrăştiat? ²⁷ Atunci trebuia ca tu să-mi fi pus banii la zarafi, pentru ca, la întoarcere, să primesc cu dobândă ceea ce era al meu!

²⁸ Aşadar, luaţi-i talantul şi daţi-i-l celui ce are zece talanţi! ²⁹ Căci oricui are, i se va da mai mult şi va avea din abundenţă, dar de la cel ce n-are se va lua chiar şi ce are! ³⁰ Iar pe sclavul acela nefolositor aruncaţi-l în întunericul de afară! Acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor!