17 Cu siguranţă, spre binele meu
    am trecut prin această amărăciune,
căci Tu, în dragostea Ta, mi-ai păzit viaţa
    de groapa nimicirii,
aruncând înapoia Ta
    toate păcatele mele.
18 Într-adevăr, Locuinţa Morţilor nu-Ţi poate mulţumi,
    Moartea nu Te poate lăuda,
iar cei ce se coboară în groapă
    nu pot nădăjdui în credincioşia Ta,
19 ci cel viu, cel viu Te laudă,
    aşa cum fac şi eu azi.
Taţii îşi învaţă copiii despre credincioşia Ta

Read full chapter