Add parallel Print Page Options

Li Jesús quixqˈuirtesi xmo̱s li capitán aj Roma

Nak quirakeˈ xchˈolobanquil lix ya̱lal chiruheb li tenamit, li Jesús co̱ Capernaum. Ut aran cuan jun li capitán aj Roma cuan jun lix mo̱s kˈaxal naxra. Yaj ut ca̱mc re. Li capitán quirabi resil nak cuan li Jesús aran. Quixtaklaheb cuib oxib laj judío xcomoneb li nequeˈcˈamoc be saˈ li tenamit re nak teˈxtzˈa̱ma chiru li Jesús nak ta̱xic saˈ rochoch li capitán chixqˈuirtesinquil lix mo̱s. Queˈcuulac riqˈuin li Jesús ut queˈxtzˈa̱ma chiru nak tixba̱nu li yo̱ chixtzˈa̱manquil li capitán. Queˈxye re li Jesús: ―Us cui ta̱ba̱nu li usilal re li capitán, xban nak aˈan nocoxra la̱o aj judío ut aˈan quitaklan re xyi̱banquil li cab nakachˈutub cuiˈ kib, chanqueb re li Jesús. Ut li Jesús co̱ chirixeb. Nak ac cuulaqueb re cuan cuiˈ li rochoch, li capitán quixtaklaheb li rami̱g chi a̱tinac riqˈuin li Jesús ut queˈxye re: ―Joˈcaˈin xye li capitán a̱cue: Ma̱chˈiˈchˈiˈi a̱cuib chi cha̱lc saˈ cuochoch xban nak moco incˈulub ta nak tatcha̱lk saˈ cuochoch. Joˈcan nak incˈaˈ xco̱in la̱in chi a̱tinac a̱cuiqˈuin. Ninnau nak moco incˈulub ta nak tincuulak a̱cuiqˈuin. Caˈaj cuiˈ nacuaj nak ta̱ye nak ta̱qˈuira̱k lin mo̱s ut ninnau nak ta̱qˈuira̱k. La̱in cuan ani nataklan cue ut cuanqueb lin soldado rubel incuanquil. Nak ninye re li jun “ayu”, naxic. Ut nak ninye re li jun chic “quim”, nachal. Ut nak ninye re lin mo̱s, “ba̱nu aˈin”, naxba̱nu, chan li capitán. Nak li Jesús quirabi aˈin, quisach xchˈo̱l ut quixye reheb li cuanqueb rochben: ―Relic chi ya̱l tinye e̱re nak ma̱ jun intauhom chi moco saˈ xya̱nkeb laj Israel cuan tzˈakal xpa̱ba̱l joˈ li jun aˈin, usta ma̱cuaˈ aj judío, chan. 10 Nak queˈcuulac eb li takl saˈ rochoch li capitán, ac xqˈuira chic lix mo̱s.

Li Jesús quixcuaclesi cuiˈchic chi yoˈyo jun li sa̱j al xyum jun li xma̱lcaˈan

11 Chirix aˈin li Jesús qui‑el Capernaum ut co̱ saˈ jun chic li tenamit Naín xcˈabaˈ rochbeneb lix tzolom. Ut cuanqueb ajcuiˈ nabaleb li tenamit yo̱queb chi xic chirix. 12 Nak yo̱ chi cuulac cuan cuiˈ li oqueba̱l re li tenamit quiril nak nabaleb li cristian yo̱queb chi xic chixmukbal jun li camenak. Li camenak aˈan xyum jun li xma̱lcaˈan. Jun ajcuiˈ chiru nak quicuan. 13 Nak li Ka̱cuaˈ Jesús quiril li xnaˈ li camenak, quiril xtokˈoba̱l ru ut quixye re: ―Matya̱bac, chan. 14 Li Jesús quinachˈoc riqˈuineb ut quixchˈeˈ li tusbil cheˈ li yo̱queb chixpakonquil cuiˈ li camenak. Ut eb li yo̱queb chi cˈamoc re li camenak queˈxakli ut li Jesús quixye re li camenak: ―At sa̱j cui̱nk, la̱in tinye a̱cue, cuaclin, chan. 15 Ut li camenak quicuacli ut quichunla ut qui‑oc chi a̱tinac riqˈuineb. Ut li Jesús quixkˈaxtesi re lix naˈ. 16 Nak queˈril li cˈaˈru quicˈulman chixjunileb li cuanqueb aran, cˈajoˈ nak queˈxucuac ut queˈoc chixqˈuebal xlokˈal li Dios. Ut queˈxye: ―Jun xnimal ru profeta xcˈulun saˈ kaya̱nk.― Ut queˈxye ajcuiˈ: ―Li Dios xchal chixtenkˈanquil lix tenamit, chanqueb. 17 Ut qui‑abi̱c resil li cˈaˈru quixba̱nu li Jesús saˈ chixjunil li naˈajej Judea joˈ ajcuiˈ saˈ eb li naˈajej li cuanqueb chi xjun sutam.

Li Jesús quixtakla xyebal re laj Juan nak li milagros li naxba̱nu naxcˈut nak aˈan li Cristo

18 Lix tzolom laj Juan laj Cubsihom Haˈ queˈxserakˈi re cˈaˈru yo̱ chi cˈulma̱nc. Nak ac xrabi aˈan, laj Juan quixtakla cuib lix tzolom riqˈuin li Jesús chixpatzˈbal re: 19 ―¿Ma la̱at laj Colonel li yechiˈinbil li yo̱co chiroybeninquil? ¿Malaj toj takoybeni junak chic?― 20 Nak queˈcuulac lix tzolom laj Juan riqˈuin li Jesús, queˈxye re: ―Xoxtakla chak laj Juan laj Cubsihom Haˈ a̱cuiqˈuin chixpatzˈbal a̱cue, “¿Ma la̱at laj Colonel li yechiˈinbil li yo̱co chiroybeninquil? ¿Malaj ut toj takoybeni junak chic?” chanqueb re li Jesús. 21 Ut saˈ li ho̱nal aˈan li Jesús yo̱ chixqˈuirtesinquileb nabaleb li cristian li cuanqueb saˈ raylal. Cuanqueb li yaj quixqˈuirtesiheb. Ut cuanqueb li cuan ma̱us aj musikˈej riqˈuin ut li Jesús quirisi li ma̱us aj musikˈej riqˈuineb. Ut cuanqueb nabaleb li mutzˈ li quixqˈueheb chi iloc. 22 Ut li Jesús quixye reheb: ―Ayukex ut te̱serakˈi re laj Juan li cˈaˈru xeril ut li cˈaˈru xerabi. Yehomak re nak eb li mutzˈ nequeˈiloc chic; eb li ye̱k rok nequeˈbe̱c chic; eb li saklep rix qˈuirtesinbileb chic; eb li tzˈap xic nequeˈabin chic; eb li camenak xeˈcuaclesi̱c cuiˈchic chi yoˈyo ut eb li nebaˈ yo̱queb chirabinquil resil li usilal. 23 Us xak reheb li ani incˈaˈ ta̱chˈina̱nk xchˈo̱l chinpa̱banquil, chaˈkex re, chan li Jesús. 24 Ut nak queˈel lix takl laj Juan riqˈuin, li Jesús qui‑oc chi a̱tinac riqˈuineb li tenamit chirix laj Juan ut quixye chi joˈcaˈin: ―¿Cˈaˈru queril chak saˈ li chaki chˈochˈ nak co̱ex chirilbal laj Juan? ¿Ma junak cui̱nk nacuiban xchˈo̱l chanchan li caxlan aj yo̱ recˈasinquil xban ikˈ queril chak? 25 ¿Cˈaˈru queril chak? ¿Ma junak cui̱nk cha̱bil xtikibanquil queril chak? Li cha̱bileb rakˈ ut li cuanqueb saˈ sahil chˈo̱lej, eb aˈan saˈ rochoch eb li rey cuanqueb. 26 ¿Cˈaˈru queril chak? ¿Ma junak profeta queril chak? Ya̱l nak aˈan jun profeta. Abanan la̱in tinye e̱re nak li jun aˈin naxkˈax ru xcuanquil junak profeta. 27 Chirix laj Juan tzˈi̱banbil saˈ li Santil Hu li naxye chi joˈcaˈin:

Aˈut la̱in tintakla lin takl aj cˈamol be cha̱cuu. Aˈan ta̱chˈoloba̱nk xya̱lal chiruheb li tenamit re nak eb aˈan yoˈon cua̱nkeb cha̱cˈulbal la̱at.

28 Relic chi ya̱l tinye e̱re nak ma̱ jun reheb li nequeˈyoˈla arin saˈ ruchichˈochˈ naxkˈax xcuanquil laj Juan laj Cubsihom Haˈ. Aban li kˈaxal cubenak xcuanquil saˈ lix nimajcual cuanquil li Dios, kˈaxal us chokˈ re aˈan chiru laj Juan, chan li Jesús. (Quixye chi joˈcan xban nak laj Juan incˈaˈ ta̱ril lix nimajcual cuanquilal li Dios arin saˈ ruchichˈochˈ). 29 Chixjunileb li tenamit ut eb laj titzˈol toj li queˈabin re li cˈaˈru quixye laj Juan, queˈxqˈue retal nak ti̱c xchˈo̱l li Dios ut queˈxcˈul li cubi haˈ riqˈuin laj Juan. 30 Abanan eb laj fariseo ut eb laj tzolol chakˈrab queˈxtzˈekta̱na li rusilal li Dios li quixcˈoxla xba̱nunquil reheb. Ut incˈaˈ queˈxcˈul li cubi haˈ riqˈuin laj Juan. 31 Ut quixye ajcuiˈ li Jesús: ―¿Ani aj iqˈuin ta̱ru̱k tebinjuntakˈe̱ta li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ anakcuan? Ma̱cˈaˈ nacuulac chiruheb. 32 Chanchaneb li cocˈal li nequeˈcˈojla chi batzˈu̱nc saˈ eb li cˈayil ut nequeˈxjap re chixyebal reheb lix comon, “Xkaya̱basi li kaxo̱lb ut incˈaˈ xexxajoc; xobichan chi ra saˈ kachˈo̱l ut incˈaˈ xexya̱bac xban”, chanqueb. 33 Nak quicˈulun laj Juan laj Cubsihom haˈ, cuan li tzacae̱mk incˈaˈ quixtzaca ut cuan li incˈaˈ quirucˈ, ut eb li tenamit incˈaˈ queˈxcˈul ut queˈxye: “Ma̱us aj musikˈej cuan riqˈuin”, chanqueb. 34 Ut nak xincˈulun la̱in li Cˈajolbej incˈaˈ ajcuiˈ xineˈxcˈul saˈ xya̱lal usta nincuaˈac ut nin‑ucˈac. Queˈxye ajcuiˈ chicuix, “Li cui̱nk aˈan junes cuaˈac naxba̱nu ut ucˈac vino. Aˈan rami̱gueb laj ma̱c ut eb laj titzˈol toj”, chanqueb. 35 Nacˈutun nak cha̱bil li naˈleb li naxqˈue li Dios xban li cha̱bilal li nequeˈxba̱nu li ralal xcˈajol, chan li Jesús.

Quiyuleˈ saˈ sununquil ban li rok li Jesús

36 Jun li cui̱nk aj Simón xcˈabaˈ xcomoneb laj fariseo quixbok li Jesús chi cuaˈac saˈ rochoch. Ut li Jesús co̱ saˈ rochoch li cui̱nk aˈan ut quichunla saˈ me̱x. 37 Cuan saˈ li tenamit aˈan jun li ixk xcomoneb li incˈaˈ useb xnaˈleb. Quirabi resil nak li Jesús cuan chi cuaˈac saˈ li rochoch laj fariseo. Co̱ aran ut quixcˈam jun chˈina botella li sununquil ban. Li chˈina botella yi̱banbil riqˈuin li cha̱bil pec alabastro xcˈabaˈ. 38 Li ixk quijiloc riqˈuin li Jesús. Qui‑oc chi ya̱bac saˈ xbe̱n li rok ut riqˈuin lix yaˈal ru quixchˈaj. Ut quixmes riqˈuin rismal xjolom. Quirutzˈ li rok ut quixyul riqˈuin li sununquil ban. 39 Nak quiril aˈin laj fariseo li quibokoc re li Jesús chi cuaˈac, quixye saˈ xchˈo̱l: Cui ta tzˈakal profeta li cui̱nk aˈin tixnau raj chanru lix yuˈam li ixk aˈin li yo̱ chi chˈeˈoc re li rok. Tixnau raj nak li ixk aˈin incˈaˈ us xnaˈleb. 40 Ut li Jesús quixye re laj fariseo: ―At Simón, cuan cˈaˈru nacuaj xyebal a̱cue, chan re. Ut laj Simón quixye re: ―Us. Ye cue, at tzolonel.― 41 Ut li Jesús quixye re: ―Cuan jun li cui̱nk quixqˈue chi toˈ lix tumin reheb cuib chi cui̱nk. Li jun oˈcˈa̱l pe̱s lix cˈas ut li jun chic laje̱b pe̱s. 42 Ut xban nak incˈaˈ queˈru xqˈuebal re̱kaj li tumin queˈxtoˈoni, laj e̱chal re li tumin quixcuyeb xma̱c xcabichaleb. Anakcuan ye cue, ¿ani reheb a cuib aˈin kˈaxal ta̱rahok re laj e̱chal re li tumin? chan li Jesús. 43 Quichakˈoc laj Simón ut quixye re li Jesús: ―La̱in nincˈoxla nak li ani nabal xcˈas, aˈan li kˈaxal ta̱rahok re, chan. Ut li Jesús quixye cuiˈchic re: ―Ya̱l nak joˈcan, chan. 44 Ut li Jesús quiril li ixk ut quixye re laj Simón: ―Il a ixk aˈin. Nak xincˈulun saˈ la̱ cuochoch, la̱at incˈaˈ xaqˈue inhaˈ re xchˈajbal li cuok joˈ cˈaynako xba̱nunquil. Ut li ixk aˈin xchˈaj li cuok riqˈuin xyaˈal ru ut xmes riqˈuin rismal xjolom. 45 La̱at incˈaˈ xacuutzˈ li cuu nak xincˈulun joˈ cˈaynako xba̱nunquil. Abanan li ixk aˈin chalen xcˈulunic arin incˈaˈ naxcanab rutzˈbal li cuok. 46 La̱at incˈaˈ xaqˈue li aceite saˈ lin jolom joˈ cˈaynako xba̱nunquil, abanan li ixk aˈin xyuli li cuok saˈ sununquil ban. 47 Joˈcan nak tinye a̱cue nak li ixk aˈin kˈaxal nabal lix ma̱c. Abanan cuybil sachbil chic. Joˈcan nak kˈaxal cuiˈchic xinixra. Ut li ani caˈchˈin ajcuiˈ lix ma̱c nacuyeˈ, caˈchˈin ajcuiˈ narahoc, chan. 48 Ut li Jesús quixye re li ixk: ―Ac cuybil sachbil chic la̱ ma̱c, chan. 49 Ut eb li cuanqueb rochbeneb saˈ li me̱x queˈoc chixyebal: ―¿Ani a cui̱nk aˈin nak naxcuy naxsach li ma̱c? chanqueb. 50 Ut li Jesús quixye cuiˈchic re li ixk: ―Xban nak cuan a̱pa̱ba̱l, xatcoleˈ. Joˈcan nak ayu chi sa saˈ a̱chˈo̱l, chan re.

百夫長的信心

耶穌向眾人講完道後,進了迦百農。 當時,有一個百夫長很賞識的奴僕病了,生命垂危。 百夫長聽說耶穌的事,就託幾位猶太人的長老去請耶穌來醫治他的奴僕。 他們便來懇求耶穌,說:「這位百夫長值得你幫助, 因為他愛我們的同胞,為我們建造會堂。」 耶穌就跟他們去了。

快抵達時,那百夫長又請幾位朋友去見耶穌,對祂說:「主啊,不用勞駕,我不配讓你親自來我家。 我自認不配見你的面,只要你一句話,我的奴僕必定康復。 因為我有上司,也有部下。我命令我的部下去,他就去;要他來,他就來。我吩咐奴僕做什麼事,他一定照辦。」

耶穌聽了這番話,感到驚奇,轉身對跟從祂的百姓說:「我告訴你們,就是在以色列,我也從未見過有這麼大信心的人。」

10 派去的幾位朋友回到百夫長家裡,發現那奴僕已經痊癒了。

寡婦獨子的起死回生

11 過了不久[a],耶穌去拿因城,隨行的有門徒和一大群人。 12 耶穌快到城門口時,從城裡走出一隊送殯的人,死者是一個寡婦的獨子,有許多城中的人陪著她。 13 耶穌看見那寡婦,憐憫之心油然而生,就對她說:「不要哭!」 14 隨即上前按住抬屍架,抬的人停了下來。耶穌說:「年輕人,我吩咐你起來!」 15 那死者就坐了起來,並開口說話。耶穌把他交給他母親。

16 在場的人驚懼萬分,把榮耀歸給上帝,說:「我們中間出了一位大先知!」又說:「上帝眷顧了祂的百姓!」 17 有關祂的這消息傳遍了猶太和附近地區。

施洗者約翰的疑問

18 約翰從自己的門徒那裡獲悉這些事後, 19 就叫了兩個門徒來,派他們去問主:「將要來的那位就是你嗎?還是我們要等別人呢?」

20 他們找到耶穌,便問:「施洗者約翰派我們來請教你,『將要來的那位就是你嗎?還是我們要等別人呢?』」

21 那時,耶穌剛治好了許多患各種疾病和被鬼附身的人,又使許多瞎子得見光明。 22 耶穌便回答說:「你們回去把所見所聞告訴約翰,就是瞎子看見,瘸子走路,痲瘋病人得潔淨,聾子聽見,死人復活,窮人聽到福音。 23 凡對我沒有失去信心的人有福了!」

耶穌稱讚施洗者約翰

24 約翰的門徒離去後,耶穌對眾人談論約翰,說:「你們從前去曠野要看什麼呢?看隨風搖動的蘆葦嗎? 25 如果不是,你們到底想看什麼?是看穿綾羅綢緞的人嗎?那些衣著華麗、生活奢侈的人住在王宮裡。 26 你們究竟想看什麼?看先知嗎?是的,我告訴你們,他不只是先知。 27 聖經上說,『看啊,我要差遣我的使者在你前面為你預備道路。』這裡所指的就是約翰。 28 我告訴你們,凡婦人所生的,沒有一個比約翰大,但上帝國中最微不足道的也比他大。」

29 眾百姓和稅吏聽了這番話,都承認上帝是公義的,因為他們接受了約翰的洗禮。 30 但那些法利賽人和律法教師沒有接受約翰的洗禮,拒絕了上帝為他們所定的旨意。

31 主又說:「我用什麼來比擬這個世代的人呢?他們像什麼呢? 32 他們就如街頭上戲耍的孩童——彼此呼叫,

『我們吹娶親的樂曲,
你們不跳舞;
我們唱送葬的哀歌,
你們不哭泣。』

33 施洗者約翰來了,禁食禁酒,你們就說他被鬼附身了; 34 人子來了,又吃又喝,你們就說,『看啊,祂是個貪吃好酒之徒,與稅吏和罪人爲友!』 35 然而,智慧會在追求智慧的人身上得到驗證。」

罪婦的悔改

36 有一個法利賽人請耶穌到他家裡吃飯,耶穌應邀赴宴。 37 那城裡住著一個女人,生活敗壞。她聽說耶穌在那法利賽人家裡吃飯,就帶了一個盛滿香膏的玉瓶進去。 38 她站在耶穌背後,挨著祂的腳哭,淚水滴濕了祂的腳,就用自己的頭髮擦乾,又連連親祂的腳,並抹上香膏。

39 請耶穌的法利賽人看在眼裡,心想:「如果這人真的是先知,就該知道摸祂的是誰,是個什麼樣的女人,她是個罪人。」

40 耶穌對他說:「西門,我有話跟你說。」

西門答道:「老師,請說。」

41 耶穌說:「有一個債主借給一個人五百個銀幣,又借給另一個人五十個銀幣。 42 二人都沒有能力還債,這位債主就免了他們的債務。你想,哪一位會更愛債主呢?」

43 西門答道:「我相信是那個被免去較多債的人。」

44 耶穌說:「你判斷得對!」隨後轉向那女人,繼續對西門說:「你看見這女人了嗎?我到你家裡來,你沒有拿水給我洗腳,這女人卻用她的眼淚洗我的腳,還親自用頭髮擦乾。 45 你沒有親吻我,但我進來以後,這女人卻不停地吻我的腳。 46 你沒有用油為我抹頭,這女人卻用香膏抹我的腳。 47 所以我告訴你,她眾多的罪都被赦免了,因此她的愛深切;那些獲得赦免少的,他們的愛也少。」

48 耶穌對那女人說:「你的罪都被赦免了。」

49 同席的人彼此議論說:「這人是誰?竟然能赦免人的罪!」

50 耶穌又對那女人說:「你的信心救了你,平安地走吧!」

Footnotes

  1. 7·11 過了不久」有古卷作「次日」。