Isaia 23-28
Nouă Traducere În Limba Română
Profeţie împotriva Tirului
23 O profeţie cu privire la Tir.
„Văitaţi-vă, corăbii de Tarşiş[a],
căci fortăreaţa şi portul vă sunt distruse!
Din Chitim[b] au primit această veste.
2 Tăceţi, locuitori ai ţărmului,
precum şi voi, negustori din Sidon,
care v-aţi îmbogăţit din negoţul pe mare!
3 Străbătând ape multe,
grânele erau aduse din Şihor;[c]
secerişul Nilului era venitul Tirului,
acesta devenind locul de negoţ al neamurilor.
4 Să-ţi fie ruşine, Sidon, fortăreaţă a mării!
Căci marea a vorbit astfel:
«N-am avut dureri, nici n-am născut;
n-am îngrijit băieţi, nici n-am crescut fete.»
5 Când va ajunge vestea în Egipt,
se vor îngrozi de cele auzite despre Tir.
6 Treceţi spre Tarşiş!
Văitaţi-vă, locuitori ai ţărmului!
7 Aceasta să fie, oare, cetatea voastră plină de veselie,
cetatea întemeiată din vremuri străvechi,
ai cărei paşi
au dus-o până departe, întemeind colonii?
8 Cine a plănuit aceasta împotriva Tirului,
împotriva celui ce oferea coroane,
ai cărui negustori erau prinţi,
ai cărui comercianţi erau cei mai onoraţi de pe pământ?
9 Domnul Oştirilor a plănuit aceasta –
pentru a zdrobi mândria a tot ce este glorios,
pentru a-i umili pe toţi cei onoraţi de pe pământ.
10 Cultivă-ţi[d] ţara, ca malul Nilului,
fiică a Tarşişului,
căci port nu mai ai!
11 Domnul Şi-a întins mâna peste mare
şi a făcut împărăţiile să se cutremure.
Cu privire la Canaan[e], a poruncit
să-i fie distruse fortăreţele.
12 El a zis: «Nu te vei mai bucura,
o, fecioară asuprită, fiică a Sidonului!
Ridică-te şi du-te în Chitim,
însă nici măcar acolo nu vei avea odihnă!»
13 Priviţi la ţara caldeenilor[f],
la un popor care nu mai este!
Asirienii au făcut din ea un loc pentru animalele sălbatice.
Şi-au ridicat turnurile de asalt,
i-au jefuit palatele
şi au făcut din ea o ruină.
14 Văitaţi-vă, corăbii de Tarşiş,
căci fortăreaţa voastră este distrusă!
15 Din ziua aceea Tirul va fi uitat pentru şaptezeci de ani – timpul vieţii unui împărat. Iar la sfârşitul celor şaptezeci de ani, Tirului i se va întâmpla ca prostituatei din cântec:
16 «Ia lira şi străbate cetatea,
prostituată care ai fost uitată!
Cântă iscusit, cântă-ţi cântecul de mai multe ori,
astfel încât să-şi aducă aminte de tine!»
17 Când se vor încheia cei şaptezeci de ani, Domnul va vizita Tirul. Cetatea se va întoarce la câştigul ei şi se va prostitua cu toate împărăţiile de pe faţa pământului. 18 Profitul şi plata ei însă vor fi puse deoparte pentru Domnul. Acestea nu vor fi nici adunate, nici păstrate, ci câştigul ei va asigura hrană din belşug şi haine frumoase pentru cei ce trăiesc înaintea Domnului.“
Judecată asupra întregului pământ
24 „Iată! Domnul este pe cale să pustiască pământul,
să facă din el o pustie;
va face din suprafaţa sa o ruină
şi-i va împrăştia locuitorii.
2 La fel i se va întâmpla preotului, ca poporului,
stăpânului, ca sclavului său,
stăpânei, ca slujnicei ei,
celui ce vinde, ca celui ce cumpără,
celui ce împrumută, ca celui ce ia cu împrumut
şi celui ce i se datorează, ca datornicului.
3 Pământul va fi în întregime pustiit
şi jefuit,
căci Domnul a rostit acest cuvânt.
4 Pământul se usucă şi se ofileşte,
lumea suferă şi se veştejeşte,
iar conducătorii popoarelor lumii suferă şi ei.
5 Pământul este pângărit de propriii săi locuitori,
care au încălcat legile, au nesocotit poruncile
şi au rupt legământul cel veşnic.
6 De aceea un blestem devorează pământul,
iar locuitorii lui îşi ispăşesc vina;
de aceea sunt mistuiţi locuitorii pământului,
doar câţiva fiind cruţaţi.
7 Mustul se usucă, iar viţa-de-vie se veştejeşte;
toţi cei cu inima veselă suspină.
8 Veselia tamburinelor a încetat,
zgomotul celor ce petrec s-a oprit,
bucuria lirei s-a sfârşit.
9 Nu se mai bea vin cântând,
iar băutura tare este amară pentru cei ce o beau.
10 Cetatea pustie stă dărâmată;
toate casele sunt închise, nimeni nu poate intra.
11 Pe străzi ei strigă după vin;
orice bucurie s-a dus
şi veselia a fost izgonită din ţară.
12 Cetatea e lăsată în ruine,
iar poarta îi este sfărâmată.
13 Pe întinderea pământului
şi în mijlocul popoarelor
va fi ca atunci când se scutură măslinul,
ca atunci când rămân câţiva ciorchini după culesul viei.
14 Ei îşi înalţă glasurile,
strigă de bucurie
şi aclamă, dinspre apus,
măreţia Domnului.
15 De aceea voi, cei din răsărit,
daţi cinste Domnului!
Cei de pe insulele mării,
slăviţi Numele Domnului,
Dumnezeul lui Israel!
16 De la marginile pământului
auzim cântându-se:
«Slavă Celui Drept!»
Eu însă zic: «Mă doare sufletul! Mă doare sufletul!
Vai de mine!
Înşelătorii înşală,
înşelătorii înşală cu viclenie!»
17 Groaza, groapa şi cursa te aşteaptă,
locuitor al pământului!
18 Oricine va fugi la zgomotul groazei
va cădea în groapă
şi oricine va ieşi din groapă
va fi prins în cursă.
Căci stăvilarele din înălţime sunt deschise
şi temeliile pământului se cutremură.
19 Pământul este făcut fărâme,
pământul este rupt în bucăţi,
pământul este zguduit cu putere.
20 Pământul se clatină ca un om beat,
se leagănă ca o colibă în vânt.
Păcatul răzvrătirii sale îl apasă atât de greu,
încât se prăbuşeşte şi nu se mai ridică din nou.
21 În ziua aceea Domnul va pedepsi
în înălţimi, oştirea cerului,
iar pe pământ, pe împăraţii pământului.
22 Vor fi adunaţi împreună,
ca prizonierii, într-o groapă.
Vor fi închişi într-o închisoare
şi, după multe zile, vor fi pedepsiţi.
23 Atunci luna va fi umilită
şi soarele făcut de ruşine,
pentru că Domnul Oştirilor va domni
pe muntele Sion şi în Ierusalim,
înaintea bătrânilor Săi, în slavă.
Laudă pentru eliberarea de sub opresiune
25 O, Doamne, Tu eşti Dumnezeul meu!
Te voi înălţa şi Îţi voi lăuda Numele,
căci ai făcut lucruri minunate,
lucruri plănuite demult, care s-au împlinit cu credincioşie.
2 Ai prefăcut cetatea într-un morman de moloz,
citadela într-o ruină.
Fortăreaţa străinilor nu mai e o cetate;
ea nu va mai fi niciodată rezidită.
3 De aceea popoarele puternice Te vor slăvi;
cetăţile neamurilor de temut se vor teme de Tine.
4 Căci Tu ai fost un refugiu pentru cel sărman,
un refugiu pentru cel nevoiaş în necazul său,
un adăpost în furtună
şi o umbră în mijlocul caniculei,
atunci când suflarea asupritorilor
lovea ca furtuna într-un zid
5 şi ca arşiţa soarelui într-un loc uscat.
Tu aduci la tăcere zarva străinilor
şi, aşa cum căldura este domolită de umbra unui nor,
tot astfel şi cântarea asupritorilor încetează.
6 Domnul Oştirilor va pregăti
pe muntele acesta,
pentru toate popoarele,
un ospăţ cu cărnuri grase,
un ospăţ cu vinuri bune –
cărnuri pline de măduvă
şi vinuri din cele mai bune.
7 Pe muntele acesta El va nimici
vălul care acoperă toate popoarele,
învelitoarea aruncată peste toate neamurile.
8 El va înghiţi moartea pentru totdeauna.
Stăpânul Domn va şterge lacrimile de pe toate feţele
şi va îndepărta de pe tot pământul ocara poporului Său,
căci Domnul a vorbit.
9 În ziua aceea se va zice:
«Priviţi! Acesta este Dumnezeul nostru!
Am nădăjduit în El, şi El ne-a mântuit!
Acesta este Domnul în Care ne-am pus nădejdea!
Să fim veseli şi să ne bucurăm în mântuirea Sa!»
10 Mâna Domnului se va odihni pe muntele acesta.
Moabiţii însă vor fi călcaţi de El în picioare[g],
aşa cum este călcat în picioare paiul în bălegar.
11 Îşi vor întinde mâinile în mijlocul lui,
cum îşi întinde înotătorul mâinile să înoate;
mândria lor va fi doborâtă
în ciuda dibăciei[h] mâinilor lor.
12 El va dărâma fortificaţiile înalte ale zidurilor tale,
le va doborî
şi le va arunca la pământ,
chiar în ţărână.
Cântecul de biruinţă al lui Iuda
26 În ziua aceea, în ţara lui Iuda se va cânta acest cântec:
«Avem o cetate puternică!
Dumnezeu a făcut mântuire
din zidurile şi meterezele ei!
2 Deschide-ţi porţile
ca să poată intra neamul cel drept,
neamul ce păzeşte credinţa!
3 Celui cu mintea statornică
Tu îi asiguri pacea – da, pacea,
căci se încrede în Tine.
4 Încredeţi-vă în Domnul pentru totdeauna,
pentru că în Domnul, da, în Domnul, aveţi o stâncă veşnică!
5 Căci El i-a umilit pe cei ce locuiesc pe înălţimi,
a doborât cetatea cea îngâmfată;
a doborât-o la pământ,
a aruncat-o în ţărână.
6 Ea este călcată în picioare, de picioarele celui asuprit,
şi strivită sub paşii celor nevoiaşi.
7 Calea celui drept este netedă,
cărarea celui drept pe care Tu o netezeşti este dreaptă.
8 Da, Doamne, umblând pe cărarea poruncilor[i] Tale,
Te aşteptăm!
Numele Tău şi aducerea-aminte despre Tine
sunt dorinţa sufletului nostru.
9 Sufletul meu tânjeşte după Tine noaptea
şi duhul dinăuntrul meu Te caută dis-de-dimineaţă,
căci atunci când judecăţile Tale sunt pe pământ,
locuitorii lumii învaţă dreptatea.
10 Chiar dacă celui rău i se arată îndurare,
el tot nu învaţă dreptatea;
tot nedrept se poartă chiar într-o ţară unde domneşte dreptatea,
nerecunoscând măreţia Domnului.
11 Doamne, mâna Ta este ridicată,
dar ei n-o văd.
Lasă-i să-Ţi vadă râvna pentru poporul Tău şi să li se facă ruşine!
Lasă ca focul pregătit pentru duşmanii Tăi să-i mistuie!
12 Dar nouă, Doamne, Tu ne vei da pacea,
căci tot ce am realizat, Tu ai făcut pentru noi.
13 Doamne, Dumnezeul nostru, şi alţi stăpâni în afară de Tine au domnit peste noi,
dar noi recunoaştem doar Numele Tău.
14 Acei morţi nu se mai întorc la viaţă,
spiritele lor nu se vor mai ridica,
căci i-ai pedepsit, i-ai nimicit
şi le-ai şters toată pomenirea.
15 Tu, Doamne, ai înmulţit neamul;
ai înmulţit neamul şi ai lărgit toate hotarele ţării.
Meriţi să fii slăvit!
16 Doamne, ei Te-au căutat
când erau în necaz;
când îi disciplinai,
ei îşi revărsau tânguirea înaintea Ta.[j]
17 Ca o femeie însărcinată şi gata să nască,
care se zvârcoleşte şi ţipă în durerile ei,
aşa eram noi înaintea Ta, Doamne.
18 Am purtat în pântece copii, ne-am zvârcolit în dureri,
dar am născut vânt.
Mântuirea n-am adus-o pe pământ
şi nu i-am născut pe locuitorii lumii.
19 Dar morţii tăi se vor întoarce la viaţă,
trupurile lor se vor ridica.
Treziţi-vă şi cântaţi de bucurie,
cei ce locuiţi în ţărână,
căci roua voastră este o rouă strălucitoare,
iar pământul îi va naşte pe cei ce au murit[k]!
20 Du-te, poporul Meu, intră în odăile tale
şi închide-ţi uşile după tine!
Ascunde-te pentru o scurtă vreme,
până trece indignarea!
21 Căci, iată! Domnul iese din locuinţa Sa
ca să-i pedepsească pe locuitorii pământului pentru nelegiuirea lor.
Pământul va arăta sângele vărsat pe el
şi nu îşi va mai ascunde ucişii.
Restaurarea lui Israel
27 În ziua aceea
Domnul va pedepsi,
cu sabia Sa aspră, mare şi puternică,
Leviatanul, şarpele fugar,
Leviatanul, şarpele încolăcit.
Va ucide monstrul Tanin din mare![l]
2 În ziua aceea
va exista o vie aleasă:
«Cântaţi despre ea!
3 Eu, Domnul, sunt veghetorul ei:
o ud tot timpul
şi o păzesc zi şi noapte,
pentru ca nimeni să nu-i facă rău.
4 Nu sunt mânios deloc.
Dar dacă voi găsi spini şi mărăcini,
voi mărşălui la luptă împotriva lor
şi îi voi arde pe toţi.
5 Afară doar dacă aceştia vor căuta ocrotirea Mea
şi vor urmări să se împace cu Mine;
da, să se împace cu Mine.»
6 În zilele care vin, Iacov va prinde rădăcină,
Israel va înflori, va da lăstari
şi va umple întreaga lume cu rod.
7 L-a lovit oare Domnul
cum i-a lovit pe cei ce-l loveau?
A fost el ucis
cum au fost ucişi cei ce-l ucideau?
8 Izgonindu-l[m], trimiţându-l în exil, Te-ai luptat cu el!
Cu suflarea Sa năprasnică l-a strămutat
în ziua când a suflat vântul de răsărit.
9 Prin urmare, astfel va fi ispăşită vina lui Iacov,
acesta va fi rodul deplin al îndepărtării păcatului său:
când El va face din toate pietrele altarelor
nişte pietre de var zdrobite în bucăţi,
nu vor mai rămâne în picioare nici aşerele[n] şi nici altarele pentru tămâiere.
10 Cetatea fortificată este pustie;
a ajuns o locuinţă abandonată şi pustiită ca un deşert.
Acolo pasc viţeii,
acolo se odihnesc
şi-i mănâncă ramurile.
11 Când ramurile i se usucă, sunt rupte,
iar femeile vin şi fac foc cu ele.
Fiindcă acesta este un popor fără minte,
Creatorul lor nu va avea milă de ei,
Făcătorul lor nu se va îndura de ei.
12 În ziua aceea Domnul va treiera de la cursul Eufratului[o] până la Râul Egiptului[p], iar voi, israeliţi, veţi fi adunaţi unul câte unul. 13 În ziua aceea o trâmbiţă mare va suna, iar cei ce au pierit în Asiria şi cei exilaţi în ţara Egiptului vor veni şi se vor închina Domnului pe muntele cel sfânt, în Ierusalim.
Judecată împotriva conducătorilor, preoţilor şi profeţilor corupţi
28 Vai de acea cunună, mândria beţivilor din Efraim,
şi de floarea ofilită, frumuseţea ei glorioasă,
aşezată pe culmea văii mănoase
a celor doborâţi de vin!
2 Iată, Stăpânul are pe cineva puternic şi tare!
Ca o furtună cu grindină, distrugătoare,
ca o ploaie torenţială şi ca un potop puternic,
o va trânti la pământ cu mâna sa.
3 Cununa mândră a beţivilor din Efraim
va fi călcată în picioare,
4 iar floarea ofilită, frumuseţea ei glorioasă,
aşezată pe culmea văii mănoase,
va fi ca o măslină coaptă înainte de vreme;
oricine o vede o înghite imediat ce pune mâna pe ea.
5 În ziua aceea Domnul Oştirilor
va fi o cunună glorioasă,
o ghirlandă frumoasă
pentru rămăşiţa poporului Său;
6 va fi un duh de dreptate
pentru cel ce stă pe scaunul de judecată
şi tărie
pentru cei ce alungă duşmanul din faţa porţilor.
7 Dar şi aceştia se clatină de vin
şi ameţesc din cauza băuturilor tari:
preot şi profet sunt ameţiţi de băuturi tari,
sunt înghiţiţi de vin;
sunt ameţiţi de băuturi tari,
se clatină când au vedenii
şi se împiedică atunci când judecă.
8 Toate mesele sunt pline de vomă,
nu este nici un loc care să nu fie murdar.
9 «Pe cine crede El că învaţă cunoaşterea?
Cui crede El că explică mesajul?
Unora înţărcaţi de curând?
Unora tocmai luaţi de la sân?
10 El dă poruncă peste poruncă, poruncă peste poruncă,
regulă după regulă, regulă după regulă,
puţin aici, puţin acolo[q].»
11 De aceea, prin buze încâlcite
şi într-o altă limbă,
va vorbi El acestui popor,
12 celor cărora le-a spus:
«Iată locul de odihnă!
Lăsaţi-l pe cel ostenit să se odihnească!
Aici este odihna!»
Dar ei n-au vrut să asculte.
13 De aceea pentru ei Cuvântul Domnului va fi:
«Poruncă peste poruncă, poruncă peste poruncă,
regulă peste regulă, regulă peste regulă
puţin aici, puţin acolo»,
pentru ca, mergând, să cadă pe spate,
să fie zdrobiţi, să fie prinşi în cursă şi capturaţi.
14 De aceea, ascultaţi Cuvântul Domnului,
batjocoritorilor,
voi care conduceţi acest popor
în Ierusalim!
15 Aţi zis:
«Am încheiat un legământ cu Moartea
şi cu Locuinţa Morţilor avem o înţelegere.
Urgia năvalnică va trece
fără să ne atingă,
căci ne-am făcut din minciună adăpost
şi din înşelăciune[r] ascunzătoare.»
16 De aceea aşa vorbeşte Stăpânul Domn:
«Iată, pun în Sion o Piatră,
o Piatră încercată,
o Piatră din capul unghiului, preţioasă,
o Temelie sigură!
Oricine crede în El nu se va fi făcut de ruşine[s].
17 Eu voi face din judecata dreaptă o funie de măsură
şi din dreptate o cumpănă.
Grindina îţi va mătura adăpostul făcut din minciună,
iar apele îţi vor inunda ascunzătoarea.
18 Legământul vostru cu Moartea va fi anulat,
iar înţelegerea voastră cu Locuinţa Morţilor va cădea.
Când va trece urgia năvalnică
veţi fi striviţi de ea.
19 Ori de câte ori va trece, vă va apuca,
căci va trece dimineaţă de dimineaţă,
zi de zi şi noapte de noapte!»
Înţelegerea acestui mesaj
nu va produce decât groază.
20 Căci patul e prea scurt să te întinzi pe el,
iar învelitoarea prea îngustă să te înfăşori cu ea.
21 Domnul Se va ridica cum a făcut-o pe muntele Peraţim;
se va mânia ca în valea Ghivon,
ca să-Şi facă lucrarea, lucrarea Sa neobişnuită;
ca să-Şi ducă la îndeplinire fapta, fapta Sa nemaipomenită.
22 Acum dar, nu mai batjocoriţi,
ori lanţurile vi se vor strânge mai tare,
fiindcă am auzit de la Stăpânul, Domnul Oştirilor,
o hotărâre de nimicire a întregii ţări.
23 Luaţi aminte şi ascultaţi glasul meu!
Fiţi atenţi şi ascultaţi rostirea mea!
24 Oare plugarul ară tot anul pentru a semăna?
Oare tot anul brăzdează şi grăpează pământul?
25 Când i-a netezit suprafaţa,
oare nu împrăştie apoi mărar, nu seamănă chimion?
Nu plantează grâul în rânduri[t],
orzul în parcela lui[u]
şi secara albă drept margine?
26 Dumnezeul lui îl instruieşte în felul acesta.
Da, El îi dă învăţătură!
27 Mărarul nu se treieră cu treierătoarea,
nici chimionul nu se calcă cu tăvălugul,
ci mărarul se bate cu un băţ,
iar chimionul cu o nuia.
28 Grânele sunt zdrobite,
dar nu se treieră veşnic.
Roata carului de treierat trece peste ele,
dar caii nu le zdrobesc.
29 Şi lucrul acesta vine tot de la Domnul Oştirilor,
Care este minunat în sfat şi măreţ în înţelepciune.
Footnotes
- Isaia 23:1 Vezi nota de la 2:16; şi în v. 14
- Isaia 23:1 Cipru; şi în v. 12
- Isaia 23:3 TM; Q: Sidon, / care v-aţi trimis mesagerii / 3 să străbată ape multe. / Grânele erau aduse din Şihor,
- Isaia 23:10 Q, câteva mss LXX; TM: străbate-ţi
- Isaia 23:11 Este vorba mai exact despre Fenicia (teritoriul, în linii mari, al Libanului de astăzi)
- Isaia 23:13 babilonienilor
- Isaia 25:10 Sau: vor fi călcaţi în picioare acolo unde se află
- Isaia 25:11 Sensul termenului în ebraică este nesigur
- Isaia 26:8 Sau: judecăţilor
- Isaia 26:16 Sensul versului în ebraică este nesigur
- Isaia 26:19 Sensul în ebraică al celor două versuri este nesigur
- Isaia 27:1 În mitologia canaanită, personaje mitice ca Leviatan (monstru mitic marin), Tanin (monstrul sau balaurul marin) reprezintă haosul, răzvrătindu-se împotriva zeului suprem, care reprezintă ordinea
- Isaia 27:8 Sensul termenului în ebraică este nesigur; LXX: Prin război
- Isaia 27:9 Vezi nota dela 17:8
- Isaia 27:12 Lit.: râului
- Isaia 27:12 Modernul Wadi el-Arish, în NE Sinaiului, sau chiar braţul răsăritean al Deltei Nilului
- Isaia 28:10 Ebr.: ţav laţav, ţav laţav; qav laqav, qav laqav; zeer şam, zeer şam; sensul în ebraică al acestor cuvinte este nesigur; probabil cuvintele profetului, rostite în batjocură; şi în v. 13
- Isaia 28:15 Sau: din dumnezeii falşi (din idoli)
- Isaia 28:16 Lit.: nu va mai fi nevoit să fugă
- Isaia 28:25 Sensul termenului în ebraică este nesigur
- Isaia 28:25 Sensul termenului în ebraică este nesigur
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.