John 12
Expanded Bible
Jesus with Friends in Bethany
12 [L Therefore] Six days before the Passover Feast, Jesus went to Bethany, where Lazarus lived. (Lazarus is the man Jesus raised from the dead.) 2 There they had a dinner for Jesus. Martha served the food, and Lazarus was one of the people ·eating [L reclining; C it was customary to eat formal meals while reclining around a low table] with Jesus. 3 [L Then] Mary brought in a pint [C Greek litra; about eleven ounces, weighing just under a pound] of very expensive ·perfume [ointment/fragrant oil] made from pure nard. She ·poured the perfume on [anointed; C not the word for royal or priestly anointing, but for hospitality or care] Jesus’ feet, and then she wiped his feet with her hair. And the ·sweet smell [fragrance] from the perfume filled the whole house.
4 Judas Iscariot, one of Jesus’ ·followers [disciples] who would later ·turn against [betray] him, was there. Judas said, 5 “This ·perfume [ointment/fragrant oil] was worth an ·entire year’s wages [L three hundred denarii]. Why wasn’t it sold and the money given to the poor?” 6 But Judas did not really care about the poor; he said this because he was a thief. He was the one who kept the money ·box [or bag], and he often stole from it.
7 [L Therefore] Jesus answered, “Leave her alone. It was right for her to save this perfume for today, the day for me to be prepared for burial. 8 [L For] You will always have the poor with you, but you will not always have me.”
The Plot Against Lazarus
9 A large crowd of ·people [L Jews] ·heard [learned; came to know] that Jesus was ·in Bethany [L there]. So they went there to see not only Jesus but Lazarus, whom Jesus raised from the dead. 10 So the leading [T chief] priests ·made plans [plotted; counseled together] to kill Lazarus too. 11 Because of Lazarus many of the Jews were ·leaving [going away from; deserting] them and believing in Jesus.
Jesus Enters Jerusalem(A)
12 The next day a great crowd who had come to Jerusalem for the Passover Feast [C the annual festival celebrating God’s rescue of Israel from Egypt; Ex. 12; John 2:13] heard that Jesus was coming there. 13 So they took branches of palm trees [C a symbol of the nation of Israel] and went out to meet Jesus, shouting,
“·Praise God [L Hosanna; C an Aramaic cry to God for salvation, which became a shout of praise]!
·God bless [L Blessed is] the One who comes in the name of the Lord [Ps. 118:25–26]!
·God bless [L Blessed is] the King of Israel!”
14 Jesus found a ·colt [young donkey] and sat on it. ·This was as the Scripture says [L As it is written],
15 “Don’t be afraid, ·people of Jerusalem [L Daughter of Zion; C a term of endearment for the people of Jerusalem]!
Your king is coming,
sitting on the colt of a donkey [Zech. 9:9; C riding a donkey rather than a warhorse, perhaps signaling that he was a different sort of king than their nationalist expectations anticipated].”
16 The ·followers [disciples] of Jesus did not understand this at first. But after Jesus was ·raised to glory [L glorified], they remembered that this had been written about him and that they had done these things to him.
People Tell About Jesus
17 There had been ·many people [a crowd] with Jesus when he raised Lazarus from the dead and told him to come out of the tomb. Now they were ·telling others [testifying; witnessing] about what Jesus did. 18 ·Many people [A crowd] went out to meet Jesus, because they had heard ·about this miracle [L that he had done this sign]. 19 So the Pharisees said to each other, “You can see that ·nothing is going right for us [we are getting nowhere; L you are gaining nothing]. Look! The whole world ·is following [has gone after] him.”
Jesus Talks About His Death
20 There were some Greek people [C Gentiles—here meant to represent people from all over the world; 12:19], too, who came to Jerusalem to worship at the Passover Feast. 21 [L So] They went to Philip, who was from Bethsaida in Galilee, and ·said [requested], “Sir, we would like to ·see [meet] Jesus.” 22 Philip told Andrew, and then Andrew and Philip told Jesus.
23 Jesus ·said to [answered; replied to] them, “The ·time [L hour] has come for the Son of Man [C a title for the Messiah; Dan. 7:13–14] to ·receive his glory [be glorified; C through his death, resurrection, and ascension]. 24 ·I tell you the truth [L Truly, truly I say to you], a grain of wheat must fall to the ground and die to make ·many seeds [L much fruit]. But if it never dies, it remains only a single ·seed [grain]. 25 ·Those who [L The one who…] love their lives will lose them, but those who hate their lives in this world will ·keep [guard; preserve] ·true life forever [L it for eternal life]. 26 Whoever serves me must follow me. Then my servant will be with me everywhere I am. My Father will honor anyone who serves me.
27 “Now ·I am very [L my soul is] troubled. Should I say, ‘Father, save me from this ·time [L hour]’? No, ·I came to this time so I could suffer [L for this reason I have come to this hour]. 28 Father, ·bring glory to [glorify; honor] your name!”
Then a voice came from heaven, “I have ·brought glory to [glorified] it, and I will ·do [L glorify; honor] it again.”
29 The crowd standing there, who heard the voice, said it was thunder.
But others said, “An angel has spoken to him.”
30 Jesus ·said [responded], “That voice was for your sake, not mine. 31 Now is the time for the world to be judged; now the ·ruler [prince] of this world [C Satan] will be ·thrown down [L cast/driven out]. 32 ·If [or When] I am lifted up from the earth, I will draw all people ·toward me [to myself].” 33 Jesus said this to show ·how [what kind of death] he would die.
34 The crowd ·said [responded to him], “We have heard from the ·law [C the Old Testament] that the ·Christ [Messiah] will ·live [remain] forever [Ps. 89:35–37; Is. 9:7; Ezek. 37:25]. So why do you say, ‘The Son of Man must be lifted up’? Who is this ‘Son of Man’?”
35 Then Jesus said, “The light will be ·with [among] you for a little longer, so walk while you have the light. Then the darkness will not ·catch [overtake] you. ·If you walk [L The one who walks] in the darkness, you will not know where you are going. 36 ·Believe [Put your trust] in the light while you still have it so that you will become children of light.” When Jesus had said this, he left and hid himself from them.
Some People Won’t Believe in Jesus
37 Though Jesus had done many ·miracles [L signs; 2:11] in front of the people, they still did not believe in him. 38 This was to ·bring about [L fulfill] ·what [L the message/word that] Isaiah the prophet had said:
“Lord, who believed ·what we told them [L our message/report]?
Who saw the Lord’s ·power [L arm; C a symbol of his power] in this [Is. 53:1]?”
39 This is why the people could not believe: Isaiah also had said,
40 “He has blinded their eyes,
and he has ·closed their minds [L hardened their heart].
Otherwise they would see with their eyes
and understand in their ·minds [L heart]
and ·come back to me and be healed [L turn/repent, and I would heal them; Is. 6:10].”
41 Isaiah said this because he saw Jesus’ glory and spoke about him.
42 But many believed in Jesus, even many of the ·leaders [authorities]. But because of the Pharisees, they did not ·say they believed in him [L confess/proclaim him/it] for fear they would be put out of the synagogue. 43 They loved ·praise [glory] from people more than ·praise [glory] from God.
44 Then Jesus cried out, “Whoever believes in me is really believing in the One who sent me. 45 Whoever sees me sees the One who sent me. 46 I have come as light into the world so that whoever believes in me would not ·stay [remain] in darkness.
47 “Anyone who hears my words and does not ·obey [keep] them, I do not judge, because I did not come to judge the world, but to save the world. 48 There is a judge for those who ·refuse to believe in [reject] me and do not accept my words. The word I have ·taught [spoken] will ·be their judge [judge them] on the last day. 49 The things I ·taught [spoke] were not from myself. The Father who sent me ·told [commanded] me what to say and what to ·teach [speak]. 50 And I know that eternal life comes from what the Father commands. So whatever I say is what the Father told me to say.”
Ioan 12
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014
Maria Îi toarnă mir pe picioare
12 Cu şase zile înainte de Paşte, Isus a venit în Betania, unde(A) era Lazăr, care fusese mort şi pe care îl înviase din morţi. 2 Acolo, I-au(B) pregătit o cină. Marta slujea, iar Lazăr era unul din cei ce şedeau la masă cu El. 3 Maria(C) a luat un litru cu mir de nard curat, de mare preţ, a uns picioarele lui Isus şi I-a şters picioarele cu părul ei şi s-a umplut casa de mirosul mirului. 4 Unul din ucenicii Săi, Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon, care avea să-L vândă, a zis: 5 „De ce nu s-a vândut acest mir cu trei sute de lei şi să se fi dat săracilor?” 6 Zicea lucrul acesta nu pentru că purta grijă de săraci, ci pentru că era un hoţ şi, ca unul care ţinea(D) punga, lua el ce se punea în ea. 7 Dar Isus a zis: „Lasă-o în pace, căci ea l-a păstrat pentru ziua îngropării Mele. 8 Pe(E) săraci îi aveţi totdeauna cu voi, dar pe Mine nu Mă aveţi totdeauna.” 9 O mare mulţime de iudei au aflat că Isus era în Betania şi au venit acolo nu numai pentru Isus, ci ca să vadă şi pe Lazăr, pe(F) care-l înviase din morţi. 10 Preoţii cei mai de seamă(G) au hotărât să omoare şi pe Lazăr, 11 căci(H) din pricina lui mulţi iudei plecau de la ei şi credeau în Isus.
Intrarea lui Isus în Ierusalim
12 A doua zi(I), o gloată mare, care venise la praznic, cum a auzit că vine Isus în Ierusalim, 13 a luat ramuri de finic şi I-a ieşit în întâmpinare, strigând: „Osana(J)! Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului, Împăratul lui Israel!” 14 Isus a găsit(K) un măgăruş şi a încălecat pe el, după cum este scris: 15 „Nu(L) te teme, fiica Sionului; iată că Împăratul tău vine călare pe mânzul unei măgăriţe”. 16 Ucenicii Lui n-au(M) înţeles aceste lucruri de la început, dar(N), după ce a fost proslăvit Isus, şi-au(O) adus aminte că aceste lucruri erau scrise despre El şi că ei le împliniseră cu privire la El. 17 Toţi cei ce fuseseră împreună cu Isus, când chemase pe Lazăr din mormânt şi-l înviase din morţi, mărturiseau despre El. 18 Şi(P) norodul I-a ieşit în întâmpinare, pentru că aflase că făcuse semnul acesta. 19 Fariseii au zis deci între ei: „Vedeţi(Q) că nu câştigaţi nimic. Iată că lumea se duce după El!”
Isus vorbeşte de moartea Sa
20 Nişte(R) greci dintre cei ce se suiseră să se închine la praznic 21 s-au apropiat de Filip, care(S) era din Betsaida Galileii, l-au rugat şi au zis: „Domnule, am vrea să vedem pe Isus”. 22 Filip s-a dus şi a spus lui Andrei, apoi Andrei şi Filip au spus lui Isus. 23 Drept răspuns, Isus le-a zis: „A(T) sosit ceasul să fie proslăvit Fiul omului. 24 Adevărat, adevărat vă spun că, dacă grăuntele(U) de grâu care a căzut pe pământ nu moare, rămâne singur, dar dacă moare, aduce multă roadă. 25 Cine(V) îşi iubeşte viaţa o va pierde şi cine îşi urăşte viaţa în lumea aceasta o va păstra pentru viaţa veşnică. 26 Dacă Îmi slujeşte cineva, să Mă urmeze şi unde(W) sunt Eu, acolo va fi şi slujitorul Meu. Dacă Îmi slujeşte cineva, Tatăl îl va cinsti. 27 Acum(X), sufletul Meu este tulburat. Şi ce voi zice: ‘Tată, izbăveşte-Mă din ceasul acesta!’? Dar(Y) tocmai pentru aceasta am venit până la ceasul acesta! 28 Tată, proslăveşte Numele Tău!”Şi(Z) din cer, s-a auzit un glas care zicea: „L-am proslăvit şi-L voi mai proslăvi!” 29 Norodul, care stătea acolo şi care auzise glasul, a zis că a fost un tunet. Alţii ziceau: „Un înger a vorbit cu El!” 30 Isus a răspuns: „Nu pentru Mine s-a auzit glasul acesta(AA), ci pentru voi. 31 Acum are loc judecata lumii acesteia, acum stăpânitorul(AB) lumii acesteia va fi aruncat afară. 32 Şi după ce(AC) voi fi înălţat de pe pământ, voi atrage la Mine pe(AD) toţi oamenii.” 33 Vorbind(AE) astfel, arăta cu ce moarte avea să moară. 34 Norodul I-a răspuns: „Noi(AF) am auzit din Lege că Hristosul rămâne în veac. Cum dar zici Tu că Fiul omului trebuie să fie înălţat? Cine este acest Fiu al omului?” 35 Isus le-a zis: „Lumina mai este(AG) puţină vreme în mijlocul vostru. Umblaţi(AH) ca unii care aveţi lumina, ca să nu vă cuprindă întunericul; cine(AI) umblă în întuneric nu ştie unde merge. 36 Câtă vreme aveţi lumina printre voi, credeţi în lumină, ca să fiţi fii(AJ) ai luminii.” Isus le-a spus aceste lucruri, apoi a plecat şi S-a(AK) ascuns de ei.
Necredinţa iudeilor
37 Măcar că făcuse atâtea semne înaintea lor, tot nu credeau în El, 38 ca să se împlinească vorba pe care o spusese prorocul Isaia: „Doamne(AL), cine a dat crezare propovăduirii noastre şi cui a fost descoperită puterea braţului Domnului?” 39 De aceea nu puteau crede, pentru că Isaia a mai zis: 40 „Le-a(AM) orbit ochii şi le-a împietrit inima, ca să nu vadă cu ochii, să nu înţeleagă cu inima, să nu se întoarcă la Dumnezeu şi să-i vindec.” 41 Isaia a spus aceste(AN) lucruri când a văzut slava Lui şi a vorbit despre El. 42 Totuşi, chiar dintre fruntaşi, mulţi au crezut în El, dar de frica fariseilor(AO) nu-L mărturiseau pe faţă, ca să nu fie daţi afară din sinagogă. 43 Căci(AP) au iubit mai mult slava oamenilor decât slava lui Dumnezeu. 44 Iar Isus a strigat: „Cine(AQ) crede în Mine nu crede în Mine, ci în Cel ce M-a trimis pe Mine. 45 Şi cine(AR) Mă vede pe Mine vede pe Cel ce M-a trimis pe Mine. 46 Eu(AS) am venit ca să fiu o lumină în lume, pentru ca oricine crede în Mine să nu rămână în întuneric. 47 Dacă aude cineva cuvintele Mele şi nu le păzeşte, nu Eu(AT) îl judec, căci Eu n-am(AU) venit să judec lumea, ci să mântuiesc lumea. 48 Pe cine(AV) Mă nesocoteşte şi nu primeşte cuvintele Mele, are cine-l osândi: – Cuvântul(AW), pe care l-am vestit Eu, acela îl va osândi în ziua de apoi. 49 Căci Eu(AX) n-am vorbit de la Mine Însumi, ci Tatăl, care M-a trimis, El Însuşi Mi-a poruncit ce(AY) trebuie să spun şi cum trebuie să vorbesc. 50 Şi ştiu că porunca Lui este viaţa veşnică. De aceea, lucrurile pe care le spun, le spun aşa cum Mi le-a spus Tatăl.”
The Expanded Bible, Copyright © 2011 Thomas Nelson Inc. All rights reserved.
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.
