John 12
New American Standard Bible
Mary Anoints Jesus
12 (A)Therefore, six days before (B)the Passover, Jesus came to (C)Bethany where Lazarus was, whom Jesus had raised from the dead. 2 So they made Him a dinner there, and (D)Martha was serving; and Lazarus was one of those reclining at the table with Him. 3 (E)Mary then took a [a]pound of very expensive (F)perfume of pure nard, and anointed the feet of Jesus and wiped His feet with her hair; and the house was filled with the fragrance of the perfume. 4 But (G)Judas Iscariot, one of His disciples, the one who intended to [b]betray Him, *said, 5 “Why was this perfume not sold for three hundred [c]denarii and the proceeds given to poor people?” 6 Now he said this, not because he cared about the poor, but because he was a thief, and as he (H)kept the money box, he used to [d]steal from (I)what was put into it. 7 Therefore Jesus said, “Leave her alone, so that she may keep it [e]for (J)the day of My burial. 8 (K)For you always have the poor with you, but you do not always have Me.”
9 The (L)large crowd of the Jews then learned that He was there; and they came, not on account of Jesus only, but so that they might also see Lazarus, (M)whom He raised from the dead. 10 But the chief priests planned to put Lazarus to death also, 11 because (N)on account of him (O)many of the Jews were going away and were believing in Jesus.
The Triumphal Entry
12 On the next day, when (P)the large crowd that had come to (Q)the feast heard that Jesus was coming to Jerusalem, 13 they took the branches of the palm trees and went out to meet Him, and began shouting, “(R)Hosanna! Blessed is He who comes in the name of the Lord, indeed, the (S)King of Israel!” 14 Jesus, finding a young donkey, sat on it; as it is written: 15 “(T)Do not fear, daughter of Zion; behold, your King is coming, seated on a donkey’s colt.” 16 (U)These things His disciples did not understand at the first; but when Jesus (V)was glorified, then they remembered that these things were written of Him, and that they had done these things for Him. 17 So (W)the [f]people, who were with Him when He called Lazarus out of the tomb and raised him from the dead, continued to testify about Him. 18 (X)For this reason also the [g]people went to meet Him, (Y)because they heard that He had performed this [h]sign. 19 So the Pharisees said [i]to one another, “You see that you are not accomplishing anything; look, the world has gone after Him!”
Greeks Seek Jesus
20 Now there were some (Z)Greeks among those who were going up to worship at (AA)the feast; 21 these people then came to (AB)Philip, who was from (AC)Bethsaida of Galilee, and were making a request of him, saying, “Sir, we wish to see Jesus.” 22 Philip *came and *told (AD)Andrew; then Andrew and Philip *came and *told Jesus. 23 But Jesus *answered them by saying, “(AE)The hour has come for the Son of Man to (AF)be glorified. 24 Truly, truly I say to you, (AG)unless a grain of wheat falls into the earth and dies, it remains alone; but if it dies, it bears much fruit. 25 (AH)The one who loves his [j]life loses it, and the one who (AI)hates his [k]life in this world will keep it [l]to eternal life. 26 If anyone [m]serves Me, he must follow Me; and (AJ)where I am, there My servant will be also; if anyone [n]serves Me, the Father will (AK)honor him.
Jesus Foretells His Death
27 “(AL)Now My soul has become troubled; and what am I to say? ‘(AM)Father, save Me from (AN)this hour’? But for this purpose I came to this hour. 28 (AO)Father, glorify Your name.” Then a (AP)voice came out of heaven: “I have both glorified it, and will glorify it again.” 29 So the crowd who stood by and heard it were saying that it had thundered; others were saying, “(AQ)An angel has spoken to Him!” 30 Jesus responded and said, “(AR)This voice has not come for My sake, but for yours. 31 (AS)Now judgment is upon this world; now (AT)the ruler of this world will be cast out. 32 And I, if I (AU)am lifted up from the earth, will (AV)draw all people to Myself.” 33 Now He was saying this (AW)to indicate what kind of death He was going to die. 34 The crowd then answered Him, “We have heard from (AX)the Law that (AY)the [o]Christ is to remain forever; and how is it that You say, ‘The (AZ)Son of Man must be (BA)lifted up’? Who is this (BB)Son of Man?” 35 So Jesus said to them, “(BC)For a little while longer (BD)the Light is among you. (BE)Walk while you have the Light, so that darkness will not overtake you; also, the one who (BF)walks in the darkness does not know where he is going. 36 While you have the Light, (BG)believe in the Light, so that you may become (BH)sons of Light.”
These things Jesus proclaimed, and He went away and (BI)hid Himself from them. 37 But though He had performed so many [p]signs in their sight, they still were not believing in Him. 38 This happened so that the word of Isaiah the prophet which he spoke would be fulfilled: “(BJ)Lord, who has believed our report? And to whom has the arm of the Lord been revealed?” 39 For this reason they could not believe, for Isaiah said again, 40 “(BK)He has blinded their eyes and He (BL)hardened their heart, so that they will not see with their eyes and understand with their heart, and [q]be converted, and so I will not heal them.” 41 These things Isaiah said because (BM)he saw His glory, and (BN)he spoke about Him. 42 Nevertheless (BO)many, even of (BP)the rulers, believed in Him, but (BQ)because of the Pharisees they were not confessing Him, so that they would not be (BR)excommunicated from the synagogue; 43 (BS)for they loved the [r]approval of people rather than the [s]approval of God.
44 Now Jesus cried out and said, “(BT)The one who believes in Me, does not believe only in Me, but also in Him who sent Me. 45 And (BU)the one who sees Me sees Him who sent Me. 46 (BV)I have come as Light into the world, so that no one who believes in Me will remain in darkness. 47 If anyone hears My [t]teachings and does not keep them, I do not judge him; for (BW)I did not come to judge the world, but to save the world. 48 (BX)The one who rejects Me and does not [u]accept My [v]teachings has one who judges him: (BY)the word which I spoke. That will judge him on (BZ)the last day. 49 (CA)For I did not speak [w]on My own, but the Father Himself who sent Me (CB)has given Me a commandment as to what to say and what to speak. 50 And I know that (CC)His commandment is eternal life; therefore the things I speak, I speak (CD)just as the Father has told Me.”
Footnotes
- John 12:3 I.e., a Roman pound, about 12 oz. or 340 gm
- John 12:4 Or hand Him over
- John 12:5 The denarius was a day’s wages for a laborer
- John 12:6 Lit pilfer
- John 12:7 Or in view of
- John 12:17 Lit crowd
- John 12:18 Lit crowd
- John 12:18 I.e., confirming miracle
- John 12:19 I.e., as one group to another
- John 12:25 Lit soul
- John 12:25 Lit soul
- John 12:25 Or for
- John 12:26 Or is serving
- John 12:26 Or is serving
- John 12:34 I.e., Messiah
- John 12:37 I.e., confirming miracles
- John 12:40 Lit be turned; i.e., turn about
- John 12:43 Or honor
- John 12:43 Or honor
- John 12:47 Lit words
- John 12:48 Or receive
- John 12:48 Lit words
- John 12:49 Lit from Myself
Juan 12
Ang Pulong Sa Dios
Gibuboan ni Maria ug Pahumot ang Tiil ni Jesus
(Mat. 26:6-13; Mar. 14:3-9)
12 Unya, sa dihang unom na lang ka adlaw una moabot ang pista, miadto si Jesus sa Betania, sa lugar ni Lazaro nga iyang gibanhaw. 2 Nagaandam silag panihapon alang kang Jesus. Si Lazaro usa sa mga kauban ni Jesus nga nagkaon diha sa lamisa. Si Marta mao ang nagsilbi. 3 Unya si Maria mikuha ug mga tunga sa litrong mahalong pahumot nga gikan sa tanom nga nardo. Gibubo niya kini sa tiil ni Jesus. Pagkahuman gitrapohan niya sa iyang buhok. Ug nalukop ang tibuok balay sa kahumot niadtong pahumot. 4 Usa sa mga kauban ni Jesus didto mao si Judas Iscariote, nga mao ang magluib kaniya. Miingon si Judas, 5 “Ang bili nianang pahumot mga usa gayod ka tuig nga sweldo sa usa ka tawo. Nganong wala man kana ibaligya ug ang halin ipanghatag ngadto sa mga kabos?” 6 Gisulti niya kini, dili tungod kay nalooy siya sa mga kabos, kondili tungod kay kawatan siya. Siya mao ang nagakupot sa ilang kuwarta ug nagapangawkaw siya niini. 7 Apan miingon si Jesus, “Pasagdi siya! Ipatago lang kaniya ang nahibilin nga pahumot aron itagana sa akong lubong. 8 Ang mga kabos kanunay ninyong ikauban, apan ako dili ninyo kanunayng ikauban.”
Ang Plano nga Patyon si Lazaro
9 Daghang mga Judio ang nakabalita nga didto si Jesus sa Betania, busa nangadto sila didto. Nangadto sila dili lang tungod kang Jesus, kondili gusto usab nila nga makita si Lazaro nga iyang gibanhaw. 10 Busa giplano sa kadagkoan sa mga pari nga patyon usab si Lazaro, 11 kay tungod kaniya, daghan sa mga Judio ang namiya kanila ug nagtuo kang Jesus.
Ang Madaogon nga Pagsulod ni Jesus sa Jerusalem
(Mat. 21:1-11; Mar. 11:1-11; Luc. 19:28-40)
12 Pagkasunod adlaw, nabalitaan sa daghang mga tawo nga mitambong sa pista nga si Jesus nagpadulong na sa Jerusalem. 13 Busa nagkuha silag mga dahon sa palmera ug gitagbo nila si Jesus, ug naninggit, “Dayegon ta ang Dios! Gipanalanginan sa Ginoo ang iyang pinadala![a] Dayegon ta ang Hari sa Israel!” 14 Nakakaplag si Jesus ug usa ka nating asno ug iya kining gisakyan. Sa iyang gihimo natuman ang giingon sa Dios sa Kasulatan nga nagaingon:
15 “Kamo nga mga taga-Zion,
ayaw kamo kahadlok,
Tungod kay ang inyong hari nagaabot,
nga nagasakay sa nating asno.”[b]
16 Niadtong panahona, ang mga tinun-an ni Jesus wala pa makasabot kon unsa ang kahulogan niadtong mga nangahitabo. Apan sa dihang mibalik na si Jesus sa langit, ayha pa nila nahinumdoman nga ang gihimo niadtong mga tawo mao gayod diay ang nahisulat sa Kasulatan.
17 Daghang mga tawo ang nakakita sa pagtawag ug pagbanhaw ni Jesus kang Lazaro gikan sa iyang lubnganan. Ug kini nga mga tawo namalita sa nahitabo. 18 Busa daghang mga tawo ang misugat kang Jesus, tungod kay nabalitaan nila kadtong milagro nga iyang gibuhat. 19 Busa nagsultihanay ang mga Pariseo, “Tan-awa ninyo, ang tanang mga tawo nagsunod na kaniya. Wala na gayod kitay mahimo!”
May mga Griego nga Nangita kang Jesus
20 May mga Griego usab nga nangabot sa Jerusalem aron motambong sa pista ug mosimba sa Dios. 21 Nangadto sila kang Felipe nga taga-Betsaida. Kini nga dapit sakop sa Galilea. Miingon ang mga Griego, “Gusto unta namo nga makigkita kang Jesus.” 22 Gisultihan ni Felipe si Andres ug silang duha nangadto kang Jesus aron sultihan siya. 23 Miingon dayon si Jesus kanila, “Karon miabot na ang higayon nga mapasidunggan ang Anak sa Tawo. 24 Sultihan ko kamo sa tinuod, kon ang usa ka binhi dili ilubong sa yuta, kana magpabilin lang gayod nga usa ka binhi. Apan kon ilubong ug mamatay, motubo kini ug mamungag daghan.[c] 25 Ang tawo nga hilabihan ang paghigugma sa iyang kinabuhi kawad-an hinuon niini, apan ang dili manghinugon sa iyang kinabuhi tungod kanako makaangkon sa kinabuhi nga walay kataposan. 26 Si bisan kinsa nga buot mag-alagad kanako kinahanglan mosunod kanako, aron nga kon asa ako atua usab ang akong sulugoon. Ang tawo nga nagaalagad kanako pasidunggan sa Amahan.”
Misulti si Jesus bahin sa Iyang Kamatayon
27 Miingon pa gayod si Jesus, “Karon naglibog ako. Unsa ba ang akong isulti? Moingon ba ako sa Amahan nga dili na lang niya ako paantuson? Apan mao kini ang katuyoan sa akong pag-anhi dinhi, nga mag-antos sa mga kasakit niining panahona.” 28 Miingon dayon si Jesus sa Amahan, “Amahan, ipakita ang imong gahom sa mga tawo.” Ug dayon may tingog gikan sa langit nga nagaingon, “Gipakita ko na pinaagi kanimo, ug ipakita ko pa pag-usab.”
29 Ang mga tawo nga nanambong didto nakadungog sa maong tingog. Nagaingon sila, “Midalogdog!” Apan ang uban nagaingon, “Nakigsulti kaniya ang anghel!” 30 Apan miingon si Jesus kanila, “Gipadungog kadto sa Dios dili alang kanako kondili alang kaninyo. 31 Sukad karon hukman na niya ang mga tawo sa kalibotan. Ug malupig na niya si Satanas nga mao ang nagagahom niining kalibotan. 32 Ug kon bayawon na gani ako gikan sa yuta, paduolon ko ang tanang mga tawo ngari kanako.” 33 (Sa iyang pagsulti niadto, gisulti niya kon unsa nga matang sa kamatayon ang iyang pagaantuson.) 34 Mitubag ang mga tawo kaniya, “Sumala sa Kasugoan magakinabuhi ang Cristo sa walay kataposan. Busa nganong nagaingon ka man nga ang Anak sa Tawo kinahanglan nga mamatay? Kinsa man gayod kanang Anak sa Tawo nga imong gi-ingon?” 35 Gitubag sila ni Jesus, “Hapit nang mawala ang suga diha sa inyong taliwala. Busa samtang ania pa kini pagkinabuhi kamo diha niini nga suga, kay basin kon maabtan kamo sa kangitngit. Kay ang nagalakaw diha sa kangitngit dili makahibalo kon asa siya nagapadulong. 36 Busa tuohi ninyo ako nga mao ang suga samtang ania pa ako uban kaninyo, aron malamdagan ang inyong huna-huna.”[d]
Dili Motuo ang mga Judio kang Jesus
Human siya mosulti niadto milakaw siya ug mitago gikan kanila. 37 Bisan nakakita na gayod sila sa daghang mga milagro nga gipangbuhat ni Jesus, wala gihapon sila motuo kaniya. 38 Busa napamatud-an ang giingon ni Propeta Isaias:
“Ginoo, walay mituo sa among gibalita.
Wala sila masayod nga gipakita mo na kanila ang imong gahom.”[e]
39-40 Miingon pa gayod si Isaias:
“Gibutaan sila sa Dios aron dili sila makakita, ug gitakpan niya ang ilang mga huna-huna aron dili sila makasabot,
kay basin pag mobalik sila ngadto sa Dios ug ayohon niya sila.”[f]
Busa mao kini ang hinungdan kon nganong wala sila motuo kang Jesus. 41 Gisulti kadto ni Isaias tungod kay nakita niya ang gahom ni Jesus ug naghisgot siya mahitungod kaniya.
42 Apan bisan pa niana, daghang kadagkoan sa mga Judio ang mituo kang Jesus. Apan wala lang sila magpadayag sa ilang pagtuo tungod kay nahadlok sila nga dili na sila pasudlon sa mga Pariseo diha sa mga sinagoga sa mga Judio. 43 Kay gipalabi man nila ang pagdayeg sa mga tawo kaysa pagdayeg sa Dios.
Ang Pulong ni Jesus maoy Mohukom sa Tawo
44 Misulti si Jesus sa makusog, “Kon ang tawo magtuo kanako, dili lang ako ang iyang gituohan kondili nagatuo usab siya sa nagpadala kanako. 45 Ang nakakita kanako nakakita usab sa nagpadala kanako. 46 Mianhi ako dinhi sa kalibotan sa paglamdag sa huna-huna sa mga tawo, aron nga si bisan kinsa nga magtuo kanako dili magpabilin sa kangitngit. 47 Kon may nakadungog sa akong mga gipanudlo apan dili motuman niini, dili ako ang mohukom kaniya nga silotan. Kay wala ako moanhi dinhi sa kalibotan aron hukman ang mga tawo kondili aron luwason sila. 48 Adunay maghukom sa mga tawo nga nagasalikway kanako ug dili modawat sa akong mga gipanudlo; ang mga pulong nga akong gipanudlo mao ang maghukom kanila sa kataposang adlaw! 49 Kay ang akong mga gipanudlo dili gikan kanako kondili gikan sa Amahan nga nagpadala kanako. Siya mao ang nagsugo kanako kon unsa ang akong itudlo. 50 Ug nahibalo ako nga ang iyang mga sugo, nga iyang giingon kanako nga akong itudlo, nagahatag ug kinabuhi nga walay kataposan. Busa ginasulti ko kaninyo ang tanan nga iyang gipasulti kanako.”
Footnotes
- 12:13
Tan-awa usab ang Salmo 118:26. - 12:15
Tan-awa usab ang Zac. 9:9. - 12:24 Ang buot ipasabot ni Jesus nga siya susama niana, tungod kay kon mamatay na siya, daghan ang mahatagan ug bag-o nga kinabuhi.
- 12:36 aron malamdagan ang inyong huna-huna: sa literal, aron mahimo kamong mga anak sa kahayag.
- 12:38
Tan-awa usab ang Isa. 53:1. - 12:39-40
Tan-awa usab ang Isa. 6:10.
Ioan 12
Nouă Traducere În Limba Română
Ungerea lui Isus la Betania
12 Cu şase zile înainte de Paşte, Isus a venit în Betania, unde era Lazăr, cel pe care Isus îl înviase dintre cei morţi. 2 Au dat acolo o cină pentru El. Marta slujea, iar Lazăr era unul dintre cei ce mâncau la masă cu El. 3 Maria a luat o litră[a] de parfum de nard pur, foarte scump, a uns picioarele lui Isus şi I-a şters picioarele cu părul ei. Casa s-a umplut de mirosul parfumului. 4 Dar Iuda Iscarioteanul, unul dintre ucenicii Lui, cel care urma să-L trădeze, a zis:
5 – De ce nu s-a vândut acest parfum cu trei sute de denari[b], iar banii să fie daţi săracilor?
6 Spunea însă lucrul acesta nu pentru că-i păsa de cei săraci, ci pentru că era un hoţ şi, fiind cel care ţinea punga, fura el ce se punea în ea.
7 Isus i-a zis:
– Las-o în pace, pentru că ea l-a păstrat pentru[c] ziua îngropării Mele! 8 Căci pe săraci îi aveţi întotdeauna cu voi, dar pe Mine nu Mă aveţi întotdeauna.
9 O mare mulţime dintre iudei a aflat că El este acolo şi a venit nu numai pentru Isus, ci şi ca să-l vadă pe Lazăr, pe care El îl înviase dintre cei morţi.
10 Însă conducătorii preoţilor au plănuit să-l omoare şi pe Lazăr, 11 pentru că mulţi dintre iudei îi părăseau din cauza lui şi credeau în Isus.
Intrarea triumfală în Ierusalim
12 În ziua următoare, marea mulţime care venise la sărbătoare, auzind că Isus vine la Ierusalim, 13 a luat ramuri de palmieri şi I-a ieşit în întâmpinare. Ei strigau:
„Osana![d]
Binecuvântat este Cel Ce vine în Numele Domnului,[e]
Împăratul lui Israel!“
14 Isus a găsit un măgăruş şi a încălecat pe el, aşa cum este scris:
15 „Nu te teme, fiică a Sionului!
Iată că Împăratul tău vine,
călare pe mânzul unei măgăriţe!“[f]
16 Ucenicii Lui n-au înţeles aceste lucruri la început, dar când Isus a fost proslăvit şi-au adus aminte că aceste lucruri erau scrise despre El şi că ei le-au împlinit cu privire la El. 17 Mulţimea care fusese cu El când îl chemase pe Lazăr din mormânt şi-l înviase dintre cei morţi depunea mărturie în continuare. 18 Mulţimile L-au întâmpinat, pentru că auziseră că făcuse acest semn. 19 Fariseii au zis deci între ei: „Vedeţi că nu câştigaţi nimic! Iată că lumea se duce după El!“
Isus vorbeşte despre moartea Sa
20 Erau şi nişte greci[g] printre cei care se duseseră la sărbătoare ca să se închine. 21 Aceştia s-au dus la Filip, care era din Betsaida Galileii, şi l-au rugat zicând: „Domnule, dorim să-L vedem pe Isus!“ 22 Filip s-a dus şi i-a spus lui Andrei; apoi Andrei şi Filip s-au dus şi I-au spus lui Isus.
23 Isus le-a răspuns: „A venit ceasul ca Fiul Omului să fie proslăvit. 24 Adevărat, adevărat vă spun că, dacă bobul de grâu care cade în pământ nu moare, rămâne singur, dar dacă moare, aduce mult rod. 25 Cel ce-şi iubeşte viaţa, o va pierde, dar cel ce-şi urăşte[h] viaţa în lumea aceasta, o va păstra pentru viaţa veşnică. 26 Dacă Îmi slujeşte cineva, să Mă urmeze; şi unde sunt Eu, acolo va fi şi slujitorul Meu. Dacă-Mi slujeşte cineva, Tatăl îl va onora.
27 Acum, sufletul Meu este tulburat. Şi ce-ar trebui să spun? «Tată, salvează-Mă din ceasul acesta!»? Dar tocmai de aceea am venit până în ceasul acesta! 28 Tată, proslăveşte-Ţi Numele!“ Atunci a venit din cer un glas care a zis: „L-am proslăvit şi-l voi proslăvi din nou!“ 29 Mulţimea care stătea acolo şi care a auzit glasul, a zis că a fost un tunet. Alţii ziceau: „I-a vorbit un înger!“
30 Isus a zis:
– Nu pentru Mine s-a auzit glasul acesta, ci pentru voi! 31 Acum are loc judecata acestei lumi; acum va fi aruncat afară conducătorul acestei lumi. 32 Şi când voi fi înălţat de pe pământ, îi voi atrage la Mine pe toţi.
33 Spunea lucrul acesta pentru a arăta cu ce fel de moarte urma să moară.
34 Mulţimea I-a răspuns:
– Noi am auzit din Lege[i] că Cristosul rămâne în veac; cum de spui Tu că Fiul Omului trebuie să fie înălţat?! Cine este Acest Fiu al Omului?
35 Isus le-a zis:
– Lumina mai este încă puţină vreme în mijlocul vostru. Umblaţi cât timp aveţi Lumina, pentru ca nu cumva să vă cuprindă întunericul! Cel ce umblă în întuneric nu ştie unde se duce. 36 Cât timp aveţi Lumina, credeţi în Lumină, ca să deveniţi fii ai Luminii!
După ce a spus aceste lucruri, Isus a plecat şi S-a ascuns de ei.
Iudeii continuă în necredinţa lor
37 Dar, cu toate că făcuse atâtea semne înaintea lor, tot nu credeau în El, 38 ca să se împlinească cuvântul lui Isaia, profetul, care zice:
„Doamne, cine a crezut mesajul nostru?
Cui i-a fost descoperit braţul Domnului?“[j]
39 De aceea nu puteau crede, pentru că Isaia a mai zis:
40 „Le-a orbit ochii
şi le-a împietrit inima,
ca nu cumva să vadă cu ochii,
să înţeleagă cu inima, să se întoarcă la Mine şi să-i vindec!“
41 Isaia a spus aceste lucruri pentru că a văzut slava Lui şi a vorbit despre El.
42 Totuşi, chiar şi dintre conducători, mulţi au crezut în El, dar, din cauza fariseilor, nu mărturiseau aceasta[k], ca să nu fie daţi afară din sinagogă. 43 Căci au iubit mai mult slava oamenilor decât slava lui Dumnezeu.
44 Isus a strigat: „Cel ce crede în Mine, nu crede doar în Mine, ci în Cel Ce M-a trimis pe Mine, 45 iar cel ce Mă vede pe Mine Îl vede pe Cel Ce M-a trimis pe Mine! 46 Eu am venit ca lumină în lume, pentru ca oricine crede în Mine să nu rămână în întuneric. 47 Iar dacă aude cineva cuvintele Mele şi nu le păzeşte, nu Eu îl judec. Căci Eu n-am venit să judec lumea, ci să mântuiesc lumea. 48 Pe cel ce Mă respinge şi nu primeşte cuvintele Mele are cine să-l judece: Cuvântul pe care l-am spus Eu, acela îl va judeca în ziua de pe urmă. 49 Căci Eu n-am vorbit de la Mine Însumi, ci Cel Ce M-a trimis, Tatăl Însuşi, Mi-a dat poruncă ce să vorbesc şi ce să spun. 50 Şi ştiu că porunca Lui este viaţă veşnică. Prin urmare, lucrurile pe care Eu le spun, le spun aşa cum Mi le-a spus Tatăl.“
Footnotes
- Ioan 12:3 O litră măsura aproximativ 0,3 l
- Ioan 12:5 Plata obişnuită (vezi nota de la 6:7 pentru valoarea denarului) pentru mai mult de un an de zile, luând în calcul Sabatele şi sărbătorile, când nu se lucra
- Ioan 12:7 Sau: Las-o în pace, ca să-l păstreze pentru; sau: Las-o în pace! Să-l păstreze pentru
- Ioan 12:13 Expresie ebraică ce înseamnă Izbăveşte-ne, te rugăm!, expresie ce a devenit o exclamaţie de laudă folosită în închinare; (vezi Ps. 118:25)
- Ioan 12:13 Vezi Ps. 118:26
- Ioan 12:15 Vezi Zah. 9:9
- Ioan 12:20 Numiţi şi „temători de Dumnezeu“, neevrei atraşi de iudaism datorită monoteismului şi a moralei sale, oameni care se alăturau comunităţilor evreieşti din Diaspora; nu erau neapărat prozeliţi
- Ioan 12:25 În ideea că nu o iubeşte mai mult decât pe Dumnezeu (vezi Mc. 14:26 şi nota; Mt. 10:37)
- Ioan 12:34 Cu referire la întreg VT, nu doar la primele cinci cărţi ale lui Moise, deoarece aluziile sunt la texte ca Ps. 89:36; 110:4; Is. 9:7; Eze. 37:25; Dan. 7:14
- Ioan 12:38 Vezi Is. 53:1
- Ioan 12:42 Adică: nu mărturiseau că Isus este Cristosul (vezi 9:22)
New American Standard Bible®, Copyright © 1960, 1971, 1977, 1995, 2020 by The Lockman Foundation. All rights reserved.
Ang Pulong Sa Dios (Cebuano New Testament) Copyright © 1988, 2001 by International Bible Society® Used by Permission. All rights reserved worldwide.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.