Job 3
Douay-Rheims 1899 American Edition
3 After this Job opened his mouth, and cursed his day,
2 And he said:
3 Let the day perish wherein I was born, and the night in which it was said: A man child is conceived.
4 Let that day be turned into darkness, let not God regard it from above, and let not the light shine upon it.
5 Let darkness, and the shadow of death cover it, let a mist overspread it, and let it be wrapped up in bitterness.
6 Let a darksome whirlwind seize upon that night, let it not be counted in the days of the year, nor numbered in the months.
7 Let that night be solitary, and not worthy of praise.
8 Let them curse it who curse the day. who are ready to raise up a leviathan:
9 Let the stars be darkened with the mist thereof: let it expect light and not see it, nor the rising of the dawning of the day:
10 Because it shut not up the doors of the womb that bore me, nor took away evils from my eyes.
11 Why did I not die in the womb, why did I not perish when I came out of the belly?
12 Why received upon the knees? why suckled at the breasts?
13 For now I should have been asleep and still, and should have rest in my sleep.
14 With kings and consuls of the earth, who build themselves solitudes:
15 Or with princes, that possess gold, and All their houses with silver:
16 Or as a hidden untimely birth I should not be, or as they that being conceived have not seen the light.
17 There the wicked cease from tumult, and there the wearied in strength are at rest.
18 And they sometime bound together without disquiet, have not heard the voice of the oppressor.
19 The small and great are there, and the servant is free from his master.
20 Why is light given to him that is in misery, and life to them that are in bitterness of soul?
21 That look for death, and it cometh not, as they that dig for a treasure:
22 And they rejoice exceedingly when they have found the grave.
23 To a man whose way is hidden, and God hath surrounded him with darkness?
24 Before I eat I sigh: and as overflowing waters, so is my roaring:
25 For the fear which I feared hath come upon me: and that which I was afraid of, hath befallen me.
26 Have I not dissembled? have I not kept silence? have I not been quiet? and indignation is come upon me.
Iov 3
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014
Plângerea lui Iov
3 După aceea, Iov a deschis gura şi a blestemat ziua în care s-a născut.
2 A luat cuvântul şi a zis:
3 „Blestemată(A) să fie ziua în care m-am născut
şi noaptea care a zis: ‘S-a zămislit un copil de parte bărbătească!’
4 Prefacă-se în întuneric ziua aceea,
să nu Se îngrijească Dumnezeu de ea din cer
şi să nu mai strălucească lumina peste ea!
5 S-o cuprindă întunericul(B) şi umbra morţii,
nori groşi să vină peste ea
şi neguri de peste zi s-o înspăimânte!
6 Noaptea aceea! S-o acopere întunericul,
să piară din an,
să nu mai fie numărată între luni!
7 Da, stearpă să fie noaptea aceea, ducă-se veselia din ea!
8 Blestemată să fie de cei ce blestemă zilele,
de cei ce(C) ştiu să întărâte leviatanul[a]
9 să se întunece stelele din amurgul ei,
în zadar să aştepte lumina
şi să nu mai vadă genele zorilor zilei!
10 Căci n-a închis pântecele care m-a zămislit,
nici n-a ascuns suferinţa dinaintea ochilor mei.
11 De ce(D) n-am murit în pântecele mamei mele?
De ce nu mi-am dat sufletul la ieşirea din pântecele ei?
12 De ce am găsit genunchi(E) care să mă primească?
Şi ţâţe care să-mi dea lapte?
13 Acum aş fi culcat, aş fi liniştit,
aş dormi şi m-aş odihni
14 cu împăraţii şi cei mari de pe pământ,
care şi-au zidit falnice(F) morminte,
15 cu domnitorii care aveau aur
şi şi-au umplut casele cu argint.
16 Sau n-aş mai fi în viaţă,
aş fi ca o stârpitură(G) îngropată,
ca nişte copii care n-au văzut lumina!
17 Acolo nu te mai necăjesc cei răi,
acolo se odihnesc cei sleiţi de puteri.
18 Acolo cei puşi în lanţuri sunt lăsaţi toţi în pace,
nu mai aud(H) glasul asupritorului;
19 cel mai mic şi cel mare sunt totuna acolo,
şi robul scapă de stăpânul său.
20 Pentru ce dă(I) Dumnezeu lumină celui ce suferă
şi viaţă celor amărâţi(J) la suflet,
21 care aşteaptă(K) moartea şi nu vine;
măcar că o doresc mai mult decât o comoară(L),
22 care n-ar mai putea de bucurie
şi de veselie, dacă ar găsi mormântul?
23 Pentru ce, zic, dă El lumină omului care nu ştie încotro să meargă,
pe care îl îngrădeşte(M) Dumnezeu din toate părţile?
24 Suspinele îmi sunt hrana de toate zilele
şi jalea mi se varsă ca apa.
25 De ce mă tem, aceea mi se întâmplă;
de ce mi-e frică, de aceea am parte!
26 N-am nici linişte, nici pace, nici odihnă,
şi necazul dă peste mine.”
Footnotes
- Iov 3:8 Sau: crocodil.
Public Domain (Why are modern Bible translations copyrighted?)
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.
