Prejudecăţile şi Legea împărătească

2 Fraţii mei, să nu aveţi o atitudine părtinitoare în credinţa voastră în Domnul nostru slăvit Isus Cristos! ² Căci dacă intră în adunarea^[a] voastră un om care poartă un inel de aur şi o haină strălucitoare, şi intră şi un sărac, îmbrăcat într-o haină murdară, ³ iar voi îi daţi atenţie celui ce poartă haina strălucitoare şi-i spuneţi: „Ia loc aici, te rog!“, pe când celui sărac îi spuneţi: „Stai acolo!“ sau „Stai la picioarele mele!“, ⁴ oare nu faceţi voi deosebire între voi şi nu deveniţi astfel judecători cu gânduri rele?

⁵ Ascultaţi, fraţii mei preaiubiţi! Nu i-a ales oare Dumnezeu pe săracii acestei lumi ca să fie bogaţi în credinţă şi moştenitori ai Împărăţiei^[b] pe care le-a promis-o celor ce-L iubesc? ⁶ Însă voi l-aţi înjosit pe cel sărac! Oare nu cei bogaţi vă asupresc şi vă târăsc prin tribunale? ⁷ Oare nu ei defăimează Numele bun care este chemat peste voi? ⁸ Dacă împliniţi Legea împărătească, potrivit cu Scriptura: „Să-l iubeşti pe semenul tău ca pe tine însuţi“^[c], bine faceţi. ⁹ Dar dacă daţi dovadă de părtinire, săvârşiţi un păcat şi sunteţi condamnaţi de Lege ca unii care încălcaţi Legea. ¹⁰ Căci oricine păzeşte întreaga Lege, dar încalcă o singură poruncă, se face vinovat de toate. ¹¹ Căci Cel Ce a spus: „Să nu comiţi adulter!“^[d] a spus şi: „Să nu ucizi!“^[e]. Aşadar, dacă nu comiţi adulter, dar ucizi, ai devenit unul care încalcă Legea! ¹² Vorbiţi şi purtaţi-vă ca unii care urmează să fie judecaţi de legea libertăţii.