Ai prefăcut cetatea într-un morman de moloz,
    citadela într-o ruină.
Fortăreaţa străinilor nu mai e o cetate;
    ea nu va mai fi niciodată rezidită.
De aceea popoarele puternice Te vor slăvi;
    cetăţile neamurilor de temut se vor teme de Tine.
Căci Tu ai fost un refugiu pentru cel sărman,
    un refugiu pentru cel nevoiaş în necazul său,
un adăpost în furtună
    şi o umbră în mijlocul caniculei,
atunci când suflarea asupritorilor
    lovea ca furtuna într-un zid

Read full chapter