Luca 9:51-15:13

Nouă Traducere În Limba Română

Opoziţie din partea samaritenilor

⁵¹ Când s-a apropiat vremea în care avea să fie luat la cer, Şi-a îndreptat hotărât faţa să meargă la Ierusalim. ⁵² A trimis înaintea Lui nişte mesageri, care s-au dus şi au intrat într-un sat al samaritenilor^[a], ca să facă pregătirile pentru El. ⁵³ Dar aceştia nu L-au primit, pentru că faţa Sa se îndrepta spre Ierusalim. ⁵⁴ Când au văzut acest lucru, Iacov şi Ioan, ucenicii Lui, au zis:

–Doamne, vrei să spunem să se coboare foc din cer şi să-i mistuie, (cum a făcut Ilie)^[b]?

⁵⁵ Însă Isus S-a întors, i-a mustrat (şi a zis:

– Nu ştiţi de ce duh sunteţi însufleţiţi! ⁵⁶ Căci Fiul Omului nu a venit să piardă sufletele oamenilor, ci să le mântuiască!)^[c]

Apoi au plecat într-un alt sat.

Costurile uceniciei

⁵⁷ În timp ce erau pe drum, cineva I-a zis:

– (Doamne,)^[d] Te voi urma oriunde vei merge!

⁵⁸ Isus i-a răspuns:

– Vulpile au vizuini şi păsările cerului au cuiburi, dar Fiul Omului nu are unde să-Şi odihnească capul.

⁵⁹ Altuia i-a zis:

– Urmează-Mă!

Dar acela I-a răspuns:

– (Doamne,)^[e] dă-mi voie mai întâi să mă duc să-l înmormântez pe tatăl meu!^[f]

⁶⁰ Isus i-a zis:

– Lasă morţii să-şi îngroape morţii,^[g] iar tu du-te şi vesteşte Împărăţia lui Dumnezeu!

⁶¹ Un altul a zis:

– Te voi urma, Doamne, dar dă-mi voie mai întâi să-mi iau rămas bun de la cei din casa mea!

⁶² Dar Isus i-a răspuns:

– Nimeni care pune mâna pe plug şi se uită înapoi nu este potrivit pentru Împărăţia lui Dumnezeu!

Trimiterea celor şaptezeci şi doi

10 După toate acestea, Domnul a rânduit alţi şaptezeci şi doi^[h] de oameni şi i-a trimis, doi câte doi, să se ducă înaintea Lui în orice cetate şi în orice loc pe unde urma să meargă El. ² El le-a zis: „Secerişul este mare, dar lucrătorii sunt puţini! Rugaţi-L deci pe Domnul secerişului să trimită lucrători la secerişul Său! ³ Duceţi-vă! Iată, eu vă trimit ca pe nişte miei în mijlocul lupilor! ⁴ Să nu luaţi cu voi nici pungă cu bani, nici traistă, nici sandale şi să nu salutaţi pe nimeni pe drum!

⁵ În orice casă intraţi, să spuneţi mai întâi: «Pacea să fie peste această casă!» ⁶ Dacă se află acolo un fiu al păcii, pacea voastră se va odihni peste el, dar dacă nu, se va întoarce la voi. ⁷ Rămâneţi în casa aceea şi mâncaţi şi beţi ce vă vor da, căci vrednic este lucrătorul de plata lui! Să nu vă mutaţi dintr-o casă într-alta!

⁸ În orice cetate în care intraţi şi oamenii vă primesc, să mâncaţi ce vi se va pune înainte! ⁹ Vindecaţi-i pe cei bolnavi de acolo şi spuneţi-le: «Împărăţia lui Dumnezeu s-a apropiat de voi!» ¹⁰ Dacă însă în cetatea în care intraţi, oamenii nu vă primesc, să ieşiţi pe străzile ei şi să ziceţi: ¹¹ «Ne ştergem până şi praful care ni s-a adunat pe picioare în cetatea voastră, ca mărturie împotriva voastră! Totuşi, să ştiţi că Împărăţia lui Dumnezeu s-a apropiat!» ¹² Vă spun că în ziua aceea va fi mai uşor pentru Sodoma decât pentru cetatea aceea!

¹³ Vai de tine, Horazin! Vai de tine, Betsaida! Căci dacă ar fi avut loc în Tir şi Sidon minunile care au avut loc în voi, de multă vreme s-ar fi pocăit stând în sac şi cenuşă! ¹⁴ Dar la judecată va fi mai uşor pentru Tir şi Sidon decât pentru voi! ¹⁵ Iar tu, Capernaum,

¹⁶ Cel ce vă ascultă pe voi, Mă ascultă pe Mine şi cel ce vă respinge pe voi, Mă respinge pe Mine, iar cel ce Mă respinge pe Mine Îl respinge pe Cel Ce M-a trimis pe Mine.“

¹⁷ Cei şaptezeci şi doi s-au întors plini de bucurie şi I-au zis:

– Doamne, chiar şi demonii ni se supun în Numele Tău!

¹⁸ Însă El le-a zis:

– L-am văzut pe Satan^[j] căzând din cer ca un fulger. ¹⁹ Iată, v-am dat autoritate să călcaţi peste şerpi, peste scorpioni şi peste toată puterea duşmanului, şi nimic nu vă va răni! ²⁰ Totuşi, nu vă bucuraţi de faptul că duhurile vi se supun, ci bucuraţi-vă de faptul că numele voastre sunt scrise în ceruri!

²¹ În ceasul acela, Isus s-a bucurat nespus în Duhul Sfânt şi a zis:

²³ Apoi S-a întors spre ucenici şi le-a zis doar lor: „Ferice de ochii care văd lucrurile pe care le vedeţi voi! ²⁴ Vă spun că mulţi profeţi şi regi au dorit să vadă ceea ce vedeţi voi, dar n-au văzut, şi să audă ceea ce auziţi voi, dar n-au auzit!“

Pilda samariteanului milostiv

²⁵ Chiar atunci un expert în Lege s-a ridicat să-L pună la încercare pe Isus şi L-a întrebat:

– Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţă veşnică?

²⁶ Isus i-a răspuns:

– Ce este scris în Lege? Ce citeşti acolo?

²⁷ El I-a zis:

– „Să-L iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată puterea ta şi cu toată mintea ta^[k] şi pe semenul tău ca pe tine însuţi!“^[l]

²⁸ Isus i-a zis:

– Ai răspuns corect. Fă aşa şi vei trăi!

²⁹ Dar el, care voia să se justifice, L-a întrebat pe Isus:

– Şi cine este semenul meu?

³⁰ Isus i-a răspuns:

³⁷ El I-a răspuns:

– Cel ce şi-a făcut milă de el.

Isus i-a zis:

– Du-te şi fă şi tu la fel!

Acasă la Marta şi Maria

³⁸ În timp ce-şi continuau călătoria, Isus a intrat într-un sat oarecare. Acolo, o femeie, pe nume Marta, L-a primit în casa ei. ³⁹ Ea avea o soră, numită Maria. Aceasta s-a aşezat la picioarele Domnului şi asculta cuvintele Lui. ⁴⁰ Marta însă era copleşită de atât de multă slujire. Ea a venit şi a zis:

– Doamne, nu-Ţi pasă că sora mea m-a lăsat să slujesc singură? Spune-i deci să mă ajute!

⁴¹ Domnul însă i-a răspuns:

– Marta, Marta, tu te îngrijorezi şi te necăjeşti cu privire la multe lucruri, ⁴² însă doar unul este necesar!^[p] Căci Maria şi-a ales partea cea bună, care nu i se va lua!

Învăţătura lui Isus despre rugăciune

11 Într-o zi, Isus se afla într-un loc oarecare şi se ruga. După ce a terminat, unul din ucenicii Lui I-a zis:

– Doamne, învaţă-ne să ne rugăm, aşa cum i-a învăţat şi Ioan pe ucenicii lui!

² El le-a zis:

– Când vă rugaţi, să ziceţi astfel:

⁵ Apoi le-a zis:

– Cine dintre voi, care are un prieten, se duce la acesta la miezul nopţii să-i spună: „Prietene, împrumută-mi trei pâini, ⁶ pentru că a venit la mine, din călătorie, un prieten de-al meu şi n-am nimic ce să-i pun înainte!“?

⁷ Acela i-ar răspunde dinăuntru: „Nu mă deranja; uşa este deja încuiată, iar copiii mei sunt cu mine în pat; nu mă pot ridica să-ţi dau!“ ⁸ Vă spun că, deşi nu s-ar ridica să-i dea pentru că-i este prieten, totuşi, ca să nu se facă de ruşine^[t], până la urmă tot se va ridica şi-i va da orice are nevoie.

⁹ Prin urmare, vă spun: cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi găsi; bateţi şi vi se va deschide! ¹⁰ Căci oricine cere primeşte; cel ce caută găseşte, iar celui ce bate i se va deschide.

¹¹ Cine este tatăl acela dintre voi care, atunci când fiul său îi cere^[u] un peşte, să-i dea în schimb un şarpe? ¹² Sau care, atunci când acesta îi cere un ou, să-i dea un scorpion? ¹³ Aşadar, dacă voi, care sunteţi răi, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri, cu cât mai mult Tatăl Care este în ceruri va da Duhul Sfânt celor ce I-L cer!

Isus şi Beelzebub

¹⁴ Isus a scos un demon care era mut şi, după ce demonul a ieşit, omul care fusese mut a început să vorbească, iar mulţimile se mirau. ¹⁵ Unii dintre ei însă ziceau: „El scoate demonii cu ajutorul lui Beelzebul^[v], conducătorul demonilor!“ ¹⁶ Alţii, ca să-L pună la încercare, Îi cereau un semn din cer^[w].

¹⁷ Dar Isus le cunoştea gândurile, aşa că le-a zis: „Orice împărăţie dezbinată împotriva ei înseşi este ruinată şi o casă dezbinată împotriva ei înseşi se prăbuşeşte. ¹⁸ Dacă Satan este dezbinat împotriva lui însuşi, cum va dăinui împărăţia lui?! Căci voi ziceţi că Eu scot demonii cu ajutorul lui Beelzebul! ¹⁹ Şi dacă Eu scot demonii cu ajutorul lui Beelzebul, fiii^[x] voştri cu ajutorul cui îi scot? De aceea ei vor fi judecătorii voştri! ²⁰ Dar dacă Eu scot demonii cu degetul lui Dumnezeu^[y], atunci Împărăţia lui Dumnezeu a venit peste voi!

²¹ Când cel puternic, pe deplin înarmat, îşi păzeşte propria curte, bunurile lui sunt în siguranţă. ²² Dar când vine unul şi mai puternic şi-l biruieşte, îi ia toate armele pe care s-a bazat şi apoi împarte prăzile. ²³ Cine nu este cu Mine este împotriva Mea, iar cine nu adună cu Mine, risipeşte.

²⁴ Când duhul necurat iese afară dintr-un om, el umblă prin locuri pustii, căutând odihnă, dar n-o găseşte. Atunci îşi spune: «Mă voi întoarce în casa mea, de unde am ieşit!» ²⁵ Şi când vine, o găseşte măturată şi împodobită. ²⁶ Atunci se duce şi mai ia alte şapte duhuri, mai rele decât el, şi intră şi locuiesc acolo, iar starea din urmă a acelui om ajunge mai rea decât cea dintâi.“

²⁷ În timp ce Isus spunea aceste lucruri, o femeie din mulţime şi-a înălţat glasul şi a zis: „Ferice de pântecele care Te-a născut şi de sânii care Te-au alăptat!“ ²⁸ Dar El a zis: „Ferice mai degrabă de cei ce aud Cuvântul lui Dumnezeu şi-l păzesc!“

Semnul profetului Iona

²⁹ În timp ce mulţimile creşteau la număr, El a început să spună: „Această generaţie este o generaţie rea. Ea caută un semn, dar nu i se va da alt semn decât semnul lui Iona. ³⁰ Căci aşa cum Iona a fost un semn pentru niniveni, tot aşa va fi şi Fiul Omului pentru generaţia aceasta. ³¹ Împărăteasa din sud se va scula la judecată alături de oamenii din generaţia aceasta şi-i va condamna, pentru că ea a venit de la marginile pământului ca să asculte înţelepciunea lui Solomon, iar aici iată că se află Unul mai mare decât Solomon! ³² Bărbaţii din Ninive se vor scula la judecată alături de această generaţie şi o vor condamna, pentru că ei s-au pocăit la predica lui Iona, iar aici iată că se află Unul mai mare decât Iona!

Felinarul trupului

³³ Nimeni nu aprinde un felinar ca să-l pună într-o ascunzătoare^[z] (sau sub un oboroc)^[aa], ci îl pune pe un suport, pentru ca cei ce intră, să vadă lumina. ³⁴ Ochiul tău este felinarul trupului tău.^[ab] Când ochiul tău este sănătos^[ac], tot trupul tău este plin de lumină, dar când ochiul tău este rău, atunci tot trupul tău este plin de întuneric. ³⁵ Ia seama deci ca lumina care este în tine să nu fie întuneric! ³⁶ Prin urmare, dacă tot trupul tău este plin de lumină, fără să aibă vreo parte întunecată, va fi întru totul plin de lumină, ca atunci când te-ar lumina o lampă cu lumina ei.“

Vai de voi, farisei!

³⁷ În timp ce Isus vorbea, un fariseu L-a rugat să mănânce la el. Isus a intrat şi S-a aşezat să mănânce. ³⁸ Fariseul s-a mirat când a văzut că Isus nu Se spălase înainte de masă.^{[ad] 39} Domnul i-a zis:

⁴⁵ Unul dintre experţii în Lege I-a zis: „Învăţătorule, spunând aceste lucruri, ne insulţi şi pe noi!“

⁴⁶ Dar El a zis:

⁵³ Când Isus a ieşit de acolo, cărturarii şi fariseii au început să-L critice cu înverşunare şi să-I pună întrebări ostile despre multe lucruri, ⁵⁴ uneltind împotriva Lui ca să-L prindă în cursă cu ceva ce ar putea spune.

Ipocrizia fariseilor

12 Între timp, mulţimea s-a adunat cu miile, aşa că se călcau în picioare unii pe alţii. Isus a început să le vorbească mai întâi ucenicilor Săi: „Păziţi-vă de drojdia fariseilor, care este ipocrizia! ² Nu este nimic acoperit care nu va fi descoperit şi nimic ascuns care nu va fi făcut cunoscut! ³ De aceea orice aţi spus la întuneric va fi auzit la lumină şi orice aţi şoptit la ureche, în odăiţe, va fi vestit de pe acoperişul caselor.

Teamă de Dumnezeu, nu de oameni

⁴ Vă spun vouă, prietenilor Mei, să nu vă temeţi de cei ce omoară trupul, dar care, după aceea, nu mai pot face nimic! ⁵ Vă voi arăta însă de Cine să vă temeţi: temeţi-vă de Cel Care, după ce omoară, are autoritatea de a arunca în Gheenă^[ag]! Da, vă spun, de Acela să vă temeţi! ⁶ Nu se vând oare cinci vrăbii pe doi assarioni^[ah]? Şi totuşi nici măcar una dintre ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu! ⁷ Cât despre voi, chiar şi firele de păr din cap, toate vă sunt numărate! Nu vă temeţi! Voi sunteţi mai valoroşi decât multe vrăbii!

⁸ Vă spun că pe oricine Mă va mărturisi în faţa oamenilor, îl va mărturisi şi Fiul Omului înaintea îngerilor lui Dumnezeu. ⁹ Însă cel care se va lepăda de Mine în faţa oamenilor, va fi lepădat şi el înaintea îngerilor lui Dumnezeu. ¹⁰ Şi oricine va spune vreun cuvânt împotriva Fiului Omului va fi iertat, dar cel care va blasfemia împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat.

¹¹ Când vă vor duce înaintea sinagogilor, a conducătorilor şi a autorităţilor, să nu vă îngrijoraţi cu privire la cum vă veţi apăra sau ce veţi spune, ¹² pentru că Duhul Sfânt vă va învăţa chiar în ceasul acela ce trebuie să spuneţi.“

Pilda bogatului nesăbuit

¹³ Cineva din mulţime I-a zis:

– Învăţătorule, spune-i fratelui meu să împartă moştenirea cu mine!

¹⁴ Dar Isus i-a răspuns:

– Omule, cine M-a pus pe Mine judecător sau împărţitor între voi?!

¹⁵ Apoi le-a zis: „Fiţi atenţi şi păziţi-vă de orice fel de lăcomie, căci viaţa cuiva nu stă în belşugul avuţiilor lui!“

¹⁶ Şi le-a spus o pildă:

Despre îngrijorări

²² Apoi le-a zis ucenicilor Săi: „De aceea vă spun: nu vă îngrijoraţi de viaţa voastră, gândindu-vă ce veţi mânca, nici de trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca! ²³ Căci viaţa este mai mult decât mâncarea, şi trupul mai mult decât îmbrăcămintea. ²⁴ Uitaţi-vă cu atenţie la corbi: ei nici nu seamănă, nici nu seceră şi nu au nici cămară, nici hambar. Şi totuşi Dumnezeu îi hrăneşte. Cu cât mai valoroşi sunteţi voi decât păsările! ²⁵ Şi apoi cine dintre voi, îngrijorându-se, poate să adauge măcar un cot^[ai] la firul vieţii lui^[aj]?! ²⁶ Deci dacă nu puteţi face nici cel mai mic lucru, de ce vă mai îngrijoraţi de celelalte?!

²⁷ Uitaţi-vă cu atenţie cum cresc crinii: ei nici nu trudesc din greu, nici nu torc^[ak]. Şi totuşi vă spun că nici chiar Solomon, în toată gloria lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre ei! ²⁸ Iar dacă Dumnezeu îmbracă astfel iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca El pe voi, puţin credincioşilor?!

²⁹ Nu căutaţi ce să mâncaţi şi ce să beţi, nici nu fiţi îngrijoraţi, ³⁰ căci toate aceste lucruri neamurile lumii le caută! Tatăl vostru ştie că aveţi nevoie de ele. ³¹ Căutaţi în schimb Împărăţia Lui şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. ³² Nu te teme, turmă mică, pentru că Tatălui vostru Îi face plăcere să vă dea Împărăţia! ³³ Vindeţi-vă bunurile şi daţi milostenie. Faceţi-vă rost de pungi care nu se învechesc, o comoară nesecată în ceruri, unde nu se apropie nici un hoţ şi unde n-o distruge nici o molie. ³⁴ Căci acolo unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră!

Îndemn la veghere

³⁵ Coapsele să vă fie încinse şi lămpile aprinse, ³⁶ întocmai ca acelor oameni care îşi aşteaptă stăpânul să se întoarcă de la nuntă, ca să-i deschidă imediat, atunci când va veni şi va bate la uşă. ³⁷ Ferice de sclavii aceia pe care stăpânul, la venirea lui, îi va găsi veghind! Adevărat vă spun că el se va încinge, îi va pune să se aşeze la masă şi se va apropia să le slujească! ³⁸ Fie că vine la a doua strajă^[al] din noapte, fie că vine la a treia strajă^[am], fericiţi sunt aceia pe care-i va găsi astfel! ³⁹ Să ştiţi că, dacă stăpânul casei ar şti la ce oră vine hoţul, (ar veghea şi)^[an] n-ar lăsa să i se spargă casa. ⁴⁰ Deci, fiţi pregătiţi şi voi, pentru că Fiul Omului va veni în ceasul în care nu vă aşteptaţi!“

Sclavul credincios şi înţelept

⁴¹ Petru L-a întrebat:

– Doamne, pentru noi spui pilda aceasta sau pentru toţi?

⁴² Domnul a răspuns:

– Cine este deci administratorul credincios şi înţelept pe care stăpânul îl va pune responsabil peste ceilalţi slujitori ai săi, ca să le dea partea de hrană la timp? ⁴³ Ferice de sclavul acela pe care stăpânul, la venirea lui, îl va găsi făcând aşa! ⁴⁴ Adevărat vă spun că îl va pune responsabil peste toate bunurile sale! ⁴⁵ Dar dacă sclavul acela îşi zice în inima lui: „Stăpânul meu întârzie să vină!“ şi începe să bată pe slujitori şi pe slujnice, să mănânce, să bea şi să se îmbete, ⁴⁶ stăpânul acelui sclav va veni într-o zi în care el nu se aşteaptă şi la o oră pe care nu o ştie. El îl va tăia în două^[ao] şi-i va stabili partea la un loc cu necredincioşii.

⁴⁷ Sclavul acela, care ştie voia stăpânului său şi nu se pregăteşte sau nu face potrivit cu voia acestuia, va fi bătut cu multe lovituri. ⁴⁸ Iar cel ce nu ştie, însă face lucruri vrednice de lovituri, va fi bătut cu mai puţine lovituri. Cui i s-a dat mult, i se va cere mult, iar cui i s-a încredinţat mult, i se va cere şi mai mult.

Nu pacea, ci dezbinarea

⁴⁹ Eu am venit să arunc foc pe pământ şi cât aş vrea ca focul să fi fost deja aprins! ⁵⁰ Am un botez cu care trebuie să fiu botezat şi cât de apăsat sunt până este îndeplinit! ⁵¹ Credeţi că am venit să aduc pace pe pământ? Vă spun că nu, ci mai degrabă dezbinare. ⁵² Căci, de acum înainte, din cinci care vor fi într-o casă, trei vor fi dezbinaţi împotriva a doi şi doi împotriva a trei.

Înţelegând vremurile

⁵⁴ Apoi le-a mai zis mulţimilor: „Când vedeţi un nor ridicându-se la apus, ziceţi imediat: «Vine ploaia!» şi aşa se întâmplă. ⁵⁵ Iar când vântul suflă din sud, ziceţi: «Va fi arşiţă!» şi aşa se întâmplă. ⁵⁶ Ipocriţilor! Înfăţişarea cerului şi a pământului ştiţi s-o deosebiţi, dar perioada aceasta cum de n-o deosebiţi?

⁵⁷ Şi de ce nu judecaţi voi înşivă ce este drept? ⁵⁸ În timp ce te duci cu acuzatorul tău la magistrat, dă-ţi silinţa, pe drum, să te împaci cu el, ca nu cumva să te târască înaintea judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna ofiţerului, iar ofiţerul să te arunce în închisoare! ⁵⁹ Îţi spun că nu vei ieşi de acolo până când nu vei fi plătit şi ultimul lepton^[ap]!“

Chemare la pocăinţă

13 În acea vreme au sosit unii şi I-au istorisit lui Isus despre galileenii al căror sânge îl amestecase Pilat cu jertfele lor. ² El le-a răspuns: „Credeţi că acei galileeni au fost mai păcătoşi decât ceilalţi galileeni, pentru că au suferit aceste lucruri? ³ Vă spun că nu! Dar dacă nu vă pocăiţi, toţi veţi pieri într-un fel asemănător! ⁴ Sau credeţi că acei optsprezece peste care a căzut turnul Siloamului şi i-a omorât au fost mai vinovaţi decât toţi ceilalţi oameni care locuiesc în Ierusalim? ⁵ Vă spun că nu! Ci dacă nu vă pocăiţi, toţi veţi pieri într-un fel asemănător^[aq]!“

⁶ Apoi le-a spus această pildă:

Vindecarea unei femei într-o zi de Sabat

¹⁰ Într-o zi de Sabat, Isus dădea învăţătură într-una din sinagogi. ¹¹ Şi iată că acolo era o femeie care de optsprezece ani avea un duh de neputinţă; ea era încovoiată şi nu se putea îndrepta pe deplin. ¹² Când a văzut-o, Isus a chemat-o şi i-a zis: „Femeie, eşti eliberată de neputinţa ta!“ ¹³ Şi-a întins mâinile peste ea şi deodată ea s-a îndreptat şi-L slăvea pe Dumnezeu.

¹⁴ Însă conducătorul sinagogii, indignat că Isus a vindecat în ziua de Sabat, a zis mulţimii: „Sunt şase zile în care trebuie să se lucreze. Veniţi deci în acele zile să fiţi vindecaţi, nu în ziua de Sabat!“

¹⁵ Dar Domnul i-a răspuns şi a zis: „Ipocriţilor! Care dintre voi nu-şi dezleagă boul sau măgarul de la iesle şi nu-l duce să-l adape în ziua de Sabat?! ¹⁶ Această femeie, care este o fiică a lui Avraam şi pe care, iată, Satan a ţinut-o legată timp de optsprezece ani, nu trebuia oare să fie dezlegată de această neputinţă în ziua de Sabat?“

¹⁷ Toţi potrivnicii Lui au rămas de ruşine când a zis aceste lucruri. Şi întreaga mulţime se bucura de toate lucrurile minunate care se înfăptuiau prin El.

Pilda bobului de muştar şi a drojdiei

¹⁸ Apoi a zis:

²⁰ El a zis iarăşi:

Intrarea în Împărăţie

²² Isus trecea prin cetăţi şi prin sate, dând învăţătură şi continuându-şi călătoria spre Ierusalim. ²³ Cineva L-a întrebat: „Doamne, numai câţiva vor fi mântuiţi?“

El le-a zis: ²⁴ „Străduiţi-vă să intraţi pe uşa cea îngustă, căci vă spun că mulţi vor încerca să intre, dar nu vor putea. ²⁵ Odată ce Stăpânul casei se va ridica şi va încuia uşa, voi, stând afară, veţi începe să bateţi la uşă şi să ziceţi: «Doamne, deschide-ne!», însă El vă va răspunde: «Nu ştiu de unde sunteţi!» ²⁶ Atunci veţi începe să ziceţi: «Noi am mâncat şi am băut înaintea Ta, şi pe străzile noastre ai dat Tu învăţătură!» ²⁷ Dar El va răspunde: «Vă spun că nu ştiu de unde sunteţi! Plecaţi de la Mine, voi, toţi lucrătorii nedreptăţii!»

²⁸ Va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor când îi veţi vedea pe Avraam, pe Isaac, pe Iacov şi pe toţi profeţii în Împărăţia lui Dumnezeu, iar pe voi aruncaţi afară! ²⁹ Vor veni de la răsărit şi de la apus, de la nord şi de la sud şi se vor aşeza la masă în Împărăţia lui Dumnezeu! ³⁰ Şi iată că sunt unii din cei de pe urmă care vor fi cei dintâi şi sunt unii din cei dintâi care vor fi cei din urmă.“

³¹ Chiar în ceasul acela au venit câţiva dintre farisei şi I-au zis:

– Pleacă şi du-te de aici, căci Irod vrea să Te omoare!

³² El le-a răspuns:

– Duceţi-vă şi spuneţi-i acelei vulpi: iată că scot demoni şi înfăptuiesc vindecări azi şi mâine, iar a treia zi voi termina. ³³ Trebuie însă ca azi, mâine şi poimâine să-Mi continui drumul, pentru că nu se poate ca un profet să piară afară din Ierusalim!

³⁴ Ierusalime, Ierusalime, care-i omori pe profeţi şi-i ucizi cu pietre pe cei trimişi la tine! De-atâtea ori am vrut să-ţi adun copiii aşa cum îşi adună cloşca puii sub aripi, dar n-aţi vrut! ³⁵ Iată însă că vi se lasă casa pustie! Vă spun că nu Mă veţi mai vedea până (va veni vremea când)^[at] veţi zice: „Binecuvântat este Cel Ce vine în Numele Domnului!“^[au]

Isus vindecă un bolnav de hidropizie

14 Într-o zi de Sabat, Isus a intrat să mănânce în casa unuia dintre conducătorii fariseilor. Ei îl urmăreau îndeaproape. ² Şi iată că înaintea Lui era un om bolnav de dropică^[av]. ³ Isus i-a întrebat pe experţii în Lege şi pe farisei: „Este voie să vindeci în ziua de Sabat sau nu?“ ⁴ Ei însă tăceau. Isus l-a luat de mână, l-a vindecat şi l-a lăsat să plece, ⁵ iar lor le-a zis: „Care dintre voi, dacă îi cade copilul^[aw] sau boul într-o fântână în ziua de Sabat, nu-l va scoate imediat afară?“ ⁶ N-au putut să-I răspundă nimic la aceste vorbe.

Smerenie şi ospitalitate

⁷ Când i-a văzut pe cei invitaţi cum îşi aleg scaunele de onoare, le-a spus următoarea pildă:

¹² Apoi i-a zis şi celui ce-L invitase: „Când dai un prânz sau o cină, nu-ţi invita nici prietenii, nici fraţii, nici rudele, nici vecinii bogaţi, ca nu cumva să te invite şi ei pe tine şi să fii astfel răsplătit. ¹³ Ci tu, când dai un ospăţ, invită-i pe cei săraci, pe cei infirmi, pe cei şchiopi şi pe cei orbi. ¹⁴ Şi vei fi fericit, pentru că ei nu au cu ce să te răsplătească, dar vei fi răsplătit la învierea celor drepţi.“

Pilda celor invitaţi la cină

¹⁵ Când a auzit aceste vorbe, unul dintre cei ce stăteau la masă cu El I-a zis:

– Ferice de acela care va mânca în Împărăţia lui Dumnezeu!

¹⁶ Însă Isus i-a răspuns:

Costul uceniciei

²⁵ Împreună cu El mergeau mulţimi mari de oameni. El S-a întors şi le-a zis: ²⁶ „Dacă vine cineva la Mine şi nu-şi urăşte^[ay] tatăl, mama, soţia, copiii, fraţii, surorile, ba chiar însăşi viaţa sa, nu poate fi ucenicul Meu. ²⁷ Oricine nu-şi duce crucea lui însuşi şi nu vine după Mine nu poate fi ucenicul Meu.

²⁸ Căci cine dintre voi, dacă vrea să construiască un turn, nu stă mai întâi să calculeze costul, ca să vadă dacă are cu ce să-l termine? ²⁹ Pentru ca nu cumva, după ce-i pune temelia, să nu-l poată termina şi toţi cei care văd aceasta să înceapă să-şi bată joc de el ³⁰ şi să zică: «Omul acesta a început să construiască şi n-a putut să termine!»

³¹ Sau care rege, când porneşte la război împotriva altui rege, nu stă mai întâi să se gândească bine dacă poate să i se opună cu zece mii de oameni celui ce vine împotriva lui cu douăzeci de mii?! ³² Dacă nu poate, atunci, în timp ce acesta este încă departe, el îi va trimite un sol ca să ceară pace. ³³ Tot aşa, oricine dintre voi care nu renunţă la toate bunurile lui, nu poate fi ucenicul Meu.

³⁴ Sarea este bună. Dar dacă sarea îşi pierde gustul, prin ce va fi făcută din nou sărată?! ³⁵ Nu mai este de folos nici pentru pământ şi nici pentru grămada de gunoi, ci oamenii o aruncă afară. Cel ce are urechi de auzit, să audă!“

Pilda cu oaia pierdută

15 Toţi colectorii de taxe^[az] şi păcătoşii^[ba] se apropiau de El ca să-L asculte. ² Dar fariseii şi cărturarii murmurau şi ziceau: „Acest Om îi primeşte pe păcătoşi şi mănâncă cu ei!“ ³ El însă le-a spus următoarea pildă:

Pilda cu moneda pierdută

Pilda fiului risipitor

¹¹ El a mai zis: