9 Totuşi întunericul^(A) nu va împărăţi veşnic pe pământul în care acum este necaz. După cum în vremurile^(B) trecute a acoperit cu ocară ţara lui Zabulon şi ţara lui Neftali, în^(C) vremurile viitoare va acoperi cu slavă ţinutul de lângă mare, ţara de dincolo de Iordan, Galileea neamurilor. ² Poporul^(D), care umbla în întuneric, vede o mare lumină; peste cei ce locuiau în ţara umbrei morţii răsare o lumină. ³ Tu înmulţeşti poporul, îi dai mari bucurii, şi el se bucură înaintea Ta, cum se bucură la seceriş, cum se veseleşte la^(E) împărţirea prăzii. ⁴ Căci jugul care apăsa asupra lui, toiagul^(F) care-i lovea spinarea, nuiaua celui ce-l asuprea, le-ai sfărâmat, ca în ziua lui Madian^(G). ⁵ Căci orice încălţăminte purtată în învălmăşeala luptei şi orice haină de război tăvălită în sânge vor^(H) fi aruncate în flăcări, ca să fie arse de foc. ⁶ Căci^(I) un Copil ni S-a născut, un Fiu^(J) ni s-a dat şi domnia^(K) va fi pe umărul Lui; Îl vor numi: Minunat^(L), Sfetnic, Dumnezeu^(M) tare, Părintele veşniciilor, Domn^(N) al păcii. ⁷ El va face ca domnia Lui să crească şi o pace fără^(O) sfârşit va da scaunului de domnie al lui David şi împărăţiei lui, o va întări şi o va sprijini prin judecată şi neprihănire, de acum şi-n veci de veci. Iată ce va face râvna^(P) Domnului oştirilor.

Împotriva lui Israel

⁸ Domnul trimite un cuvânt împotriva lui Iacov: cuvânt care cade asupra lui Israel. ⁹ Tot poporul va avea cunoştinţă de el, Efraim şi locuitorii Samariei, care spun cu mândrie şi îngâmfare: ¹⁰ „Au căzut nişte cărămizi, dar vom zidi cu pietre cioplite, au fost tăiaţi nişte smochini din Egipt, dar îi vom înlocui cu cedri.” ¹¹ De aceea Domnul va ridica împotriva lor pe vrăjmaşii lui Reţin şi va stârni pe vrăjmaşii lor: ¹² pe sirienii de la răsărit, pe filistenii de la apus, şi vor mânca pe Israel cu gura plină; cu^(Q) toate acestea, mânia Lui nu se potoleşte şi mâna Lui este tot întinsă. ¹³ Căci nici poporul^(R) nu se întoarce la Cel ce-l loveşte şi nu caută pe Domnul oştirilor. ¹⁴ De aceea Domnul va smulge din Israel capul şi coada, ramura de finic şi trestia, într-o^(S) singură zi. ¹⁵ (Bătrânul şi dregătorul sunt capul, şi prorocul care învaţă pe oameni minciuni este coada.) ¹⁶ Cei ce povăţuiesc^(T) pe poporul acesta îl duc în rătăcire şi cei ce se lasă povăţuiţi de ei sunt pierduţi. ¹⁷ De aceea nici Domnul n-ar putea să se bucure de tinerii^(U) lor, nici să aibă milă de orfanii şi văduvele lor, căci toţi^(V) sunt nişte nelegiuiţi şi nişte răi şi toate gurile lor spun mişelii. Cu toate^(W) acestea, mânia Lui nu se potoleşte şi mâna Lui este tot întinsă. ¹⁸ Căci răutatea arde^(X) ca un foc, care mănâncă mărăcini şi spini, aprinde desişul pădurii, din care se înalţă stâlpi de fum. ¹⁹ De mânia Domnului oştirilor, ţara parcă ar fi aprinsă^(Y) şi poporul este ca ars de foc; nimeni^(Z) nu cruţă pe fratele său, ²⁰ fiecare jefuieşte în dreapta şi rămâne flămând, mănâncă în stânga şi^(AA) nu se satură. La urmă îşi mănâncă fiecare^(AB) carnea braţului său: ²¹ Manase mănâncă pe Efraim, Efraim pe Manase şi amândoi, împreună, pe Iuda. Cu toate^(AC) acestea, mânia Lui nu se potoleşte şi mâna Lui este tot întinsă.