1 Cuvintele lui Ieremia, fiul lui Hilchia, unul dintre preoţii din Anatot, din teritoriul lui Beniamin.

Chemarea lui Ieremia

⁴ Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis:

⁶ Eu am răspuns:

– Ah, Stăpâne Doamne, eu nu ştiu să vorbesc, căci sunt doar un copil!

⁷ Însă Domnul mi-a zis:

– Nu spune că eşti un copil, căci vei merge la toţi aceia la care te voi trimite şi le vei spune tot ce-ţi voi porunci. ⁸ Nu te teme de ei, căci Eu sunt cu tine ca să te scap, zice Domnul.

⁹ Apoi Domnul Şi-a întins mâna, mi-a atins gura şi mi-a zis:

– Iată, pun cuvintele Mele în gura ta. ¹⁰ Astăzi te pun peste neamuri şi peste regate ca să smulgi şi să dărâmi, să distrugi şi să nimiceşti, să zideşti şi să plantezi.

¹¹ Cuvântul Domnului a venit la mine şi m-a întrebat:

– Ce vezi, Ieremia?

– Văd un toiag din lemn de migdal, i-am răspuns eu.

¹² – Ai văzut bine, mi-a zis Domnul, căci Eu veghez^[b] ca să împlinesc Cuvântul Meu.

¹³ Cuvântul Domnului a venit la mine a doua oară şi mi-a zis:

– Ce vezi?

– Văd un cazan clocotind, care se revarsă dinspre nord, i-am răspuns eu.

¹⁴ – Dinspre nord va izbucni dezastrul peste toţi cei ce locuiesc în ţară, mi-a zis Domnul. ¹⁵ Căci iată, voi chema toate clanurile regatelor din nord, zice Domnul.