Add parallel Print Page Options

Sfătuirea împotriva lui Isus

26 După ce a isprăvit Isus toate cuvântările acestea, a zis ucenicilor Săi: „Ştiţi(A) că după două zile vor fi Paştele; şi Fiul omului va fi dat ca să fie răstignit!” Atunci(B), preoţii cei mai de seamă, cărturarii şi bătrânii norodului s-au strâns în curtea marelui preot, care se numea Caiafa, şi s-au sfătuit împreună cum să prindă pe Isus cu vicleşug şi să-L omoare. Dar ziceau: „Nu în timpul Praznicului, ca să nu se facă tulburare în norod”.

Mirul turnat pe capul lui Isus

Când(C) era Isus în Betania(D), în casa lui Simon leprosul, s-a apropiat de El o femeie cu un vas de alabastru cu mir foarte scump; şi, pe când sta El la masă, ea a turnat mirul pe capul Lui. Ucenicilor(E) le-a fost necaz, când au văzut lucrul acesta, şi au zis: „Ce rost are risipa aceasta? Mirul acesta s-ar fi putut vinde foarte scump, şi banii să se dea săracilor.” 10 Când a auzit Isus, le-a zis: „De ce faceţi supărare femeii? Ea a făcut un lucru frumos faţă de Mine. 11 Pentru că(F) pe săraci îi aveţi totdeauna cu voi, dar pe(G) Mine nu Mă aveţi totdeauna. 12 Dacă a turnat acest mir pe trupul Meu, ea a făcut lucrul acesta în vederea pregătirii Mele pentru îngropare. 13 Adevărat vă spun că, oriunde va fi propovăduită Evanghelia aceasta, în toată lumea, se va spune şi ce a făcut femeia aceasta, spre pomenirea ei.”

Vânzarea lui Isus

14 Atunci(H), unul din cei doisprezece, numit Iuda Iscarioteanul(I), s-a dus la preoţii cei mai de seamă 15 şi le-a zis: „Ce(J) vreţi să-mi daţi, şi-L voi da în mâinile voastre?” Ei i-au cântărit treizeci de arginţi. 16 Din clipa aceea, Iuda căuta un prilej nimerit, ca să dea pe Isus în mâinile lor.

Descoperirea vânzătorului

17 În(K) ziua dintâi a Praznicului Azimilor, ucenicii au venit la Isus şi I-au zis: „Unde vrei să-Ţi pregătim să mănânci Paştele?” 18 El le-a răspuns: „Duceţi-vă în cetate la cutare om şi spuneţi-i: ‘Învăţătorul zice: «Vremea Mea este aproape; voi face Paştele cu ucenicii Mei în casa ta».’ ” 19 Ucenicii au făcut cum le poruncise Isus şi au pregătit Paştele. 20 Seara(L), Isus a şezut la masă cu cei doisprezece ucenici ai Săi. 21 Pe când mâncau, El a zis: „Adevărat vă spun că unul din voi Mă va vinde”. 22 Ei s-au întristat foarte mult şi au început să-I zică unul după altul: „Nu cumva sunt eu, Doamne?” 23 Drept răspuns, El le-a zis: „Cel(M) ce a întins cu Mine mâna în blid, acela Mă va vinde. 24 Negreşit, Fiul omului Se duce după cum(N) este scris despre El. Dar vai(O) de omul acela prin care este vândut Fiul omului! Mai bine ar fi fost pentru el să nu se fi născut!” 25 Iuda, vânzătorul, a luat cuvântul şi I-a zis: „Nu cumva sunt eu, Învăţătorule?” „Da”, i-a răspuns Isus, „tu eşti!”

Cina cea de taină

26 Pe când(P) mâncau ei, Isus a(Q) luat o pâine şi, după ce a binecuvântat, a frânt-o şi a dat-o ucenicilor, zicând: „Luaţi, mâncaţi; acesta(R) este trupul Meu”. 27 Apoi a luat un pahar, şi, după ce a mulţumit lui Dumnezeu, li l-a dat, zicând: „Beţi(S) toţi din el, 28 căci acesta(T) este sângele Meu, sângele legământului celui(U) nou, care se varsă pentru(V) mulţi, spre iertarea păcatelor. 29 Vă spun(W) că, de acum încolo, nu voi mai bea din acest rod al viţei, până(X) în ziua când îl voi bea cu voi nou în Împărăţia Tatălui Meu.”

Isus înştiinţează pe ucenicii Săi

30 După ce(Y) au cântat cântarea, au ieşit în Muntele Măslinilor. 31 Atunci, Isus le-a zis: „În noaptea aceasta, toţi(Z) veţi(AA) găsi în Mine o pricină de poticnire, căci este scris: ‘Voi bate(AB) Păstorul, şi oile turmei vor fi risipite’. 32 Dar, după ce voi învia, voi(AC) merge înaintea voastră în Galileea.” 33 Petru a luat cuvântul şi I-a zis: „Chiar dacă toţi ar găsi în Tine o pricină de poticnire, eu niciodată nu voi găsi în Tine o pricină de poticnire”. 34 „Adevărat(AD) îţi spun”, i-a zis Isus, „că tu, chiar în noaptea aceasta, înainte ca să cânte cocoşul, te vei lepăda de Mine de trei ori”. 35 Petru I-a răspuns: „Chiar dacă ar trebui să mor cu Tine, tot nu mă voi lepăda de Tine”. Şi toţi ucenicii au spus acelaşi lucru.

Ghetsimani

36 Atunci(AE), Isus a venit cu ei într-un loc îngrădit, numit Ghetsimani, şi a zis ucenicilor: „Şedeţi aici până Mă voi duce acolo să Mă rog”. 37 A luat cu El pe Petru şi pe(AF) cei doi fii ai lui Zebedei şi a început să Se întristeze şi să Se mâhnească foarte tare. 38 Isus le-a zis atunci: „Sufletul Meu este cuprins de o întristare(AG) de moarte; rămâneţi aici şi vegheaţi împreună cu Mine”. 39 Apoi a mers puţin mai înainte, a căzut cu faţa la pământ şi S-a rugat(AH), zicând: „Tată(AI), dacă este cu putinţă, depărtează(AJ) de la Mine paharul acesta! Totuşi nu(AK) cum voiesc Eu, ci cum voieşti Tu.” 40 Apoi a venit la ucenici, i-a găsit dormind şi a zis lui Petru: „Ce, un ceas n-aţi putut să vegheaţi împreună cu Mine! 41 Vegheaţi(AL) şi rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită; duhul, în adevăr, este plin de râvnă, dar carnea este neputincioasă.” 42 S-a depărtat a doua oară şi S-a rugat, zicând: „Tată, dacă nu se poate să se îndepărteze de Mine paharul acesta fără să-l beau, facă-se voia Ta!” 43 S-a întors iarăşi la ucenici şi i-a găsit dormind; pentru că li se îngreunaseră ochii de somn. 44 I-a lăsat din nou, S-a depărtat şi S-a rugat a treia oară, zicând aceleaşi cuvinte. 45 Apoi a venit la ucenici şi le-a zis: „Dormiţi de acum şi odihniţi-vă! …Iată că a venit ceasul ca Fiul omului să fie dat în mâinile păcătoşilor. 46 Sculaţi-vă, haidem să mergem; iată că se apropie vânzătorul.”

Prinderea lui Isus

47 Pe când(AM) vorbea El încă, iată că vine Iuda, unul din cei doisprezece, cu o gloată mare, cu săbii şi cu ciomege, trimişi de preoţii cei mai de seamă şi de bătrânii norodului. 48 Vânzătorul le dăduse semnul acesta: „Pe care-L voi săruta eu, Acela este; să puneţi mâna pe El!” 49 Îndată, Iuda s-a apropiat de Isus şi I-a zis: „Plecăciune, Învăţătorule!” Şi L-a(AN) sărutat. 50 Isus i-a zis: „Prietene(AO) , ce ai venit să faci, fă!” Atunci, oamenii aceia s-au apropiat, au pus mâinile pe Isus şi L-au prins. 51 Şi unul(AP) din cei ce erau cu Isus a întins mâna, a scos sabia, a lovit pe robul marelui preot şi i-a tăiat urechea. 52 Atunci, Isus i-a zis: „Pune-ţi sabia la locul ei, căci(AQ) toţi cei ce scot sabia de sabie vor pieri. 53 Crezi că n-aş putea să rog pe Tatăl Meu, care Mi-ar pune îndată la îndemână mai(AR) mult de douăsprezece legiuni de îngeri? 54 Dar cum se vor împlini Scripturile, care zic că(AS) aşa trebuie să se întâmple?” 55 În clipa aceea, Isus a zis gloatelor: „Aţi ieşit ca după un tâlhar, cu săbii şi cu ciomege, ca să Mă prindeţi. În toate zilele şedeam în mijlocul vostru şi învăţam norodul în Templu, şi n-aţi pus mâna pe Mine. 56 Dar toate aceste lucruri s-au întâmplat ca să se împlinească cele scrise(AT) prin proroci.” Atunci(AU), toţi ucenicii L-au părăsit şi au fugit.

Isus înaintea Sinedriului

57 Cei ce(AV) au prins pe Isus L-au dus la marele preot Caiafa, unde erau adunaţi cărturarii şi bătrânii. 58 Petru L-a urmat de departe, până la curtea marelui preot, apoi a intrat înăuntru şi a şezut jos cu aprozii, ca să vadă sfârşitul. 59 Preoţii cei mai de seamă, bătrânii şi tot soborul căutau vreo mărturie mincinoasă împotriva lui Isus, ca să-L poată omorî. 60 Dar n-au găsit niciuna, măcar că s-au înfăţişat mulţi(AW) martori mincinoşi. La urmă au venit doi(AX) 61 şi au spus: „Acesta a zis: ‘Eu pot(AY) să stric Templul lui Dumnezeu şi să-l zidesc iarăşi în trei zile’.” 62 Marele preot s-a sculat(AZ) în picioare şi I-a zis: „Nu răspunzi nimic? Ce mărturisesc aceştia împotriva Ta?” 63 Isus(BA) tăcea. Şi marele preot a luat cuvântul şi I-a zis: „Te(BB) jur, pe Dumnezeul cel viu, să ne spui dacă eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu”. 64 „Da”, i-a răspuns Isus, „sunt! Ba mai mult, vă spun că de(BC) acum încolo veţi vedea pe Fiul omului şezând(BD) la dreapta puterii lui Dumnezeu şi venind pe norii cerului.” 65 Atunci(BE), marele preot şi-a rupt hainele şi a zis: „A hulit! Ce nevoie mai avem de martori? Iată că acum aţi auzit hula Lui. 66 Ce credeţi?” Ei au răspuns: „Este vinovat(BF), să fie pedepsit cu moartea”. 67 Atunci(BG), L-au scuipat în faţă, L-au bătut cu pumnii şi L-au(BH) pălmuit, 68 zicând: „Hristoase, proroceşte-ne(BI) cine Te-a lovit?”

Tăgăduirea lui Petru

69 Petru(BJ) însă şedea afară în curte. O slujnică a venit la el şi i-a zis: „Şi tu erai cu Isus Galileeanul!” 70 Dar el s-a lepădat înaintea tuturor şi i-a zis: „Nu ştiu ce vrei să zici”. 71 Când a ieşit în pridvor, l-a văzut o altă slujnică şi a zis celor de acolo: „Şi acesta era cu Isus din Nazaret”. 72 El s-a lepădat iarăşi, cu un jurământ, şi a zis: „Nu cunosc pe Omul acesta!” 73 Peste puţin, cei ce stăteau acolo, s-au apropiat şi au zis lui Petru: „Nu mai încape îndoială că şi tu eşti unul din oamenii aceia, căci şi vorba(BK) te dă de gol”. 74 Atunci, el(BL) a început să se blesteme şi să se jure, zicând: „Nu cunosc pe Omul acesta!” În clipa aceea a cântat cocoşul. 75 Şi Petru şi-a adus aminte de vorba pe care i-o spusese Isus: „Înainte(BM) ca să cânte cocoşul, te vei lepăda de Mine de trei ori”. Şi a ieşit afară şi a plâns cu amar.

Uneltire împotriva lui Isus

26 După ce a terminat de spus aceste cuvinte, Isus le-a zis ucenicilor Săi: „Ştiţi că peste două zile va fi Paştele, iar Fiul Omului va fi trădat ca să fie răstignit“.

Atunci conducătorii preoţilor şi bătrânii poporului s-au strâns în curtea marelui preot, numit Caiafa[a], şi au uneltit să-L aresteze pe Isus prin vicleşug şi să-L omoare. Însă ei ziceau: „Nu în timpul sărbătorii, ca nu cumva să se facă tulburare în popor“.

Ungerea lui Isus la Betania

În timp ce Isus se afla în Betania, în casa lui Simon, leprosul, a venit la El o femeie care avea un vas de alabastru, plin cu un parfum foarte scump. Ea a turnat parfumul pe capul lui Isus, în timp ce El stătea la masă. Ucenicii însă au fost indignaţi când au văzut acest lucru şi au zis: „Pentru ce risipa aceasta? Căci parfumul acesta s-ar fi putut vinde scump, iar banii să le fie daţi săracilor!“

10 Isus ştia ce zic ei, aşa că le-a spus: „De ce îi cauzaţi supărare femeii? Ea a făcut un lucru frumos faţă de Mine! 11 Căci pe săraci îi aveţi întotdeauna cu voi, dar pe Mine nu Mă aveţi întotdeauna! 12 Când a turnat acest parfum pe trupul Meu, ea a făcut lucrul acesta, ca să Mă pregătească pentru înmormântare. 13 Adevărat vă spun că oriunde va fi vestită această Evanghelie, în toată lumea, se va spune şi ce a făcut această femeie, în amintirea ei“.

Trădarea lui Iuda

14 Atunci unul dintre cei doisprezece, numit Iuda Iscarioteanul, s-a dus la conducătorii preoţilor 15 şi i-a întrebat: „Ce vreţi să-mi daţi ca să-L dau pe mâna voastră?“ Ei i-au plătit treizeci de arginţi[b]. 16 De atunci, el a început să caute un prilej, ca să-L dea pe mâna lor.

Masa pascală

17 În prima zi a Sărbătorii Azimelor[c], ucenicii au venit la Isus şi L-au întrebat:

– Unde vrei să-Ţi pregătim să mănânci mielul de Paşte?

18 El le-a răspuns:

– Duceţi-vă în cetate la un anumit om şi spuneţi-i astfel: „Învăţătorul zice: «Timpul Meu este aproape; voi sărbători Paştele la tine, împreună cu ucenicii Mei!»“

19 Ucenicii au făcut aşa cum le poruncise Isus şi au pregătit Paştele.

Descoperirea trădătorului

20 Când s-a înserat, Isus S-a aşezat la masă împreună cu cei doisprezece. 21 În timp ce mâncau, Isus le-a zis:

– Adevărat vă spun că unul dintre voi Mă va trăda.

22 Ei s-au întristat foarte tare şi au început să-L întrebe unul câte unul:

– Nu cumva sunt eu, Doamne?

23 El le-a răspuns:

– Cel ce-şi pune mâna în castron împreună cu Mine, acela Mă va trăda![d] 24 Da, Fiul Omului Se duce după cum este scris cu privire la El, dar vai de omul acela prin care este trădat Fiul Omului! Era mai bine pentru acel om dacă nu s-ar fi născut!

25 Iuda, trădătorul, a întrebat:

– Nu cumva sunt eu acela, Rabbi[e]?

Isus i-a răspuns:

Este aşa cum spui.

Cina Domnului

26 În timp ce mâncau, Isus a luat o pâine şi, după ce a rostit binecuvântarea, a frânt-o şi le-a dat-o ucenicilor, zicând: „Luaţi, mâncaţi! Acesta este trupul Meu“. 27 Apoi a luat un pahar şi, după ce a adus mulţumiri[f], l-a dat ucenicilor, zicând: „Beţi toţi din el, 28 căci acesta este sângele Meu, sângele legământului[g], care este vărsat pentru mulţi spre iertarea păcatelor. 29 Vă spun că de acum încolo nu voi mai bea din acest rod al viţei până în ziua aceea, când îl voi bea cu voi nou în Împărăţia Tatălui Meu“. 30 După ce au cântat psalmii[h], s-au dus spre Muntele Măslinilor.

Isus prezice lepădarea lui Petru

31 Atunci Isus le-a zis:

– În noaptea aceasta toţi vă veţi poticni în Mine, pentru că este scris:

„Voi lovi păstorul,
    iar oile turmei vor fi risipite!“[i]

32 Dar după învierea Mea voi merge înaintea voastră în Galileea.

33 Petru I-a răspuns:

– Chiar dacă toţi se vor poticni în Tine, eu nu mă voi poticni niciodată!

34 Isus i-a zis:

– Adevărat îţi spun că în noaptea aceasta, înainte de cântatul cocoşului[j], te vei lepăda de Mine de trei ori!

35 Petru I-a răspuns:

– Chiar dacă ar trebui să mor împreună cu Tine, eu tot nu mă voi lepăda de Tine!

Şi toţi ucenicii au spus la fel.

Ghetsimani

36 Atunci Isus a venit cu ei într-un loc numit Ghetsimani şi le-a zis ucenicilor: „Staţi jos aici în timp ce Eu Mă voi duce acolo să mă rog!“ 37 I-a luat cu El pe Petru şi pe cei doi fii ai lui Zebedei şi a început să se întristeze şi să se mâhnească. 38 Atunci le-a zis: „Sufletul Meu este cuprins de o întristare de moarte. Rămâneţi aici şi vegheaţi împreună cu Mine!“

39 S-a depărtat puţin, a căzut cu faţa la pământ şi s-a rugat: „Tată, dacă este posibil, să fie îndepărtat de la Mine paharul[k] acesta! Totuşi, nu cum vreau Eu, ci cum vrei Tu!“

40 Apoi a venit la ucenici, dar i-a găsit dormind. El i-a zis lui Petru: „Aşadar, n-aţi putut veghea împreună cu Mine nici măcar o oră? 41 Vegheaţi şi rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită! Duhul într-adevăr este doritor, dar carnea este neputincioasă!“

42 S-a îndepărtat a doua oară şi s-a rugat din nou, zicând: „Tată, dacă nu se poate să fie îndepărtat acest pahar de la Mine fără să-l beau, facă-se voia Ta!“

43 A venit iarăşi la ucenici şi i-a găsit dormind, pentru că li se îngreunaseră ochii de somn.

44 I-a lăsat iarăşi, s-a îndepărtat şi s-a rugat pentru a treia oară, spunând aceleaşi cuvinte. 45 Atunci a venit la ucenici şi le-a zis: „Încă mai dormiţi şi vă odihniţi? Iată, s-a apropiat ceasul! Fiul Omului este trădat în mâinile păcătoşilor. 46 Sculaţi-vă! Să mergem! Iată că se apropie cel ce Mă trădează!“

Arestarea lui Isus

47 În timp ce El încă vorbea, iată că vine Iuda, unul dintre cei doisprezece, împreună cu o mulţime mare de oameni cu săbii şi ciomege, trimişi de conducătorii preoţilor şi de bătrânii poporului. 48 Trădătorul le dăduse următorul semn: „Cel pe Care-L voi săruta, Acela este! Să-L arestaţi!“ 49 El a venit imediat la Isus şi I-a zis:

– Salutare, Rabbi!

Şi L-a sărutat.

50 Isus i-a zis:

– Prietene, fă potrivit cu ceea ce eşti aici să faci![l]

Atunci ei s-au apropiat, au pus mâna pe Isus şi L-au arestat. 51 Şi iată că unul dintre cei ce erau cu Isus a întins mâna, şi-a scos sabia şi l-a lovit pe sclavul marelui preot, tăindu-i o ureche.

52 Însă Isus i-a zis: „Pune-ţi sabia la loc, căci toţi cei ce scot sabia, de sabie vor pieri! 53 Sau crezi că n-aş putea să-L rog pe Tatăl Meu, Care Mi-ar pune chiar acum la dispoziţie mai mult de douăsprezece legiuni[m] de îngeri? 54 Dar cum s-ar împlini atunci Scripturile care spun că aşa trebuie să se întâmple?“

55 În ceasul acela, Isus a zis mulţimilor: „Aţi ieşit să Mă prindeţi cu săbii şi ciomege, ca pe un tâlhar[n]? În fiecare zi Mă aşezam în Templu şi dădeam învăţătură, dar nu M-aţi arestat! 56 Însă toate acestea s-au întâmplat ca să se împlinească scrierile profeţilor“.

Atunci toţi ucenicii L-au părăsit şi au fugit.

Isus înaintea Sinedriului

57 Atunci cei ce L-au arestat pe Isus L-au dus la Caiafa, marele preot, unde erau adunaţi cărturarii şi bătrânii. 58 Petru L-a urmat de la distanţă până la curtea marelui preot. A intrat înăuntru şi s-a aşezat împreună cu gărzile, ca să vadă care va fi sfârşitul.

59 Conducătorii preoţilor şi întregul Sinedriu căutau vreo mărturie falsă împotriva lui Isus, ca să-L poată condamna la moarte, 60 dar n-au găsit niciuna, deşi veniseră mulţi martori mincinoşi. La urmă, au venit doi 61 care au spus: „Acesta a zis: «Eu pot să dărâm Templul lui Dumnezeu şi să-l reconstruiesc în trei zile!»“

62 Marele preot s-a ridicat şi L-a întrebat:

– Nu răspunzi nimic la ce mărturisesc aceştia împotriva Ta?

63 Dar Isus tăcea.[o]

Marele preot i-a zis:

– Te pun sub jurământ în faţa Dumnezeului celui Viu să ne spui dacă Tu eşti Cristosul, Fiul lui Dumnezeu!

64 Isus i-a răspuns:

Este aşa cum spui. Dar vă spun că,

de acum încolo, Îl veţi vedea pe Fiul Omului
    şezând la dreapta Puterii
        şi venind pe norii cerului![p]

65 Atunci marele preot şi-a sfâşiat hainele şi a zis:

– A blasfemiat! Ce nevoie mai avem de martori?! Iată, acum aţi auzit blasfemia! 66 Ce părere aveţi?

Ei au răspuns:

– Este vinovat şi vrednic de moarte!

67 Atunci L-au scuipat în faţă şi L-au lovit. Unii L-au pălmuit, 68 zicând: „Profeţeşte-ne, Cristoase, cine este cel ce Te-a lovit?“[q]

Lepădarea lui Petru

69 Petru stătea afară, în curte. A venit la el o slujnică şi i-a zis:

– Şi tu erai cu Isus, galileeanul!

70 Însă el s-a lepădat înaintea tuturor, zicând:

– Nu ştiu despre ce vorbeşti.

71 Când s-a îndreptat spre poartă, l-a văzut o altă slujnică, care le-a zis celor de acolo:

– Acesta era cu Isus din Nazaret!

72 El s-a lepădat din nou, spunând cu jurământ:

– Nu-L cunosc pe Acest Om!

73 După puţin timp însă cei ce stăteau acolo au venit şi i-au zis lui Petru:

– Cu siguranţă şi tu eşti unul dintre ei, căci te dă de gol accentul!

74 Atunci el a început să se blesteme şi să jure, zicând:

– Nu-L cunosc pe Acest Om!

Şi imediat a cântat cocoşul. 75 Atunci Petru şi-a adus aminte cuvântul pe care i-l spusese Isus: „Înainte de cântatul cocoşului, te vei lepăda de Mine de trei ori!“ Şi a ieşit afară şi a plâns cu amar.

Footnotes

  1. Matei 26:3 Mare preot între 18-36 d.Cr.
  2. Matei 26:15 Vezi Zah. 11:12 şi nota; câteva mss conţin: stateri, un stater fiind echivalentul a 4 denari sau al unui şechel
  3. Matei 26:17 Vezi Lev. 23:5-6; masa pascală era luată în seara zilei de 14 Nisan (martie-aprilie), iar prima zi a Sărbătorii Azimelor începea în mod normal în data de 15 Nisan. Prin Sărbătoarea Azimelor, aici se face referire la ambele sărbători (vezi Eze 45:21)
  4. Matei 26:23 Vezi Ps. 41:9
  5. Matei 26:25 Vezi nota de la 23:7; şi în v. 49
  6. Matei 26:27 Gr.: euharistesas, de unde derivă cuvântul Euharistie, desemnând Cina Domnului
  7. Matei 26:28 Unele mss adaugă noului înainte de legământ, probabil pe baza lui Lc. 22:20
  8. Matei 26:30 Masa de Paşte se încheia cu Psalmii 115-118
  9. Matei 26:31 Vezi Zah. 13:7
  10. Matei 26:34 Probabil cu referire la a 3-a strajă din noapte (24:00-3:00) sau cu referire la zorii zilei; şi în vs. 74-75
  11. Matei 26:39 Vezi nota de la 20:22; şi în v. 42
  12. Matei 26:50 Sau: Prietene, pentru ce ai venit?
  13. Matei 26:53 O legiune romană era un contingent militar format din 6.000 de soldaţi
  14. Matei 26:55 Termenul grecesc are, în acest context, sensul de rebel, instigator, revoluţionar
  15. Matei 26:63 O posibilă aluzie la Is. 53:7
  16. Matei 26:64 Vezi Ps. 110:1 şi Dan. 7:13
  17. Matei 26:68 Vezi Is. 50:6