Passage Resources Hebrew/Greek Your Content
Previous Next
Add parallel Print Page Options
Close RMNN

Luca 18
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014

Pilda judecătorului nedrept

18 Isus le-a spus o pildă, ca să le arate că trebuie să se roage(A) necurmat şi să nu se lase. 2 El le-a zis: „Într-o cetate era un judecător care de Dumnezeu nu se temea şi de oameni nu se ruşina. 3 În cetatea aceea era şi o văduvă, care venea des la el şi-i zicea: ‘Fă-mi dreptate în cearta cu pârâşul meu’. 4 Multă vreme n-a voit să-i facă dreptate. Dar în urmă, şi-a zis: ‘Măcar că de Dumnezeu nu mă tem şi de oameni nu mă ruşinez, 5 totuşi, pentru că(B) văduva aceasta mă tot necăjeşte, îi voi face dreptate, ca să nu tot vină să-mi bată capul’.” 6 Domnul a adăugat: „Auziţi ce zice judecătorul nedrept? 7 Şi Dumnezeu(C) nu va face dreptate aleşilor Lui, care strigă zi şi noapte către El, măcar că zăboveşte faţă de ei? 8 Vă spun că(D)le va face dreptate în curând. Dar când va veni Fiul omului, va găsi El credinţă pe pământ?”

Pilda vameşului şi a fariseului

9 A mai spus şi pilda aceasta pentru unii care(E) se încredeau în ei înşişi că sunt neprihăniţi şi dispreţuiau pe ceilalţi. 10 „Doi oameni s-au suit la Templu să se roage; unul era fariseu şi altul, vameş. 11 Fariseul sta(F) în picioare şi a început să se roage în sine astfel: ‘Dumnezeule(G), Îţi mulţumesc că nu sunt ca ceilalţi oameni, hrăpăreţi, nedrepţi, preacurvari, sau chiar ca vameşul acesta. 12 Eu postesc de două ori pe săptămână, dau zeciuială din toate veniturile mele.’ 13 Vameşul stătea departe şi nu îndrăznea nici ochii să şi-i ridice spre cer, ci se bătea în piept şi zicea: ‘Dumnezeule, ai milă de mine, păcătosul!’ 14 Eu vă spun că mai degrabă omul acesta s-a pogorât acasă socotit neprihănit decât celălalt. Căci(H) oricine se înalţă va fi smerit şi oricine se smereşte va fi înălţat.”

Copilaşii

15 I-au(I) adus şi nişte copilaşi, ca să Se atingă de ei. Dar ucenicii, când au văzut lucrul acesta, au certat pe aceia care-i aduceau. 16 Isus a chemat la Sine pe copilaşi şi a zis: „Lăsaţi copilaşii să vină la Mine şi nu-i opriţi, căci Împărăţia lui Dumnezeu este a(J) unora ca ei. 17 Adevărat(K) vă spun că oricine nu va primi Împărăţia lui Dumnezeu ca un copilaş cu niciun chip nu va intra în ea.”

Tânărul bogat

18 Un(L) fruntaş a întrebat pe Isus: „Bunule Învăţător, ce trebuie să fac ca să moştenesc viaţa veşnică?” 19 „Pentru ce Mă numeşti bun?” i-a răspuns Isus. „Nimeni nu este bun decât Unul singur: Dumnezeu. 20 Ştii poruncile: ‘Să(M) nu preacurveşti; să nu ucizi; să nu furi; să nu faci o mărturisire mincinoasă; să cinsteşti(N) pe tatăl tău şi pe mama ta’.” 21 „Toate aceste lucruri”, I-a zis el, „le-am păzit din tinereţea mea”. 22 Când a auzit Isus aceste vorbe, i-a zis: „Îţi mai lipseşte un lucru: vinde(O) tot ce ai, împarte la săraci şi vei avea o comoară în ceruri. Apoi, vino şi urmează-Mă.” 23 Când a auzit el aceste cuvinte, s-a întristat de tot, căci era foarte bogat. 24 Isus a văzut că s-a întristat de tot şi a zis: „Cât(P) de anevoie vor intra în Împărăţia lui Dumnezeu cei ce au avuţii! 25 Fiindcă mai lesne este să treacă o cămilă prin urechea acului decât să intre un om bogat în Împărăţia lui Dumnezeu.” 26 Cei ce-L ascultau au zis: „Atunci cine poate fi mântuit?” 27 Isus a răspuns: „Ce(Q) este cu neputinţă la oameni este cu putinţă la Dumnezeu”. 28 Atunci(R), Petru a zis: „Iată că noi am lăsat totul şi Te-am urmat”. 29 Şi Isus le-a zis: „Adevărat vă spun că nu este nimeni(S) care să-şi fi lăsat casa sau nevasta, sau fraţii, sau părinţii, sau copiii pentru Împărăţia lui Dumnezeu 30 şi să(T) nu primească mult mai mult în veacul acesta de acum, iar în veacul viitor, viaţa veşnică”.

Isus vesteşte moartea şi învierea Sa

31 Isus(U) a luat cu Sine pe cei doisprezece şi le-a zis: „Iată că ne suim la Ierusalim şi tot(V)ce a fost scris prin proroci despre Fiul omului se va împlini. 32 Căci va(W) fi dat în mâna neamurilor: Îl vor batjocori, Îl vor ocărî, Îl vor scuipa 33 şi, după ce-L vor bate cu nuiele, Îl vor omorî, dar a treia zi va învia.” 34 Ei(X) n-au înţeles nimic din aceste lucruri, căci vorbirea aceasta era ascunsă pentru ei şi nu pricepeau ce le spunea Isus.

Vindecarea unui orb la Ierihon

35 Pe(Y) când Se apropia Isus de Ierihon, un orb şedea lângă drum şi cerşea. 36 Când a auzit norodul trecând, a întrebat ce este. 37 I-au spus: „Trece Isus din Nazaret”. 38 Şi el a strigat: „Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine!” 39 Cei ce mergeau înainte îl certau să tacă, dar el ţipa şi mai tare: „Fiul lui David, ai milă de mine!” 40 Isus S-a oprit şi a poruncit să-l aducă la El şi, după ce s-a apropiat, l-a întrebat: 41 „Ce vrei să-ţi fac?” „Doamne”, a răspuns el, „să-mi capăt vederea”. 42 Şi Isus i-a zis: „Capătă-ţi vederea. Credinţa(Z) ta te-a mântuit.” 43 Numaidecât, orbul şi-a căpătat vederea şi a mers(AA) după Isus, slăvind pe Dumnezeu. Tot norodul, când a văzut cele întâmplate, a dat laudă lui Dumnezeu.

Close ASV

Luke 18
American Standard Version

18 And he spake a parable unto them to the end that they ought always to pray, and not to faint; 2 saying, There was in a city a judge, who feared not God, and regarded not man: 3 and there was a widow in that city; and she came oft unto him, saying, [a]Avenge me of mine adversary. 4 And he would not for a while: but afterward he said within himself, Though I fear not God, nor regard man; 5 yet because this widow troubleth me, I will avenge her, [b]lest she [c]wear me out by her continual coming. 6 And the Lord said, Hear what [d]the unrighteous judge saith. 7 And shall not God avenge his elect, that cry to him day and night, [e]and yet he is longsuffering over them? 8 I say unto you, that he will avenge them speedily. Nevertheless, when the Son of man cometh, shall he find [f]faith on the earth?

9 And he spake also this parable unto certain who trusted in themselves that they were righteous, and set [g]all others at nought: 10 Two men went up into the temple to pray; the one a Pharisee, and the other a [h]publican. 11 The Pharisee stood and prayed thus with himself, God, I thank thee, that I am not as the rest of men, extortioners, unjust, adulterers, or even as this [i]publican. 12 I fast twice in the week; I give tithes of all that I get. 13 But the [j]publican, standing afar off, would not lift up so much as his eyes unto heaven, but smote his breast, saying, God, [k]be thou merciful to me [l]a sinner. 14 I say unto you, This man went down to his house justified rather than the other: for every one that exalteth himself shall be humbled; but he that humbleth himself shall be exalted.

15 And they were bringing unto him also their babes, that he should touch them: but when the disciples saw it, they rebuked them. 16 But Jesus called them unto him, saying, Suffer the little children to come unto me, and forbid them not: for [m]to such belongeth the kingdom of God. 17 Verily I say unto you, Whosoever shall not receive the kingdom of God as a little child, he shall in no wise enter therein.

18 And a certain ruler asked him, saying, Good Teacher, what shall I do to inherit eternal life? 19 And Jesus said unto him, Why callest thou me good? none is good, save one, even God. 20 Thou knowest the commandments, [n]Do not commit adultery, Do not kill, Do not steal, Do not bear false witness, Honor thy father and mother. 21 And he said, All these things have I observed from my youth up. 22 And when Jesus heard it, he said unto him, One thing thou lackest yet: sell all that thou hast, and distribute unto the poor, and thou shalt have treasure in heaven: and come, follow me. 23 But when he heard these things, he became exceeding sorrowful; for he was very rich. 24 And Jesus seeing him said, How hardly shall they that have riches enter into the kingdom of God! 25 For it is easier for a camel to enter in through a needle’s eye, than for a rich man to enter into the kingdom of God. 26 And they that heard it said, Then who can be saved? 27 But he said, The things which are impossible with men are possible with God. 28 And Peter said, Lo, we have left [o]our own, and followed thee. 29 And he said unto them, Verily I say unto you, There is no man that hath left house, or wife, or brethren, or parents, or children, for the kingdom of God’s sake, 30 who shall not receive manifold more in this time, and in the [p]world to come eternal life.

31 And he took unto him the twelve, and said unto them, Behold, we go up to Jerusalem, and all the things that are written through the prophets shall be accomplished unto the Son of man. 32 For he shall be [q]delivered up unto the Gentiles, and shall be mocked, and shamefully treated, and spit upon: 33 and they shall scourge and kill him: and the third day he shall rise again. 34 And they understood none of these things; and this saying was hid from them, and they perceived not the things that were said.

35 And it came to pass, as he drew nigh unto Jericho, a certain blind man sat by the way side begging: 36 and hearing a multitude going by, he inquired what this meant. 37 And they told him, that Jesus of Nazareth passeth by. 38 And he cried, saying, Jesus, thou son of David, have mercy on me. 39 And they that went before rebuked him, that he should hold his peace: but he cried out the more a great deal, Thou son of David, have mercy on me. 40 And Jesus stood, and commanded him to be brought unto him: and when he was come near, he asked him, 41 What wilt thou that I should do unto thee? And he said, Lord, that I may receive my sight. 42 And Jesus said unto him, Receive thy sight: thy faith hath [r]made thee whole. 43 And immediately he received his sight, and followed him, glorifying God: and all the people, when they saw it, gave praise unto God.

Footnotes

  1. Luke 18:3 Or, Do me justice of: and so in verses 5, 7, 8.
  2. Luke 18:5 Or, lest at last by her coming she wear me out
  3. Luke 18:5 Greek bruise.
  4. Luke 18:6 Greek the judge of unrighteousness.
  5. Luke 18:7 Or, and is he slow to punish on their behalf?
  6. Luke 18:8 Or, the faith
  7. Luke 18:9 Greek the rest.
  8. Luke 18:10 See marginal note on 3:12.
  9. Luke 18:11 See marginal note on 3:12.
  10. Luke 18:13 See marginal note on 3:12.
  11. Luke 18:13 Or, be thou propitiated
  12. Luke 18:13 Or, the sinner
  13. Luke 18:16 Or, of such is
  14. Luke 18:20 Ex. 20:12–16; Dt. 5:16–20.
  15. Luke 18:28 Or, our own homes. See Jn. 19:27.
  16. Luke 18:30 Or, age
  17. Luke 18:32 Or, betrayed
  18. Luke 18:42 Or, saved thee
Next
Luca 17
Luca 19
Next
dropdown
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014 (RMNN)

Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.

Bible Society
American Standard Version (ASV)

Public Domain (Why are modern Bible translations copyrighted?)