Levitic 22-23

Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014

Când să mănânce din jertfe

22 Domnul a vorbit lui Moise şi a zis: ² „Vorbeşte lui Aaron şi fiilor lui ca să^(A) se ferească de lucrurile sfinte, care Îmi sunt închinate^(B) de copiii lui Israel şi să nu^(C) necinstească Numele Meu cel sfânt. Eu sunt Domnul. ³ Spune-le:

‘Orice om dintre urmaşii voştri şi din neamul vostru care se va apropia de lucrurile sfinte pe care le închină Domnului copiii lui Israel şi care va avea pe el o necurăţie^(D), omul acela să fie nimicit dinaintea Mea. Eu sunt Domnul. ⁴ Orice om din neamul lui Aaron care va avea lepră sau scurgere^(E) de sămânţă să nu mănânce din lucrurile sfinte până nu^(F) va fi curat. Tot aşa şi cel^(G) ce se va atinge de cineva spurcat prin atingerea de vreun mort, de cel^(H) ce va avea o lepădare de sămânţă în somn, ⁵ cel^(I) ce se va atinge de o târâtoare şi se va spurca sau un^(J) om atins de vreo necurăţie oarecare şi care se va fi făcut necurat prin ea. ⁶ Cine se va atinge de aceste lucruri va fi necurat până seara; să nu mănânce din lucrurile sfinte decât după ce^(K) îşi va scălda trupul în apă; ⁷ după asfinţitul soarelui va fi curat şi, în urmă, va mânca din lucrurile sfinte, căci aceasta este hrana^(L) lui. ⁸ Să nu mănânce dintr-o vită^(M) moartă sau sfâşiată, ca să nu se spurce cu ea. Eu sunt Domnul. ⁹ Să păzească poruncile Mele, ca să nu-şi ia^(N) pedeapsa pentru păcatul lor şi să nu moară pentru că au necinstit lucrurile sfinte. Eu sunt Domnul, care îi sfinţesc.

Cine să nu mănânce din lucrurile sfinte

¹⁰ Niciun^(O) străin să nu mănânce din lucrurile sfinte; cel ce locuieşte la un preot ca oaspete şi cel tocmit cu ziua să nu mănânce din lucrurile sfinte. ¹¹ Dar robul cumpărat de preot cu preţ de argint va putea să mănânce, tot aşa şi cel născut în casa lui; ei^(P) să mănânce din hrana lui. ¹² Fata unui preot măritată după un străin să nu mănânce din lucrurile sfinte aduse jertfă prin ridicare. ¹³ Dar fata unui preot care va fi rămas văduvă sau despărţită de bărbat, fără să aibă copii şi care se va întoarce^(Q) în casa tatălui său, ca atunci când^(R) era fată, va putea să mănânce din hrana tatălui ei. Dar niciun străin să nu mănânce din ea. ¹⁴ Dacă un^(S) om mănâncă dintr-un lucru sfânt fără să bage de seamă, să dea preotului preţul lucrului sfânt, adăugând încă o cincime la el. ¹⁵ Preoţii să nu^(T) necinstească lucrurile sfinte aduse de copiii lui Israel, pe care le-au adus ei Domnului ca jertfă prin ridicare; ¹⁶ ei vor face să apese^(U) astfel asupra lor păcatul de care s-ar face vinovaţi mâncând din lucrurile sfinte: căci Eu sunt Domnul, care îi sfinţesc’.”

Jertfele să fie fără cusur

¹⁷ Domnul a vorbit lui Moise şi a zis: ¹⁸ „Vorbeşte lui Aaron şi fiilor lui, şi tuturor copiilor lui Israel şi spune-le:

‘Orice^(V) om din casa lui Israel sau dintre străinii din Israel care va aduce o ardere-de-tot Domnului, fie pentru împlinirea unei juruinţe, fie ca dar de bunăvoie, ¹⁹ să ia^(W) o parte bărbătească fără cusur din boi, miei sau capre, pentru ca jertfa să fie primită. ²⁰ Să nu aduceţi niciuna^(X) care să aibă vreun cusur, căci n-ar fi primită. ²¹ Dacă un^(Y) om aduce Domnului din boi sau din oi o jertfă de mulţumire, fie pentru împlinirea^(Z) unei juruinţe, fie ca dar de bunăvoie, vita pentru jertfă să fie fără cusur, ca să fie primită; să n-aibă niciun cusur în ea. ²² Să n-aduceţi niciuna^(AA) care să fie oarbă, slută sau ciuntită, care să aibă bube, râie sau pecingine; din acestea să n-aduceţi pe altar ca jertfă mistuită^(AB) de foc înaintea Domnului. ²³ Ca dar de bunăvoie, vei putea să jertfeşti un bou sau un miel cu un mădular^(AC) prea lung sau prea scurt, dar, ca dar pentru împlinirea unei juruinţe, nu va fi primit. ²⁴ Să n-aduceţi Domnului un dobitoc cu boaşele frânte, stricate, smulse sau tăiate; să nu-l aduceţi ca jertfă în ţara voastră. ²⁵ Nici să nu luaţi de la străin^(AD) vreunul din aceste dobitoace ca să-l aduceţi ca mâncare^(AE) Dumnezeului vostru, căci sunt sluţite^(AF), au metehne, şi n-ar fi primite’.” ²⁶ Domnul a zis lui Moise: ²⁷ „Viţelul^(AG), mielul sau iedul, după naştere, să mai rămână şapte zile cu mamă-sa şi apoi, de la a opta zi înainte, va fi primit să fie adus Domnului ca jertfă mistuită de foc. ²⁸ Vaca, oaia sau capra să n-o înjunghiaţi ca jertfă în aceeaşi zi^(AH) cu fătul ei. ²⁹ Când veţi aduce Domnului o jertfă^(AI) de mulţumire, s-o aduceţi aşa ca să fie primită. ³⁰ Vita să se mănânce în aceeaşi zi; să nu lăsaţi nimic^(AJ) din ea până a doua zi dimineaţa. Eu sunt Domnul. ³¹ Să păziţi^(AK) poruncile Mele şi să le împliniţi. Eu sunt Domnul. ³² Să nu necinstiţi^(AL) Numele Meu cel sfânt, ca să^(AM) fiu sfinţit în mijlocul copiilor lui Israel. Eu sunt Domnul, care vă^(AN) sfinţesc ³³ şi care^(AO) v-am scos din ţara Egiptului, ca să fiu Dumnezeul vostru. Eu sunt Domnul.”

Sărbătorile. Sabatul

23 Domnul a vorbit lui Moise şi a zis: ² „Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le:

‘Iată sărbătorile^(AP) Domnului, pe care le veţi vesti ca adunări^(AQ) sfinte, iată sărbătorile Mele: ³ Şase^(AR) zile să lucraţi, dar ziua a şaptea este Sabatul, ziua de odihnă, cu o adunare sfântă. Să nu faceţi nicio lucrare în timpul ei: este Sabatul Domnului în toate locuinţele voastre.

Paştele

⁴ Iată sărbătorile^(AS) Domnului, cu adunări sfinte, pe care le veţi vesti la vremile lor hotărâte. ⁵ În luna^(AT) întâi, în a paisprezecea zi a lunii, între cele două seri, vor fi Paştele Domnului. ⁶ Şi în^(AU) a cincisprezecea zi a lunii acesteia, va fi Sărbătoarea Azimilor în cinstea Domnului; şapte zile să mâncaţi azimi. ⁷ În ziua întâi, să aveţi o adunare sfântă: atunci să nu faceţi nicio lucrare de slugă. ⁸ Şapte zile să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc. În ziua a şaptea să fie o adunare sfântă: atunci să nu faceţi nicio lucrare de slugă’.” ⁹ Domnul a vorbit lui Moise şi a zis: ¹⁰ „Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le:

‘Când^(AV) veţi intra în ţara pe care v-o dau şi când veţi secera semănăturile, să aduceţi preotului un snop, ca pârgă^(AW) a secerişului vostru. ¹¹ El să legene^(AX) snopul într-o parte şi într-alta înaintea Domnului, ca să fie primit: preotul să-l legene într-o parte şi într-alta, a doua zi după Sabat. ¹² În ziua când veţi legăna snopul, să aduceţi, ca ardere-de-tot Domnului, un miel de un an, fără cusur; ¹³ să adăugaţi la el două zecimi de efă din floarea făinii, frământată cu untdelemn, ca dar^(AY) de mâncare mistuit de foc, de un miros plăcut Domnului, şi să aduceţi o jertfă de băutură de un sfert de hin de vin. ¹⁴ Să nu mâncaţi nici pâine, nici spice prăjite sau pisate până în ziua aceasta, când veţi aduce un dar de mâncare Dumnezeului vostru. Aceasta este o lege veşnică pentru urmaşii voştri, în toate locurile în care veţi locui.

Rusaliile

¹⁵ De a doua zi^(AZ) după Sabat, din ziua când veţi aduce snopul ca să fie legănat într-o parte şi într-alta, să număraţi şapte săptămâni întregi. ¹⁶ Să număraţi cincizeci de zile, până^(BA) în ziua care vine după al şaptelea Sabat, şi atunci să aduceţi Domnului un nou^(BB) dar de mâncare. ¹⁷ Să aduceţi din locuinţele voastre două pâini, ca să fie legănate într-o parte şi într-alta; să fie făcute cu două zecimi de efă din floarea făinii şi coapte cu aluat: acestea sunt cele dintâi roade^(BC) pentru Domnul. ¹⁸ Afară de aceste pâini, să aduceţi ca ardere-de-tot Domnului şapte miei de un an, fără cusur, un viţel şi doi berbeci; să adăugaţi la ei darul de mâncare şi jertfa de băutură obişnuite, ca dar de mâncare mistuit de foc, de un miros plăcut Domnului. ¹⁹ Să aduceţi şi un ţap^(BD), ca jertfă de ispăşire, şi doi miei de un an, ca jertfă de^(BE) mulţumire. ²⁰ Preotul să legene aceste dobitoace într-o parte şi într-alta ca dar legănat înaintea Domnului, împreună cu pâinea adusă ca pârgă şi cu cei doi miei: ele să fie închinate^(BF) Domnului şi să fie ale preotului. ²¹ În aceeaşi zi, să vestiţi sărbătoarea şi să aveţi o adunare sfântă: atunci să nu faceţi nicio lucrare de slugă. Aceasta este o lege veşnică pentru urmaşii voştri, în toate locurile în care veţi locui. ²² Când^(BG) vei secera semănăturile din ţara voastră, să laşi nesecerat un colţ din câmpul tău şi să nu strângi ce rămâne^(BH) de pe urma secerătorilor. Să laşi săracului şi străinului aceste spice. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru’.”

Anul Nou

²³ Domnul a vorbit lui Moise şi a zis: ²⁴ „Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le:

‘În luna a şaptea^(BI), în cea dintâi zi a lunii, să aveţi o zi de odihnă^(BJ), vestită cu sunet de trâmbiţe, şi o adunare sfântă. ²⁵ Atunci să nu faceţi nicio lucrare de slugă şi să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc’.”

Ziua Ispăşirii

²⁶ Domnul a vorbit lui Moise şi a zis: ²⁷ „În ziua^(BK) a zecea a acestei a şaptea luni, va fi Ziua Ispăşirii: atunci să aveţi o adunare sfântă, să vă smeriţi sufletele şi să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc. ²⁸ Să nu faceţi nicio lucrare în ziua aceea, căci este Ziua Ispăşirii, când trebuie făcută ispăşire pentru voi înaintea Domnului, Dumnezeului vostru. ²⁹ Oricine nu se va smeri în ziua aceea va fi nimicit^(BL) din poporul lui. ³⁰ Pe oricine va face în ziua aceea vreo lucrare oarecare, îl voi^(BM) nimici din mijlocul poporului lui. ³¹ Să nu faceţi nicio lucrare atunci. Aceasta este o lege veşnică pentru urmaşii voştri, în toate locurile în care veţi locui. ³² Aceasta să fie pentru voi o zi de Sabat, o zi de odihnă, şi să vă smeriţi sufletele în ziua aceasta; din seara zilei a noua până în seara următoare, să prăznuiţi Sabatul vostru.”

Corturile

³³ Domnul a vorbit lui Moise şi a zis: ³⁴ „Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le:

‘În^(BN) a cincisprezecea zi a acestei a şaptea luni, va fi Sărbătoarea Corturilor în cinstea Domnului, timp de şapte zile. ³⁵ În ziua întâi să fie o adunare sfântă: să nu faceţi nicio lucrare de slugă în timpul ei. ³⁶ Timp de şapte zile, să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc. A opta^(BO) zi, să aveţi o adunare sfântă şi să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc; aceasta să fie o adunare^(BP) de sărbătoare: să nu faceţi nicio lucrare de slugă în timpul ei. ³⁷ Acestea^(BQ) sunt sărbătorile Domnului, în care veţi vesti adunări sfinte, ca să se aducă Domnului jertfe mistuite de foc, arderi-de-tot, daruri de mâncare, jertfe de vite şi jertfe de băutură, fiecare lucru la ziua hotărâtă. ³⁸ Afară de aceasta^(BR), să păziţi Sabatele Domnului şi să vă aduceţi darurile voastre Domnului, să aduceţi toate jertfele făcute pentru împlinirea unei juruinţe şi toate darurile voastre făcute de bunăvoie. ³⁹ În a cincisprezecea zi a lunii acesteia a şaptea, când veţi strânge roadele^(BS) ţării, să prăznuiţi o sărbătoare în cinstea Domnului, timp de şapte zile: cea dintâi zi să fie o zi de odihnă şi a opta să fie tot o zi de odihnă. ⁴⁰ În ziua întâi^(BT) să luaţi poame din pomii cei frumoşi, ramuri de finici, ramuri de copaci stufoşi şi de sălcii de râu şi să vă bucuraţi^(BU) înaintea Domnului, Dumnezeului vostru, şapte zile. ⁴¹ În fiecare an să prăznuiţi^(BV) sărbătoarea aceasta în cinstea Domnului, timp de şapte zile. Aceasta este o lege veşnică pentru urmaşii voştri. În luna a şaptea s-o prăznuiţi. ⁴² Şapte zile să locuiţi în^(BW) corturi; toţi băştinaşii din Israel să locuiască în corturi, ⁴³ pentru ca^(BX) urmaşii voştri să ştie că am făcut pe copiii lui Israel să locuiască în corturi, după ce i-am scos din ţara Egiptului. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru’.” ⁴⁴ Aşa a spus^(BY) Moise copiilor lui Israel care sunt sărbătorile Domnului.