14 Cuvântul Domnului spus lui Ieremia cu prilejul secetei: ² „Iuda jeleşte, cetăţile^(A) lui sunt pustiite, triste, posomorâte^(B) şi strigătele Ierusalimului se^(C) înalţă. ³ Cei mari trimit pe cei mici să aducă apă, dar cei mici, când se duc la fântâni, nu găsesc apă şi se întorc cu vasele goale: ruşinaţi^(D) şi roşiţi, îşi^(E) acoperă capul. ⁴ Pământul crapă, pentru că nu cade ploaie în ţară, şi plugarii, înşelaţi în nădejdea lor, îşi acoperă capul. ⁵ Chiar şi cerboaica de pe câmp naşte şi îşi părăseşte puii, pentru că nu găseşte verdeaţă. ⁶ Măgarii sălbatici^(F) stau pe locuri înalte şi pleşuve, trăgând aer ca nişte şerpi; li se topesc ochii, pentru că nu este iarbă.” ⁷ „Dacă nelegiuirile noastre mărturisesc împotriva noastră, lucrează pentru^(G) Numele Tău, Doamne! Căci abaterile noastre sunt multe, am păcătuit împotriva Ta. ⁸ Tu, care eşti nădejdea^(H) lui Israel, Mântuitorul lui la vreme de nevoie, pentru ce să fii ca un străin în ţară, ca un călător care intră doar să petreacă noaptea în ea? ⁹ De ce să fii ca un om încremenit, ca un viteaz care^(I) nu ne poate ajuta? Şi totuşi Tu eşti în mijlocul^(J) nostru, Doamne, şi Numele Tău este chemat peste noi. De aceea nu ne părăsi!” ¹⁰ Iată ce spune Domnul despre poporul acesta: „Le place^(K) să alerge încoace şi încolo. Nu-şi cruţă picioarele, de aceea Domnul n-are plăcere de ei; acum Îşi aduce^(L) aminte de nelegiuirile lor şi le pedepseşte păcatele!” ¹¹ Şi Domnul mi-a zis: „Nu mijloci^(M) pentru poporul acesta! ¹² Căci, chiar dacă vor^(N) posti, tot nu le voi asculta rugăciunile şi chiar dacă vor aduce^(O) arderi-de-tot şi jertfe de mâncare, nu le voi primi, ci vreau să-i nimicesc^(P) cu sabia, cu foametea şi cu ciuma.” ¹³ Eu am^(Q) răspuns: „Ah, Doamne Dumnezeule! Iată că prorocii lor le zic: ‘Nu veţi vedea sabie şi nu veţi avea foamete, ci Domnul vă va da în locul acesta o pace trainică’.” ¹⁴ Dar Domnul mi-a răspuns: „Prorocii lor prorocesc^(R) minciuni în Numele Meu; Eu nu i-am^(S) trimis, nu le-am dat poruncă şi nu le-am vorbit, ci ei vă prorocesc nişte vedenii mincinoase, prorociri deşarte, înşelătorii şi închipuiri scoase din inima lor. ¹⁵ De aceea aşa vorbeşte Domnul despre prorocii care, măcar că nu i-am trimis Eu, prorocesc totuşi în Numele Meu şi^(T) zic: ‘Nu va fi nici sabie, nici foamete în ţara aceasta’. Prorocii aceştia vor pieri ucişi de sabie şi de foamete! ¹⁶ Iar aceia cărora le prorocesc ei vor fi întinşi pe uliţele Ierusalimului de foamete şi sabie; nu va avea cine să-i îngroape^(U), nici pe ei, nici pe nevestele lor, nici pe fiii lor, nici pe fiicele lor; voi turna astfel răutatea lor asupra lor.” ¹⁷ „Spune-le lucrul acesta: ‘Îmi varsă lacrimi^(V) ochii zi şi noapte şi nu se opresc. Căci fecioara^(W), fiica poporului meu, este greu lovită cu o rană foarte usturătoare. ¹⁸ Dacă ies la câmp^(X), dau peste oameni străpunşi de sabie. Dacă intru în cetate, dau peste nişte fiinţe sleite de foamete; chiar şi prorocul şi preotul cutreieră ţara, fără să ştie unde merg.’” ¹⁹ „Ai lepădat^(Y) Tu de tot pe Iuda şi a urât sufletul Tău atât de mult Sionul? Pentru ce ne loveşti aşa, că^(Z) nu mai este nicio vindecare pentru noi? Trăgeam^(AA) nădejde de pace, şi nu vine nimic bun; aşteptam o vreme de vindecare, şi nu-i decât groază! ²⁰ Doamne, ne recunoaştem răutatea noastră şi nelegiuirea părinţilor noştri, căci am păcătuit^(AB) împotriva Ta. ²¹ Pentru Numele Tău, nu nesocoti, nu necinsti scaunul de domnie al slavei Tale! Nu uita^(AC), nu rupe legământul Tău cu noi! ²² Este^(AD) oare printre idolii^(AE) neamurilor vreunul care să aducă ploaie? Sau poate cerul să dea ploaie? Nu dai^(AF) Tu ploaie, Doamne, Dumnezeul nostru? Noi nădăjduim în Tine, căci Tu ai făcut toate aceste lucruri!”