Add parallel Print Page Options

Uneltirea lui Abimelec

Abimelec, fiul lui Ierubaal, s-a dus la Sihem, la fraţii(A) mamei lui, şi iată cum le-a vorbit atât lor, cât şi la toată familia casei tatălui mamei sale: „Spuneţi, vă rog, în auzul tuturor locuitorilor din Sihem: ‘Este mai bine pentru voi ca şaptezeci de oameni, toţi fii ai lui Ierubaal, să stăpânească peste(B) voi sau un singur om să stăpânească peste voi?’ Şi aduceţi-vă aminte că eu sunt os(C) din oasele voastre şi carne din carnea voastră.” Fraţii mamei lui au spus toate cuvintele acestea pentru el în auzul tuturor locuitorilor din Sihem, şi inima lor s-a plecat spre Abimelec, căci îşi ziceau: „El este frate(D) cu noi.” I-au dat şaptezeci de sicli de argint, pe care i-au ridicat din casa lui Baal-Berit(E). Abimelec a cumpărat cu ei pe nişte oameni fără căpătâi(F) şi neastâmpăraţi, care au mers după el. A venit în casa tatălui său la Ofra(G) şi a ucis(H) pe fraţii săi, fiii lui Ierubaal, şaptezeci de oameni, pe aceeaşi piatră. N-a scăpat decât Iotam, cel mai tânăr fiu al lui Ierubaal, căci se ascunsese. Toţi locuitorii din Sihem şi toată casa lui Milo s-au strâns laolaltă şi au venit de au făcut împărat pe Abimelec, lângă stejarul sădit în Sihem.

Pilda lui Iotam

Iotam a aflat despre lucrul acesta. S-a dus şi s-a aşezat pe vârful muntelui Garizim(I) şi iată ce le-a strigat el cu glas tare: „Ascultaţi-mă, locuitorii Sihemului, şi Dumnezeu să vă asculte! Copacii(J) au plecat să ungă un împărat şi să-l pună în fruntea lor. Ei au zis măslinului: ‘Împărăţeşte(K) peste noi!’ Dar măslinul le-a răspuns: ‘Să-mi părăsesc eu untdelemnul meu, care(L) îmi aduce laude din partea lui Dumnezeu şi a oamenilor, ca să mă duc să domnesc peste copaci?’ 10 Şi copacii au zis smochinului: ‘Vino, tu, de împărăţeşte peste noi!’ 11 Dar smochinul le-a răspuns: ‘Să-mi părăsesc eu dulceaţa mea şi rodul meu cel minunat, ca să mă duc să domnesc peste copaci?’ 12 Şi copacii au zis viţei: ‘Vino, tu, şi domneşte peste noi!’ 13 Dar viţa le-a răspuns: ‘Să-mi părăsesc eu vinul, care înveseleşte(M) pe Dumnezeu şi pe oameni, ca să mă duc să domnesc peste copaci?’ 14 Atunci, toţi copacii au zis spinului: ‘Vino, tu, şi împărăţeşte peste noi!’ 15 Şi spinul a răspuns copacilor: ‘Dacă în adevăr vreţi să mă ungeţi ca împărat al vostru, veniţi şi adăpostiţi-vă sub(N) umbra mea; altfel, să iasă un foc(O) din spin şi să mistuie(P) cedrii Libanului.’ 16 Acum, oare cu adevărat şi cu toată curăţia aţi lucrat voi, făcând împărat pe Abimelec? Aţi arătat voi bunăvoinţă faţă de Ierubaal şi de casa lui? V-aţi purtat voi oare cu el potrivit cu slujba(Q) pe care v-a făcut-o? 17 Căci tatăl meu s-a luptat pentru voi, şi-a pus viaţa în primejdie şi v-a izbăvit din mâna lui Madian, 18 şi voi v-aţi(R) ridicat împotriva casei tatălui meu, i-aţi ucis fiii, şaptezeci de oameni, pe aceeaşi piatră şi aţi făcut împărat peste locuitorii din Sihem pe Abimelec, fiul roabei lui, pentru că este fratele vostru. 19 Dacă în adevăr şi cu toată curăţia v-aţi purtat voi astăzi faţă de Ierubaal şi casa lui, bine! Abimelec să fie bucuria(S) voastră şi voi să fiţi bucuria lui! 20 Dacă nu, să iasă un foc(T) din Abimelec şi să mistuie pe locuitorii din Sihem şi casa lui Milo, şi un foc să iasă din locuitorii Sihemului şi din casa lui Milo şi să mistuie pe Abimelec!” 21 Iotam s-a dat înlături şi a luat-o la fugă; s-a dus la Beer(U), unde a locuit departe de fratele său Abimelec.

Sfârşitul ruşinos al lui Abimelec

22 Abimelec stăpânise trei ani peste Israel. 23 Atunci, Dumnezeu(V) a trimis un duh rău între Abimelec şi locuitorii Sihemului, şi locuitorii Sihemului au fost necredincioşi(W) lui Abimelec, 24 pentru ca(X) şi cruzimea săvârşită cu cei şaptezeci de fii ai lui Ierubaal să-şi ia pedeapsa şi sângele lor să cadă asupra fratelui lor Abimelec, care-i ucisese, şi asupra locuitorilor Sihemului, care-l ajutaseră să ucidă pe fraţii săi. 25 Locuitorii Sihemului au pus la pândă împotriva lui, pe vârfurile munţilor, nişte oameni care jefuiau pe toţi cei ce treceau pe lângă ei, pe drum. Şi lucrul acesta a fost adus la cunoştinţa lui Abimelec. 26 Gaal, fiul lui Ebed, a venit cu fraţii săi şi au trecut la Sihem. Locuitorii Sihemului au avut încredere în el! 27 Au ieşit la câmp, le-au cules viile, le-au călcat strugurii şi au început să se veselească; au intrat în casa(Y) dumnezeului lor, au mâncat şi au băut şi au blestemat pe Abimelec. 28 Şi Gaal, fiul lui Ebed, zicea: „Cine(Z) este Abimelec şi cine este Sihem, ca să slujim lui Abimelec? Nu este el fiul lui Ierubaal şi nu este Zebul îngrijitorul lui? Slujiţi bărbaţilor lui Hamor(AA), tatăl lui Sihem! De ce să slujim lui Abimelec? 29 Oh, dacă(AB) aş fi eu stăpânul acestui popor, aş răsturna pe Abimelec”. Şi despre Abimelec zicea: „Strânge-ţi oştirea şi ieşi!” 30 Zebul, cârmuitorul cetăţii, a auzit ce zicea Gaal, fiul lui Ebed, şi s-a aprins de mânie. 31 A trimis pe ascuns nişte soli la Abimelec ca să-i spună: „Iată, Gaal, fiul lui Ebed, şi fraţii lui au venit la Sihem şi au răsculat cetatea împotriva ta. 32 Acum, pleacă noaptea, tu şi poporul care este cu tine, şi stai la pândă în câmp. 33 Dimineaţa, la răsăritul soarelui, să te arunci cu năvală asupra cetăţii. Şi când Gaal şi poporul care este cu el vor ieşi împotriva ta, să-i faci ce-ţi vor îngădui puterile.” 34 Abimelec şi tot poporul care era cu el au plecat noaptea şi s-au pus la pândă lângă Sihem, împărţiţi în patru cete. 35 Gaal, fiul lui Ebed, a ieşit şi a stat la intrarea porţii cetăţii. Abimelec şi tot poporul care era cu el s-au sculat atunci de la pândă. 36 Gaal a zărit poporul şi a zis lui Zebul: „Iată un popor care se pogoară din vârful munţilor.” Zebul i-a răspuns: „Este umbra munţilor pe care-i iei drept oameni.” 37 Gaal, luând iarăşi cuvântul, a zis: „Este chiar un popor care se pogoară de pe înălţimile ţării şi o ceată vine pe drumul Stejarului Ghicitorilor.” 38 Zebul i-a răspuns: „Unde îţi este acum gura cu care(AC) ziceai: ‘Cine este Abimelec, ca să-i slujim?’ Nu este oare acesta poporul pe care-l dispreţuiai tu? Mergi acum şi luptă-te cu el!” 39 Gaal a înaintat în fruntea locuitorilor Sihemului şi s-a luptat cu Abimelec. 40 Urmărit de Abimelec, a luat-o la fugă dinaintea lui şi mulţi oameni au căzut morţi până la intrarea porţii. 41 Abimelec s-a oprit la Aruma. Şi Zebul a izgonit pe Gaal şi pe fraţii lui, care n-au putut să rămână la Sihem. 42 A doua zi, poporul a ieşit la câmp. Abimelec, căruia i s-a dat de ştire, 43 şi-a luat ceata, a împărţit-o în trei părţi şi s-a pus la pândă în câmp. Văzând că poporul ieşea din cetate, s-a sculat împotriva lor şi i-a bătut. 44 Abimelec şi cetele care erau cu el au pornit înainte şi s-au aşezat la intrarea porţii cetăţii: două din aceste cete s-au aruncat asupra tuturor celor ce erau în câmp şi i-au bătut. 45 Abimelec a bătut cetatea toată ziua, a luat-o(AD) şi a ucis poporul care se afla în ea. Apoi a dărâmat(AE) cetatea până la temelie şi a presărat sare peste ea. 46 La auzul acestui lucru, toţi locuitorii turnului Sihemului s-au dus în cetăţuia casei dumnezeului(AF) Berit. 47 S-a dat de ştire lui Abimelec că toţi locuitorii turnului Sihemului s-au strâns acolo. 48 Atunci, Abimelec s-a suit pe muntele Ţalmon(AG), el şi tot poporul care era cu el. A luat o secure în mână, a tăiat o ramură de copac, a luat-o şi a pus-o pe umăr. Apoi a zis poporului care era cu el: „Aţi văzut ce am făcut? Grăbiţi-vă şi faceţi şi voi ca mine.” 49 Şi au tăiat fiecare câte o ramură şi au mers după Abimelec; au aşezat ramurile lângă cetăţuie şi i-au dat foc, ei şi celor ce se aflau în ea. Aşa au pierit toţi oamenii din turnul Sihemului, în număr de aproape o mie, bărbaţi şi femei. 50 Abimelec a pornit împotriva Tebeţului. A împresurat Tebeţul şi l-a luat. 51 În mijlocul cetăţii era un turn tare, unde au fugit toţi locuitorii cetăţii, bărbaţi şi femei; au încuiat uşile după ei şi s-au suit pe acoperişul turnului. 52 Abimelec a ajuns până la turn; l-a bătut şi s-a apropiat de uşa turnului ca să-i pună foc. 53 Atunci, o femeie a aruncat(AH) o piatră de râşniţă pe capul lui Abimelec şi i-a sfărâmat ţeasta capului. 54 Îndată, el(AI) a chemat pe tânărul care-i purta armele şi i-a zis: „Scoate-ţi sabia şi omoară-mă, ca să nu se zică de mine: ‘L-a omorât o femeie’.” Tânărul l-a străpuns cu sabia şi a murit. 55 Când au văzut bărbaţii lui Israel că Abimelec a murit, au plecat fiecare acasă. 56 Astfel(AJ) a făcut Dumnezeu să cadă asupra lui Abimelec răul pe care-l făcuse tatălui său, ucigând pe cei şaptezeci de fraţi ai lui, 57 şi Dumnezeu a făcut să cadă asupra capului oamenilor din Sihem tot răul pe care-l făcuseră. Astfel s-a împlinit faţă de ei blestemul(AK) lui Iotam, fiul lui Ierubaal.

Abimelek

Abimelek, fiul lui Ierub-Baal, s-a dus la Şehem, la rudele sale dinspre mamă şi le-a zis atât lor, cât şi întregului clan al bunicului său: „Vă rog să spuneţi în auzul tuturor locuitorilor[a] din Şehem: «Ce este mai bine pentru voi: să domnească peste voi şaptezeci de bărbaţi, toţi fii ai lui Ierub-Baal, sau să domnească peste voi un singur bărbat? Aduceţi-vă aminte că sunt os din oasele voastre şi carne din carnea voastră!»“ Unchii lui au spus pentru el toate aceste cuvinte în auzul tuturor locuitorilor din Şehem, iar ei l-au acceptat în inima lor pe Abimelek căci îşi ziceau: «Este fratele nostru!» I-au dat lui Abimelek şaptezeci de şecheli[b] de argint din templul lui Baal-Berit[c], iar acesta a plătit cu ei nişte bărbaţi de nimic şi fără căpătâi[d], care au mers după el. Apoi a venit la familia tatălui său, în Ofra şi i-a ucis pe o singură piatră pe fraţii lui, şaptezeci de bărbaţi, toţi fii ai lui Ierub-Baal. Însă Iotam, fiul cel mai tânăr al lui Ierub-Baal, a scăpat fiindcă se ascunsese. După aceea, toţi locuitorii din Şehem şi din Bet-Milo s-au strâns laolaltă şi au venit să-l întroneze pe Abimelek ca rege lângă terebintul din apropierea monumentului[e] de la Şehem.

Pilda lui Iotam

Când a auzit Iotam de lucrul acesta, s-a dus şi s-a aşezat pe vârful muntelui Garizim. Acolo le-a strigat spunându-le: „Ascultaţi-mă, locuitori ai Şehemului, ca şi Dumnezeu să vă asculte!

Copacii au plecat să ungă un rege peste ei şi i-au zis măslinului: «Domneşte peste noi!» Dar măslinul le-a răspuns: «Să-mi părăsesc eu uleiul meu prin care sunt onoraţi Dumnezeu şi oamenii, şi să mă duc să stăpânesc peste copaci?»

10 Apoi copacii i-au zis smochinului: «Vino tu şi domneşte peste noi!» 11 Dar smochinul le-a răspuns: «Să-mi părăsesc eu dulceaţa mea şi roadele mele cele bune, ca să stăpânesc peste copaci?»

12 Atunci copacii i-au zis viţei-de-vie: «Vino tu şi domneşte peste noi!» 13 Dar viţa le-a răspuns: «Să-mi părăsesc eu mustul care aduce bucurie zeilor şi oamenilor şi să mă duc să stăpânesc peste copaci?»

14 În cele din urmă toţi copacii i-au zis arborelui de jujuba: «Vino tu şi domneşte peste noi!» 15 Jujuba le-a răspuns copacilor: «Dacă vreţi cu adevărat să mă ungeţi ca rege al vostru, veniţi şi adăpostiţi-vă sub umbra mea, dar dacă nu vreţi, atunci să iasă foc din jujuba şi să mistuie cedrii Libanului!»

16 Oare cu credincioşie şi în nevinovăţie aţi lucrat voi când l-aţi făcut rege pe Abimelek? V-aţi purtat voi bine cu Ierub-Baal şi familia lui? Şi oare i-aţi făcut voi după cum merita? 17 Căci tatăl meu s-a luptat pentru voi, şi-a riscat viaţa şi v-a eliberat din mâna lui Midian. 18 Dar voi v-aţi ridicat astăzi împotriva familiei tatălui meu şi i-aţi ucis cei şaptezeci de fii pe o singură piatră! Apoi l-aţi întronat ca rege peste locuitorii Şehemului pe Abimelek, fiul slujnicei lui, şi asta pentru că este unul din poporul vostru! 19 Dacă aţi lucrat astăzi cu credincioşie şi în nevinovăţie faţă de Ierub-Baal şi familia lui, atunci bucuraţi-vă de Abimelek şi Abimelek să se bucure de voi! 20 Dar dacă nu, să iasă foc din Abimelek şi să-i mistuie pe locuitorii din Şehem şi din Milo! Şi să iasă foc din locuitorii Şehemului şi din Bet-Milo ca să-l mistuie pe Abimelek!“

21 Apoi Iotam a fugit, a scăpat şi s-a dus la Beer; şi a locuit acolo, departe de faţa fratelui său Abimelek.

Dumnezeu pune capăt răutăţii lui Abimelek

22 Abimelek stăpânea peste Israel de trei ani. 23 Dumnezeu a trimis un duh rău între Abimelek şi locuitorii Şehemului şi astfel locuitorii Şehemului l-au trădat pe Abimelek, 24 pentru ca nelegiuirea săvârşită faţă de cei şaptezeci de fii ai lui Ierub-Baal să fie răzbunată şi sângele lor să cadă astfel asupra fratelui lor Abimelek, care i-a ucis, precum şi asupra locuitorilor din Şehem, care l-au ajutat pe acesta să-şi omoare fraţii. 25 Locuitorii din Şehem au pus la pândă pe vârfurile munţilor nişte oameni care-i jefuiau pe drumeţii ce treceau pe lângă ei. Lucrul acesta a fost adus la cunoştinţa lui Abimelek.

26 Gaal, fiul lui Ebed, a venit în Şehem şi locuitorii Şehemului şi-au pus încrederea în el. 27 El şi oamenii lui au ieşit la câmp, le-au cules viile şi au pus strugurii în teasc, după care au dat un ospăţ; au intrat în templul zeului lor, au mâncat, au băut şi l-au blestemat pe Abimelek. 28 Gaal, fiul lui Ebed, zicea: „Cine este Abimelek şi cine este Şehem ca să-i slujim? Nu este el fiul lui Ierub-Baal şi nu este Zebul reprezentantul lui? E mai bine să slujiţi oamenilor lui Hamor, tatăl lui Şehem! De ce să-i slujim lui Abimelek? 29 Ah, dacă ar fi cineva care să-i pună pe oamenii aceştia sub autoritatea mea! L-aş răsturna pe Abimelek! I-aş spune lui Abimelek: «Adună-ţi oştirea şi ieşi la luptă!»[f]

30 Zebul, conducătorul cetăţii, a auzit cuvintele lui Gaal, fiul lui Ebed, şi s-a aprins de mânie. 31 A trimis pe ascuns nişte soli la Abimelek ca să-i spună: „Gaal, fiul lui Ebed, împreună cu fraţii săi au venit la Şehem şi răscoală cetatea împotriva ta! 32 Pleacă noaptea împreună cu poporul care este cu tine şi stai la pândă în câmp! 33 Apoi să te scoli dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui şi să te năpusteşti asupra cetăţii! Când Gaal şi poporul care este cu el vor ieşi împotriva ta, să le faci după cum vei putea!“

34 Abimelek şi tot poporul care era cu el s-au sculat noaptea şi s-au pus la pândă în patru cete lângă Şehem. 35 Când Gaal, fiul lui Ebed, a ieşit şi a stat la intrarea porţii cetăţii, Abimelek şi poporul care era cu el au ieşit din ascunzătoare.

36 Când a zărit poporul, Gaal i-a zis lui Zebul:

– Văd un popor care se coboară de pe vârfurile munţilor!

Zebul i-a răspuns:

– Ceea ce vezi este umbra munţilor, nu oameni!

37 Însă Gaal a zis din nou:

– Este chiar un popor care se coboară dinspre centrul ţării, iar o ceată vine pe drumul dinspre stejarul prezicătorilor!

38 Atunci Zebul i-a zis:

– Unde îţi este acum curajul cu care ziceai: „Cine este Abimelek ca să-i slujim?“ Oare nu este acesta poporul pe care l-ai dispreţuit? Du-te acum şi luptă-te cu el!

39 Gaal a înaintat în fruntea locuitorilor din Şehem şi s-a luptat cu Abimelek. 40 Abimelek l-a urmărit, dar acesta a reuşit să fugă dinaintea lui. Mulţi oameni au căzut răpuşi până spre intrarea porţii. 41 Apoi Abimelek a rămas în Aruma, iar Zebul i-a izgonit pe Gaal şi pe rudele lui, astfel că n-au mai rămas în Şehem.

42 A doua zi, când poporul a ieşit la câmp, Abimelek a fost înştiinţat de lucrul acesta. 43 Şi-a luat oamenii, i-a împărţit în trei cete şi s-a pus la pândă în câmp. După ce s-a uitat şi a văzut că poporul ieşise din cetate, a pornit la luptă împotriva lui, atacându-l. 44 Abimelek şi cetele care erau cu el, au înaintat până la intrarea porţii cetăţii. Două din cete s-au năpustit asupra tuturor celor ce erau în câmp şi i-au ucis.

45 Abimelek s-a luptat împotriva cetăţii toată ziua. După ce au cucerit-o şi au omorât poporul care era în ea, ei au dărâmat cetatea şi au presărat-o cu sare.

46 Când au auzit acest lucru, toţi locuitorii turnului Şehemului au intrat într-un refugiu din templul lui El-Berit[g]. 47 I s-a adus la cunoştinţă lui Abimelek că toţi locuitorii turnului Şehemului s-au adăpostit acolo. 48 Abimelek şi tot poporul care era cu el s-a suit pe muntele Ţalmon. A luat în mână un topor, a tăiat o creangă din copac şi a pus-o pe umăr. Apoi le-a zis oamenilor care erau cu el: „Aţi văzut ce am făcut eu; faceţi şi voi la fel!“ 49 Fiecare bărbat din popor a tăiat câte o creangă şi l-a urmat pe Abimelek. Au aruncat crengile acelea peste refugiu şi i-au dat foc atât lui, cât şi oamenilor dinăuntru. Aşa au murit toţi locuitorii din turnul Şehemului, aproape o mie de bărbaţi şi femei.

50 După aceea Abimelek a înaintat împotriva Tebeţului, l-a împresurat şi l-a cucerit. 51 În mijlocul cetăţii era un turn fortificat. Locuitorii cetăţii, bărbaţi şi femei, fugiseră acolo, se încuiaseră înăuntru şi se suiseră pe acoperişul turnului. 52 Abimelek a ajuns până la turn şi l-a asediat. Când s-a apropiat de uşa turnului ca să-i dea foc, 53 o femeie a aruncat de pe zid piatra de sus a unei mori, care a căzut pe capul lui Abimelek şi i-a crăpat ţeasta. 54 Atunci el l-a chemat repede pe cel care-i purta armele şi i-a zis: „Scoate-ţi sabia şi omoară-mă, ca nu cumva să se zică despre mine că m-a omorât o femeie!“ Slujitorul său l-a străpuns cu sabia şi el a murit. 55 Când au văzut israeliţii că Abimelek a murit, au plecat fiecare la casele lor.

56 Astfel, Dumnezeu a întors asupra lui Abimelek răul pe care acesta îl făcuse tatălui său atunci când şi-a ucis cei şaptezeci de fraţi. 57 Tot răul făcut de locuitorii din Şehem, Dumnezeu l-a întors asupra capului lor. În acest fel a venit asupra lor blestemul lui Iotam, fiul lui Ierub-Baal.

Footnotes

  1. Judecători 9:2 Ebr.: proprietarilor, cu referire, probabil, la aristocraţia funciară; şi în v. 39
  2. Judecători 9:4 Aproximativ 0,8 kg
  3. Judecători 9:4 Vezi nota de la 8:33
  4. Judecători 9:4 Cel mai probabil nişte mercenari
  5. Judecători 9:6 Sensul termenului ebraic este nesigur
  6. Judecători 9:29 LXX; TM: Apoi i-a spus lui Abimelek: «Adună-ţi oştirea şi ieşi la luptă!»
  7. Judecători 9:46 El-Berit înseamnă El al legământului, El fiind o zeitate foarte importantă în panteonul canaanit

Abimelek

Abimelek(A) son of Jerub-Baal(B) went to his mother’s brothers in Shechem and said to them and to all his mother’s clan, “Ask all the citizens of Shechem, ‘Which is better for you: to have all seventy of Jerub-Baal’s sons rule over you, or just one man?’ Remember, I am your flesh and blood.(C)

When the brothers repeated all this to the citizens of Shechem, they were inclined to follow Abimelek, for they said, “He is related to us.” They gave him seventy shekels[a] of silver from the temple of Baal-Berith,(D) and Abimelek used it to hire reckless scoundrels,(E) who became his followers. He went to his father’s home in Ophrah and on one stone murdered his seventy brothers,(F) the sons of Jerub-Baal. But Jotham,(G) the youngest son of Jerub-Baal, escaped by hiding.(H) Then all the citizens of Shechem and Beth Millo(I) gathered beside the great tree(J) at the pillar in Shechem to crown Abimelek king.

When Jotham(K) was told about this, he climbed up on the top of Mount Gerizim(L) and shouted to them, “Listen to me, citizens of Shechem, so that God may listen to you. One day the trees went out to anoint a king for themselves. They said to the olive tree, ‘Be our king.’

“But the olive tree answered, ‘Should I give up my oil, by which both gods and humans are honored, to hold sway over the trees?’

10 “Next, the trees said to the fig tree, ‘Come and be our king.’

11 “But the fig tree replied, ‘Should I give up my fruit, so good and sweet, to hold sway over the trees?’

12 “Then the trees said to the vine, ‘Come and be our king.’

13 “But the vine answered, ‘Should I give up my wine,(M) which cheers both gods and humans, to hold sway over the trees?’

14 “Finally all the trees said to the thornbush, ‘Come and be our king.’

15 “The thornbush said to the trees, ‘If you really want to anoint me king over you, come and take refuge in my shade;(N) but if not, then let fire come out(O) of the thornbush and consume the cedars of Lebanon!’(P)

16 “Have you acted honorably and in good faith by making Abimelek king? Have you been fair to Jerub-Baal and his family? Have you treated him as he deserves? 17 Remember that my father fought for you and risked(Q) his life to rescue you from the hand of Midian. 18 But today you have revolted against my father’s family. You have murdered his seventy sons(R) on a single stone and have made Abimelek, the son of his female slave, king over the citizens of Shechem because he is related to you. 19 So have you acted honorably and in good faith toward Jerub-Baal and his family today?(S) If you have, may Abimelek be your joy, and may you be his, too! 20 But if you have not, let fire come out(T) from Abimelek and consume you, the citizens of Shechem(U) and Beth Millo,(V) and let fire come out from you, the citizens of Shechem and Beth Millo, and consume Abimelek!”

21 Then Jotham(W) fled, escaping to Beer,(X) and he lived there because he was afraid of his brother Abimelek.

22 After Abimelek had governed Israel three years, 23 God stirred up animosity(Y) between Abimelek and the citizens of Shechem so that they acted treacherously against Abimelek. 24 God did this in order that the crime against Jerub-Baal’s seventy sons,(Z) the shedding(AA) of their blood, might be avenged(AB) on their brother Abimelek and on the citizens of Shechem, who had helped him(AC) murder his brothers. 25 In opposition to him these citizens of Shechem set men on the hilltops to ambush and rob everyone who passed by, and this was reported to Abimelek.

26 Now Gaal son of Ebed(AD) moved with his clan into Shechem, and its citizens put their confidence in him. 27 After they had gone out into the fields and gathered the grapes and trodden(AE) them, they held a festival in the temple of their god.(AF) While they were eating and drinking, they cursed Abimelek. 28 Then Gaal son of Ebed(AG) said, “Who(AH) is Abimelek, and why should we Shechemites be subject to him? Isn’t he Jerub-Baal’s son, and isn’t Zebul his deputy? Serve the family of Hamor,(AI) Shechem’s father! Why should we serve Abimelek? 29 If only this people were under my command!(AJ) Then I would get rid of him. I would say to Abimelek, ‘Call out your whole army!’”[b](AK)

30 When Zebul the governor of the city heard what Gaal son of Ebed said, he was very angry. 31 Under cover he sent messengers to Abimelek, saying, “Gaal son of Ebed and his clan have come to Shechem and are stirring up the city against you. 32 Now then, during the night you and your men should come and lie in wait(AL) in the fields. 33 In the morning at sunrise, advance against the city. When Gaal and his men come out against you, seize the opportunity to attack them.(AM)

34 So Abimelek and all his troops set out by night and took up concealed positions near Shechem in four companies. 35 Now Gaal son of Ebed had gone out and was standing at the entrance of the city gate(AN) just as Abimelek and his troops came out from their hiding place.(AO)

36 When Gaal saw them, he said to Zebul, “Look, people are coming down from the tops of the mountains!”

Zebul replied, “You mistake the shadows of the mountains for men.”

37 But Gaal spoke up again: “Look, people are coming down from the central hill,[c] and a company is coming from the direction of the diviners’ tree.”

38 Then Zebul said to him, “Where is your big talk now, you who said, ‘Who is Abimelek that we should be subject to him?’ Aren’t these the men you ridiculed?(AP) Go out and fight them!”

39 So Gaal led out[d] the citizens of Shechem and fought Abimelek. 40 Abimelek chased him all the way to the entrance of the gate, and many were killed as they fled. 41 Then Abimelek stayed in Arumah, and Zebul drove Gaal and his clan out of Shechem.

42 The next day the people of Shechem went out to the fields, and this was reported to Abimelek. 43 So he took his men, divided them into three companies(AQ) and set an ambush(AR) in the fields. When he saw the people coming out of the city, he rose to attack them. 44 Abimelek and the companies with him rushed forward to a position at the entrance of the city gate. Then two companies attacked those in the fields and struck them down. 45 All that day Abimelek pressed his attack against the city until he had captured it and killed its people. Then he destroyed the city(AS) and scattered salt(AT) over it.

46 On hearing this, the citizens in the tower of Shechem went into the stronghold of the temple(AU) of El-Berith. 47 When Abimelek heard that they had assembled there, 48 he and all his men went up Mount Zalmon.(AV) He took an ax and cut off some branches, which he lifted to his shoulders. He ordered the men with him, “Quick! Do what you have seen me do!” 49 So all the men cut branches and followed Abimelek. They piled them against the stronghold and set it on fire with the people still inside. So all the people in the tower of Shechem, about a thousand men and women, also died.

50 Next Abimelek went to Thebez(AW) and besieged it and captured it. 51 Inside the city, however, was a strong tower, to which all the men and women—all the people of the city—had fled. They had locked themselves in and climbed up on the tower roof. 52 Abimelek went to the tower and attacked it. But as he approached the entrance to the tower to set it on fire, 53 a woman dropped an upper millstone on his head and cracked his skull.(AX)

54 Hurriedly he called to his armor-bearer, “Draw your sword and kill me,(AY) so that they can’t say, ‘A woman killed him.’” So his servant ran him through, and he died. 55 When the Israelites saw that Abimelek was dead, they went home.

56 Thus God repaid the wickedness that Abimelek had done to his father by murdering his seventy brothers. 57 God also made the people of Shechem pay for all their wickedness.(AZ) The curse of Jotham(BA) son of Jerub-Baal came on them.

Footnotes

  1. Judges 9:4 That is, about 1 3/4 pounds or about 800 grams
  2. Judges 9:29 Septuagint; Hebrew him.” Then he said to Abimelek, “Call out your whole army!”
  3. Judges 9:37 The Hebrew for this phrase means the navel of the earth.
  4. Judges 9:39 Or Gaal went out in the sight of