Add parallel Print Page Options

Sfatul împotriva lui Isus

14 După două(A) zile era Praznicul Paştelor şi al Azimilor. Preoţii cei mai de seamă şi cărturarii căutau cum să prindă pe Isus cu vicleşug şi să-L omoare. Căci ziceau: „Nu în timpul praznicului, ca nu cumva să se facă tulburare în norod”.

Mirul turnat pe capul lui Isus

Pe(B) când şedea Isus la masă, în Betania, în casa lui Simon leprosul, a venit o femeie care avea un vas de alabastru cu mir de nard curat, foarte scump, şi, după ce a spart vasul, a turnat mirul pe capul lui Isus. Unora dintre ei le-a fost necaz şi ziceau: „Ce rost are risipa aceasta de mir? Mirul acesta s-ar fi putut vinde cu mai mult de trei sute de lei[a] şi să se dea săracilor.” Şi le era foarte necaz pe femeia aceea. Dar Isus le-a zis: „Lăsaţi-o în pace. De ce-i faceţi supărare? Ea a făcut un lucru frumos faţă de Mine, căci pe(C) săraci îi aveţi totdeauna cu voi şi le puteţi face bine oricând voiţi, dar pe Mine nu Mă aveţi totdeauna. Ea a făcut ce a putut; Mi-a uns trupul mai dinainte pentru îngropare. Adevărat vă spun că, oriunde va fi propovăduită Evanghelia aceasta, în toată lumea, se va istorisi şi ce a făcut femeia aceasta, spre pomenirea ei.” 10 Iuda(D) Iscarioteanul, unul din cei doisprezece, s-a dus la preoţii cei mai de seamă, ca să le vândă pe Isus. 11 Când au auzit ei lucrul acesta, s-au bucurat şi i-au făgăduit bani. Şi Iuda căuta un prilej nimerit ca să-L dea în mâinile lor.

Prăznuirea Paştelor

12 În(E) ziua dintâi a Praznicului Azimilor, când jertfeau Paştele, ucenicii lui Isus I-au zis:

„Unde voieşti să ne ducem să-Ţi pregătim ca să mănânci Paştele?”

13 El a trimis pe doi din ucenicii Săi şi le-a zis: „Duceţi-vă în cetate. Acolo aveţi să întâlniţi un om ducând un urcior cu apă, mergeţi după el. 14 Unde va intra el, spuneţi stăpânului casei: ‘Învăţătorul zice: «Unde este odaia pentru oaspeţi, în care să mănânc Paştele cu ucenicii Mei?»’ 15 Şi are să vă arate o odaie mare de sus, aşternută gata; acolo să pregătiţi pentru noi.” 16 Ucenicii au plecat, au ajuns în cetate şi au găsit aşa cum le spusese El. Şi au pregătit Paştele. 17 Seara(F), Isus a venit cu cei doisprezece. 18 Pe când şedeau la masă şi mâncau, Isus a zis: „Adevărat vă spun că unul din voi, care mănâncă cu Mine, Mă va vinde”. 19 Ei au început să se întristeze şi să-I zică unul după altul: „Nu cumva sunt eu?” 20 „Este unul din cei doisprezece”, le-a răspuns El, „şi anume cel ce întinge mâna cu Mine în blid. 21 Fiul omului(G), negreşit, Se duce după cum este scris despre El. Dar vai de omul acela prin care este vândut Fiul omului! Mai bine ar fi fost pentru el să nu se fi născut.”

Cina cea de taină

22 Pe când(H) mâncau, Isus a luat o pâine şi, după ce a binecuvântat, a frânt-o şi le-a dat, zicând: „Luaţi, mâncaţi, acesta este trupul Meu.” 23 Apoi a luat un pahar şi, după ce a mulţumit lui Dumnezeu, li l-a dat şi au băut toţi din el. 24 Şi le-a zis: „Acesta este sângele Meu, sângele legământului celui nou, care se varsă pentru mulţi. 25 Adevărat vă spun că, de acum încolo, nu voi mai bea din rodul viţei până în ziua când îl voi bea nou în Împărăţia lui Dumnezeu.”

Înştiinţarea lui Petru

26 După ce(I) au cântat cântările de laudă, au ieşit în Muntele Măslinilor. 27 Isus(J) le-a zis: „În noaptea aceasta, toţi veţi avea un prilej de poticnire, pentru că este scris: ‘Voi bate(K) Păstorul, şi oile vor fi risipite’. 28 Dar, după(L) ce voi învia, voi merge înaintea voastră în Galileea.” 29 Petru(M) i-a zis: „Chiar dacă toţi ar avea un prilej de poticnire, eu nu voi avea”. 30 Şi Isus i-a zis: „Adevărat îţi spun că astăzi, chiar în noaptea aceasta, înainte ca să cânte cocoşul de două ori, te vei lepăda de Mine de trei ori”. 31 Dar Petru I-a zis cu şi mai multă tărie: „Chiar dacă ar trebui să mor împreună cu Tine, tot nu mă voi lepăda de Tine”. Şi toţi ceilalţi au spus acelaşi lucru.

Ghetsimani

32 S-au(N) dus apoi într-un loc îngrădit, numit Ghetsimani. Şi Isus a zis ucenicilor Săi: „Şedeţi aici până Mă voi ruga”. 33 A luat cu El pe Petru, pe Iacov şi pe Ioan şi a început să Se înspăimânte şi să Se mâhnească foarte tare. 34 El le-a zis: „Sufletul Meu este cuprins de o întristare(O) de moarte; rămâneţi aici şi vegheaţi!” 35 Apoi a mers puţin mai înainte, S-a aruncat la pământ şi Se ruga ca, dacă este cu putinţă, să treacă de la El ceasul acela. 36 El zicea: „Ava(P)– adică ‘Tată’ –, Ţie toate(Q) lucrurile Îţi sunt cu putinţă; depărtează de la Mine paharul acesta! Totuşi(R) facă-se nu ce voiesc Eu, ci ce voieşti Tu.” 37 Şi a venit la ucenici, pe care i-a găsit dormind. Şi a zis lui Petru: „Simone, tu dormi? Un ceas n-ai fost în stare să veghezi? 38 Vegheaţi şi rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită; duhul(S) este plin de râvnă, dar trupul este neputincios.” 39 S-a dus iarăşi şi S-a rugat, zicând aceleaşi cuvinte. 40 Apoi S-a întors din nou şi i-a găsit dormind, pentru că li se îngreunaseră ochii de somn. Ei nu ştiau ce să-I răspundă. 41 În sfârşit, a venit a treia oară şi le-a zis: „Dormiţi de acum şi odihniţi-vă! Destul! A(T) venit ceasul! Iată că Fiul omului este dat în mâinile păcătoşilor. 42 Sculaţi-vă(U); haidem să mergem; iată că se apropie vânzătorul!”

Prinderea lui Isus

43 Şi(V) îndată, pe când vorbea El încă, a venit Iuda, unul din cei doisprezece, şi împreună cu el a venit o mulţime de oameni cu săbii şi cu ciomege, trimişi de preoţii cei mai de seamă, de cărturari şi de bătrâni. 44 Vânzătorul le dăduse semnul acesta: „Pe care-L voi săruta, acela este; să-L prindeţi şi să-L duceţi sub pază”. 45 Când a venit Iuda, s-a apropiat îndată de Isus şi I-a zis: „Învăţătorule!” Şi L-a sărutat mult. 46 Atunci, oamenii aceia au pus mâna pe Isus şi L-au prins. 47 Unul din cei ce stăteau lângă El a scos sabia, a lovit pe robul marelui preot şi i-a tăiat urechea. 48 Isus(W) a luat cuvântul şi le-a zis: „Aţi ieşit ca după un tâlhar, cu săbii şi cu ciomege, ca să Mă prindeţi. 49 În toate zilele am fost la voi şi învăţam pe oameni în Templu, şi nu M-aţi prins. Dar toate aceste lucruri s-au întâmplat ca să(X) se împlinească Scripturile.” 50 Atunci(Y), toţi ucenicii L-au părăsit şi au fugit. 51 După El mergea un tânăr care n-avea pe trup decât o învelitoare de pânză de in. Au pus mâna pe el, 52 dar el şi-a lăsat învelitoarea şi a fugit în pielea goală.

Isus osândit de Sinedriu

53 Pe(Z) Isus L-au dus la marele preot, unde s-au adunat toţi preoţii cei mai de seamă, bătrânii şi cărturarii. 54 Petru L-a urmat de departe până în curtea marelui preot, a şezut jos împreună cu aprozii şi se încălzea la para focului. 55 Preoţii(AA) cei mai de seamă şi tot soborul căutau vreo mărturie împotriva lui Isus, ca să-L omoare, dar nu găseau niciuna. 56 Pentru că mulţi făceau mărturisiri mincinoase împotriva Lui, dar mărturisirile lor nu se potriveau. 57 Unii s-au sculat şi au făcut o mărturisire mincinoasă împotriva Lui şi au zis: 58 „Noi L-am auzit zicând: ‘Eu(AB) voi strica Templul acesta, făcut de mâini omeneşti, şi în trei zile voi ridica un altul, care nu va fi făcut de mâini omeneşti’.” 59 Nici chiar în privinţa aceasta nu se potrivea mărturisirea lor. 60 Atunci(AC), marele preot s-a sculat în picioare în mijlocul adunării, a întrebat pe Isus şi I-a zis: „Nu răspunzi nimic? Ce mărturisesc oamenii aceştia împotriva Ta?” 61 Isus(AD) tăcea şi nu răspundea nimic. Marele(AE) preot L-a întrebat iarăşi şi I-a zis: „Eşti Tu, Hristosul, Fiul Celui binecuvântat?” 62 „Da, sunt”, i-a răspuns Isus. „Şi(AF) veţi vedea pe Fiul omului şezând la dreapta puterii şi venind pe norii cerului.” 63 Atunci, marele preot şi-a rupt hainele şi a zis: „Ce nevoie mai avem de martori? 64 Aţi auzit hula. Ce vi se pare?” Toţi L-au osândit să fie pedepsit cu moartea. 65 Şi unii au început să-L scuipe, să-I acopere faţa, să-L bată cu pumnii şi să-I zică: „Proroceşte!” Iar aprozii L-au primit în palme.

Tăgăduirea lui Petru

66 Pe(AG) când stătea Petru jos în curte, a venit una din slujnicele marelui preot. 67 Când a văzut pe Petru încălzindu-se, s-a uitat ţintă la el şi i-a zis: „Şi tu erai cu Isus din Nazaret!” 68 El s-a lepădat şi a zis: „Nu ştiu, nici nu înţeleg ce vrei să zici”. Apoi a ieşit în pridvor. Şi a cântat cocoşul. 69 Când(AH) l-a văzut slujnica, a început iarăşi să spună celor ce stăteau acolo: „Acesta este unul dintre oamenii aceia”. 70 Şi el s-a lepădat din nou. După(AI) puţină vreme, cei ce stăteau acolo au zis iarăşi lui Petru: „Nu mai încape îndoială că eşti unul din oamenii aceia, căci(AJ) eşti galileean şi graiul tău seamănă cu al lor”. 71 Atunci, el a început să se blesteme şi să se jure: „Nu cunosc pe Omul acesta despre care vorbiţi!” 72 Îndată(AK) a cântat cocoşul a doua oară. Şi Petru şi-a adus aminte de vorba, pe care i-o spusese Isus: „Înainte ca să cânte cocoşul de două ori, te vei lepăda de Mine de trei ori”. Şi, gândindu-se la acest lucru, a început să plângă.

Footnotes

  1. Marcu 14:5 Greceşte: dinari.

Uneltire împotriva lui Isus

14 Peste două zile era Paştele şi Sărbătoarea Azimelor. Conducătorii preoţilor şi cărturarii căutau o modalitate prin care să-L aresteze pe Isus prin vicleşug şi să-L omoare. Însă ei ziceau: „Nu în timpul sărbătorii, ca nu cumva să se facă tulburare în popor.“

Ungerea lui Isus la Betania

În timp ce se afla în Betania, luând masa în casa lui Simon, leprosul, a venit o femeie care avea un vas de alabastru, plin cu parfum de nard pur, foarte scump. Ea a spart vasul de alabastru şi a turnat parfumul pe capul lui Isus.

Unii au fost indignaţi şi au zis între ei: „Pentru ce s-a făcut risipa aceasta de parfum? Căci parfumul acesta s-ar fi putut vinde cu peste trei sute de denari[a], iar banii să fie daţi săracilor!“ Şi o mustrau pe femeie cu asprime.

Însă Isus a zis: „Lăsaţi-o în pace! De ce-i cauzaţi supărare? Ea a făcut un lucru frumos faţă de Mine! Căci pe săraci îi aveţi întotdeauna cu voi şi puteţi să le faceţi bine oricând vreţi, dar pe Mine nu Mă aveţi întotdeauna! Ea a făcut ce a putut: Mi-a uns trupul mai dinainte, în vederea pregătirii Mele pentru îngropare. Adevărat vă spun că oriunde va fi vestită Evanghelia, în toată lumea, se va spune şi ce a făcut această femeie, în amintirea ei.“

Trădarea lui Iuda

10 Atunci Iuda Iscarioteanul, unul din cei doisprezece, s-a dus la conducătorii preoţilor ca să-L dea pe mâna lor. 11 Ei s-au bucurat când au auzit aceasta şi i-au promis că-i vor da bani. Şi el a început să caute un prilej ca să-L dea pe mâna lor.

Masa pascală

12 În prima zi a Sărbătorii Azimelor, când se jertfeşte mielul de Paşte,[b] ucenicii Lui L-au întrebat:

– Unde vrei să ne ducem să-Ţi pregătim să mănânci mielul de Paşte?

13 El i-a trimis pe doi dintre ucenicii Lui în cetate şi le-a zis:

– Duceţi-vă în cetate şi acolo vă va întâlni un om care duce un vas cu apă. Urmaţi-l, 14 şi acolo unde va intra el, spuneţi stăpânului casei astfel: „Învăţătorul întreabă: «Unde este camera Mea de oaspeţi în care urmează să mănânc mielul de Paşte împreună cu ucenicii Mei?»“ 15 El vă va arăta sus o cameră mare şi gata aranjată. Acolo să faceţi pregătirile pentru noi!

16 Ucenicii au plecat, au ajuns în cetate şi au găsit totul aşa cum le spusese Isus; şi au pregătit mielul de Paşte.

Descoperirea trădătorului

17 Când s-a înserat, Isus a venit împreună cu cei doisprezece. 18 În timp ce erau la masă şi mâncau, Isus a zis:

– Adevărat vă spun că unul dintre voi, care mănâncă împreună cu Mine, Mă va trăda.

19 Ei s-au întristat foarte tare şi au început să-L întrebe, unul câte unul:

– Nu cumva sunt eu?

20 El le-a răspuns:

– Este unul din cei doisprezece, care pune mâna în castron împreună cu Mine.[c] 21 Da, Fiul Omului Se duce după cum este scris cu privire la El, dar vai de omul acela prin care este trădat Fiul Omului! Era mai bine pentru acel om dacă nu s-ar fi născut!

Cina Domnului

22 În timp ce mâncau, Isus a luat o pâine şi, după ce a binecuvântat-o, a frânt-o şi le-a dat-o ucenicilor, zicând: „Luaţi! Acesta este trupul Meu.“ 23 Apoi a luat un pahar şi, după ce a adus mulţumiri[d], l-a dat ucenicilor şi toţi au băut din el. 24 Isus le-a zis: „Acesta este sângele Meu, sângele legământului[e], care este vărsat pentru mulţi. 25 Adevărat vă spun că nu voi mai bea din rodul viţei până în ziua aceea când îl voi bea nou în Împărăţia lui Dumnezeu.“ 26 După ce au cântat psalmii,[f] s-au dus spre Muntele Măslinilor.

27 Isus le-a zis:

– Toţi vă veţi poticni, pentru că este scris:

„Voi lovi păstorul,
    şi oile vor fi risipite!“[g]

28 Dar după învierea Mea voi merge înaintea voastră în Galileea.

Isus prezice lepădarea lui Petru

29 Petru I-a răspuns:

– Chiar dacă toţi se vor poticni, eu nu mă voi poticni!

30 Isus i-a zis:

– Adevărat îţi spun că astăzi, în noaptea aceasta, înainte de al doilea cântat al cocoşului,[h] te vei lepăda de Mine de trei ori!

31 Dar Petru a răspuns şi mai convins:

– Chiar dacă ar trebui să mor împreună cu Tine, eu tot nu mă voi lepăda de Tine!

Şi toţi au spus la fel.

Ghetsimani

32 Apoi au venit într-un loc numit Ghetsimani şi Isus le-a zis ucenicilor Săi: „Staţi jos aici, în timp ce Eu mă rog!“ 33 I-a luat cu El pe Petru, pe Iacov şi pe Ioan şi a început să fie neliniştit şi să se mâhnească. 34 El le-a zis: „Sufletul Meu este cuprins de o întristare de moarte. Rămâneţi aici şi vegheaţi!“

35 S-a depărtat puţin, a căzut cu faţa la pământ şi s-a rugat ca, dacă este posibil, să treacă de la El ceasul acela. 36 El zicea: „Abba[i], Tată, la Tine toate lucrurile sunt posibile! Îndepărtează de la Mine paharul[j] acesta! Totuşi, nu cum vreau Eu, ci cum vrei Tu!“

37 Apoi a venit la ucenici, dar i-a găsit dormind. El i-a zis lui Petru: „Simone, dormi?! N-ai putut veghea nici măcar o oră? 38 Vegheaţi şi rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită! Duhul într-adevăr este doritor, dar carnea este neputincioasă.“

39 S-a îndepărtat şi s-a rugat din nou, spunând aceleaşi cuvinte. 40 A venit iarăşi la ucenici şi i-a găsit dormind, pentru că li se îngreunaseră ochii de somn. Ei nu ştiau ce să-I răspundă.

41 Când a venit a treia oară, le-a zis: „Încă mai dormiţi şi vă odihniţi? Destul! A sosit ceasul! Iată că Fiul Omului este trădat în mâinile păcătoşilor. 42 Sculaţi-vă! Să mergem! Iată că se apropie cel ce Mă trădează!“

Arestarea lui Isus

43 Şi imediat, în timp ce El încă vorbea, a venit Iuda, unul din cei doisprezece, împreună cu o mulţime de oameni cu săbii şi ciomege, trimişi de conducătorii preoţilor, de către cărturari şi de către bătrâni.

44 Trădătorul le dăduse următorul semn: „Cel pe Care-L voi săruta, Acela este! Să-L arestaţi şi să-L luaţi sub pază!“ 45 Când a venit, s-a îndreptat imediat spre Isus şi I-a zis: „Rabbi!“[k] Şi L-a sărutat. 46 Atunci ei au pus mâna pe Isus şi L-au arestat. 47 Unul dintre cei ce stăteau acolo a scos sabia şi l-a lovit pe sclavul marelui preot, tăindu-i o ureche.

48 Isus le-a zis: „Aţi ieşit să Mă prindeţi cu săbii şi ciomege, ca pe un tâlhar[l]? 49 În fiecare zi eram cu voi în Templu şi dădeam învăţătură, dar nu M-aţi arestat! Însă fie ca Scripturile să fie împlinite!“ 50 Toţi L-au părăsit şi au fugit.

51 Un anumit tânăr, care purta peste trupul gol doar o pânză de in, Îl urma pe Isus. L-au prins şi pe el, 52 dar el şi-a lăsat pânza de in şi a fugit dezbrăcat.

Isus înaintea Sinedriului

53 Pe Isus L-au dus la marele preot, iar acolo s-au adunat toţi conducătorii preoţilor, bătrânii şi cărturarii. 54 Petru L-a urmat de la distanţă până în curtea marelui preot. S-a aşezat împreună cu gărzile şi se încălzea la foc.

55 Conducătorii preoţilor şi întregul Sinedriu[m] căutau vreo mărturie împotriva lui Isus, ca să-L condamne la moarte, dar n-au găsit, 56 pentru că, deşi mulţi dădeau mărturii false împotriva Lui, mărturiile lor nu se potriveau.

57 Unii s-au ridicat şi au depus împotriva Lui o mărturie falsă, spunând: 58 „Noi L-am auzit zicând: «Eu voi dărâma acest Templu, făcut de mâna omului, şi în trei zile voi construi un altul, care nu va fi făcut de mâna omului.»“ 59 Dar nici măcar în privinţa aceasta nu se potrivea mărturia lor. 60 Marele preot s-a ridicat, în mijloc, şi L-a întrebat pe Isus:

– Nu răspunzi nimic la ce mărturisesc aceştia împotriva Ta?

61 Dar El tăcea şi nu răspundea nimic.[n] Marele preot L-a întrebat din nou:

– Eşti Tu Cristosul, Fiul Celui Binecuvântat?

62 Isus a răspuns:

– Sunt.

Şi Îl veţi vedea pe Fiul Omului
    şezând la dreapta Puterii
        şi venind cu norii cerului![o]

63 Atunci marele preot şi-a sfâşiat hainele şi a zis:

– Ce nevoie mai avem de martori?! 64 Aţi auzit blasfemia! Ce părere aveţi?

Toţi L-au condamnat considerând că este vinovat şi vrednic de moarte. 65 Unii au început să-L scuipe, să-I acopere faţa, să-L lovească şi să-I zică: „Profeţeşte!“, iar gărzile L-au luat la palme.

Lepădarea lui Petru

66 În timp ce Petru se afla jos, în curte, a venit una dintre slujnicele marelui preot 67 şi când l-a văzut pe Petru încălzindu-se la foc, s-a uitat la el şi a zis:

– Şi tu erai cu Isus nazarineanul!

68 Însă el s-a lepădat zicând:

– Nu ştiu, nici nu înţeleg despre ce vorbeşti!

A ieşit afară, în faţa porţii, (şi atunci a cântat cocoşul)[p].

69 Slujnica l-a văzut şi a început din nou să le spună celor ce stăteau acolo: „Acesta este unul dintre ei!“ 70 Însă el s-a lepădat din nou. După puţin timp, cei ce stăteau acolo i-au zis din nou lui Petru:

– Cu siguranţă eşti unul dintre ei, căci eşti galileean!

71 Dar el a început să se blesteme şi să jure zicând:

– Nu-L cunosc pe acest om despre care vorbiţi!

72 Şi imediat a cântat cocoşul a doua oară. Atunci Petru şi-a adus aminte cuvântul pe care i-l spusese Isus: „Înainte de al doilea cântat al cocoşului te vei lepăda de Mine de trei ori!“ Şi a început să plângă.[q]

Footnotes

  1. Marcu 14:5 Plata obişnuită (vezi nota de la 6:37 pentru valoarea denarului) pentru mai mult de un an de zile, luând în calcul Sabatele şi sărbătorile, când nu se lucra
  2. Marcu 14:12 Vezi Lev. 23:5-6; masa pascală era luată în seara zilei de 14 Nisan (martie-aprilie), iar prima zi a Sărbătorii Azimelor începea în mod normal în data de 15 Nisan. Prin Sărbătoarea Azimelor, aici se face referire la ambele sărbători (vezi Eze 45:21)
  3. Marcu 14:20 Vezi Ps. 41:9
  4. Marcu 14:23 Gr.: euharistesas, de unde derivă cuvântul Euharistie, desemnând Cina Domnului
  5. Marcu 14:24 Unele mss adaugă noului înainte de legământ, probabil pe baza lui Lc. 22:20
  6. Marcu 14:26 Masa de Paşte se încheia cu Psalmii 115-118
  7. Marcu 14:27 Vezi Zah. 13:7
  8. Marcu 14:30 Probabil cu referire la a 3-a strajă din noapte (24:00-3:00) sau cu referire la zorii zilei; şi în vs. 68, 72
  9. Marcu 14:36 Abba înseamnă, în aramaică, Tată
  10. Marcu 14:36 Vezi nota de la 10:38
  11. Marcu 14:45 Vezi nota de la 9:5
  12. Marcu 14:48 Termenul grecesc are, în acest context, sensul de rebel, instigator, revoluţionar
  13. Marcu 14:55 Aram.: Sanhedrin, care înseamnă Adunare; curtea supremă de justiţie, care se întrunea în Ierusalim, numărând 71 de membri (Marele Sanhedrin)
  14. Marcu 14:61 O posibilă aluzie la Is. 53:7
  15. Marcu 14:62 Vezi Dan. 7:13 şi Ps. 110:1
  16. Marcu 14:68 Unele mss timpurii nu conţin aceste cuvinte
  17. Marcu 14:72 Sau: Şi a izbucnit în plâns.